13,648 matches
-
întâmpinarea celor doi. Să ne trăiți, tovarășe secretar! Tocmai discutam cu generalul că, de aproape o lună, n-ați mai trecut pe la noi... Victor îi strânse mâna în trecere și, ținându-l pe Gheorghe de braț, îl împinse ușurel înăuntru. Străbătură un hol imens, dominat de macheta combinatului și de câțiva arbuști, așezați cu gust. Într-o parte a holului, câteva canapele și fotolii din piele întregeau decorul. Probabil, pentru muncitorii care veneau în audiențe, îi trecu prin minte lui Gheorghe
MASTODONTUL DE NISIP by Ilie Cotman () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1661_a_3000]
-
cum nu o făcuse de mult: Da’ ce, mamă, au murit? Crezi că o să îndrăznească?! Nu mai continuă, își trase un scaun și se așeză încet lângă Elena, cuprinzând-o de după umeri. După câteva minute, se ridică și începu să străbată încăperea, apoi se opri în fața primarului. Îl bătu încet pe umăr, iar Dumbrăveanu tresări și se trezi bolborosind: Mama ta știe ce spune, nu degeaba a îmbătrânit... E pedeapsa Celui de Sus. Au distrus bisericile, iar oamenii i-au blestemat
MASTODONTUL DE NISIP by Ilie Cotman () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1661_a_3000]
-
și-mi acopăr ochii și nasul cu mâinile calde. Aici orice lacrimă se preface în sigiliu de gheață într-o clipă. Deși mustața și barba îmi sunt înghețate, fața îmi arde spasmodic. Ghicesc în urmă linia crestei pe care am străbătut-o de azi-dimineață cu satisfacția unui vis împlinit. În rest, epuizare, sete, foame, frig. Și încep să mă gândesc la cele mai neașteptate lucruri. De ce nu am rămas eu în cabană sau la refugiu? De ce să bați singur crestele munților
Ficţiuni reale by ed.: Florin Piersic jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1342_a_2714]
-
mustăcit amuzată de evidenta mea preferință feminină. Sau așa mi s-a părut mie. Mi-am înghițit ru șinea și am ieșit din clasă, având grijă să-i dau suficient timp încât ea să fi ajuns deja la toaletă. Am străbătut grăbit sala lavoarelor și am dat buzna în zona pisoarelor. Am fost surprins însă să o observ acolo, cu chiloții în jurul gleznelor, încălecând pisoarul, într-o postură în care n aveam să mai văd niciodată vreo fată urinând. Din crăpătura
Ficţiuni reale by ed.: Florin Piersic jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1342_a_2714]
-
întrebat-o aproape umil. Hai mai bine înăuntru, am eu un pachet de Marlboro de la un pacient, mi-a spus prinvindu mă senin. Ținea pisica strâns în brațe, m-a luat blând pe după umeri și m-a poftit înăuntru. Am străbătut curtea imensă, străjuită de stejari, fără să bag de seamă ceva neobișnuit. M-am trezit la masă euforic, bând cafea, fumând cu poftă, gesticulând amplu, povestindu-mi viața anostă și drama profundă prin care treceam. Știți unde aș putea să
Ficţiuni reale by ed.: Florin Piersic jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1342_a_2714]
-
de kilo metri, nu știam cum arată un pub, dar trebuie să fi fost însă ceva super mișto dacă merita să orbecăi noaptea ca să-l gă sești. Ne-am despărțit bolbo rosind câte un salut. Rămas singur, în noapte, am străbătut apoi un coridor de vată neagră și am ajuns pe 1 Mai. Mergeam întins, știind că mai e puțin, când deodată din urmă s-a auzit un șuierat care creștea venind de pe Doctor Felix. O pală de praf înecăcios m-
Ficţiuni reale by ed.: Florin Piersic jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1342_a_2714]
-
grotele dinozaurilor, se târau epuizați, lăsându-se striviți sub copitele femeii Cerboaice care înainta stăruitoare, înlăturând obstacol după obstacol din calea ei, contopindu-se și lăsându-se în voia acelei magii negre, misterioasă și absurdă, prin care se încăpățâna să străbată cu-aceeași neșovăială sinucigașă apele morții și să ajungă "dincolo". În prima noapte spre dimineață cerul a căzut într-o lumină arzătoare și rece de metal. Femeia cerboaică s-a trezit tremurând goală în tufele de salcie și-n malurile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
o vedenie ce-i izbea inima, se smulse din loc și se apropie, în grabă, de ea. Nemaipomenit! Dora-Tudora! Cerboaica! După cum vezi! zâmbi ea. Iată cum ne-a fost dat să ne ne-ntâlnim. Își îndreptă pieptul, încordându-și trupul străbătut de-un zvâcnet lung și-l privi în adâncul ochilor, buimăcită de apropierea lui, tulburată și ea și încurcată de prezența soacrei. Nemaipomenit! repetă el. Își freca palmele, parcă-l scutura frigul. Nu știa cum să se stăpânească. Eram convins
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
pe dânsa care-i cenușă acum și nici cenușă... Repede! Ce te mocoșești? Aleargă la el. Hai să-l ajutăm. Să vedem ce are. Până la capătul ogorului era o zvârlitură de băț, dar ele se părea că nu vor mai străbate niciodată distanța aceea. Chircit la pământ, cu fața-n miriște, c-un umăr întors și-un picior răsucit, necunoscutul gemea de parcă-și dădea duhul. Un miros acru și înțepător de sudoare și sânge le năpădi când se apropiară. Parcă luară
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
se înălța mereu și ultimii trâmbițași ai exodului uitați pe câmp, greierii, își începuseră cântarea magică. Lungi poteci și cărărui tainice, abia ghicite cu simțul ei noctambulic de orientare, întretăiate de dârele răscolite-n țărână de vietățile și gângăniile nopții, străbăteau grânele ruginii, înfundându-se în jungla păpușoaielor întunecate, năpădite de buruieni, înecate-n mohor și pălămidă țepoasă crescută fără preget, ca o hălăciugă, însuflețind colinele spre ținte îndepărtate. Făgașele uscate ale apelor dogorite în țărâna zgrunțuroasă, măcinată de mersul căznit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
te observe. Când trece, dacă ai și mai mult curaj, îi dai una în spate și-așa se sperie, c-o rupe la fugă. Nu-i fantastic? Cum să te sperii! Vorbindu-i lui Tudor de visurile ei cu păduri, străbătute de boncăluitul cerbilor și de grohăitul mistreților sălbateci, Cerboaica se gândea la nopțile singurătății ei. La toate nopțile intrate în sânge, rămase în simțuri ca o drojdie amară și-nmiresmată, atât de asemănătoare până-ntr-un punct, și-atât de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
apropiere, ochii îi păreau speriați de ceva, sau dilatați de așteptare, de bucurie. Un freamăt ciudat trecu prin el, scurgându-i-se în brațe. Lăsându-se în jos, o cuprinse cu-o încordare bățoasă în tot trupul, uitând de durere. Străbătură piața prin orașul acela pustiu, sau care părea pustiu, și frica îi dispăru. Frică? De cine să mai aibă acum frică? Sângele îi zvâcnea cu putere în tâmple. Bătăile inimii se amestecau cu bătăile inimii ei și niciodată brațele și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
prima noapte, după atâtea amăgiri albastre și năluciri deșarte și ucigătoare, umplute numai de dorința ei pătimașă și de propria ei închipuire căznită de dorință, când strângea perna jilavă în brațe și simțea că sângele ei se aprinde în galopul străbătut prin deșertul marelui pustiu din ea, incendiind întunericul și tot pământul. Prima noapte când se despuie de tot ce prisosea pielii ei fierbinți înfrăgezite în mirosul bun al bărbatului, pierdută în brațele lui, dormind satisfăcută, goală și obosită, toropită de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
de undeva dintr-o clădire făcând să zbârnâie geamurile, se auzi vocea solemnă, patetică și vibrantă a crainicului: Români! S-a-ncheiat armistițiu! strigau oamenii. Regele l-a arestat pe Antonescu! Trăiască! Ura! Urra! Trăiască! Piața exploda în lumină. Frisoane scurte îi străbătură corpul. Se-mbrăcă repede și coborî și ea. Acum îi părea rău că nu alergase după Tudor, să fie împreună. Unde să-l găsească? Îl mai putea găsi. Piața se lungea și se lățea întruna, parcă se adâncea în noapte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
export ale Moldovei, se făcea prin portul Galați. Odată cu dezvoltarea comerțului intern și extern, s-au construit șosele, care legau centrele populate cu porturile de la Dunăre. În Moldova, sub Mihail Sturdza(1834-1849), s-a construit prima șosea corespunzătoare circulației, care străbătea Țara în lungul ei, de la Mihăileni prin Botoșani - Iași - VasluiBârlad și Tecuci la Galați și s-au executat lucrări de amenajare și consolidare pe drumul de pe malul drept al Siretului, prin care se legau orașele Fălticeni, Roman și Bacău cu
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
pe de altă parte, desemna însuși mesajul urgent, transportat prin acel curier special. S-a folosit expresia "ștafetă", în ambele accepții predominând, se pare, aceea de curier special rapid. Astfel, din ordinul Domnului Moldovei Ion Vodă cel Viteaz(15721574) "ștafetele străbătură drumurile Moldovei, tocmind oastea și dând semnalul pentru adunare", ca urmare a refuzului de a plăti, în anul 1574, haraciul sporit. În timp, procedeul folosit la transmiterea știrilor care reclamau urgență, a rămas cam același. Un curier special trebuie să
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
în 8 zone poștale, corespunzând liniilor ferate principale cu plecarea din București. Linia București Suceava, București-Rădăuți-Vatra Dornei, alcătuia începând din 1 februarie 1945, zona a IVa. În anul 1950, birourile poștale ambulante nr. 41.42 și 43.44, București-Vatra DorneiBucurești, străbăteau județul Baia, asigurând schimburi de expediții cu oficii poștale directe sau de tranzit de pe parcurs. Pe liniile ferate secundare, Pașcani-Iași, Dolhasca Fălticeni și Verești-Botoșani, funcționau de asemenea birouri poștale ambulante dus-întors, din anul 1945. De la Dolhasca la Fălticeni și retur
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
la înapoiere, itinerariile au fost întocmite, în toate cazurile, în linie dreaptă. Din rândul factorilor rurali, 9 aveau plecarea din Fălticeni, 4 din Broșteni și câte unul din Borca, Pașcani, Ruginoasa, Lespezi, Gara Heci-Lespezi și Gara Liteni. Toate comunele erau străbătute de factori poștali, cu excepția comunei Dolhasca, deservită de servitorii primăriei. La Iesle, pe pârâul Suha Mare, cam la jumătatea drumului dintre Fălticeni și Broșteni, se preschimbau expedițiile poștale între aceste localități. Drumul peste Munții Stânișoarei, lung și anevoios, va determina
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
CFR, firmele Juster, Brottman și Filotti & Co, precum și fabricile Foresta Baia și Fabrifag. Printre cei 11 abonați, persoane fizice, existenți, se aflau mai mulți oameni de afaceri. Linii și instalații telegrafice La sfârșitul secolului al XIX-lea, teritoriul județului era străbătut de câteva linii telegrafice importante: Fălticeni-PașcaniRomanBacău-Focșani-Buzău-București și Pașcani-Tg. Neamț-Piatra Neamț-Bacău; FălticeniDolhasca-Pașcani și FălticeniBroșteni. O linie telegrafică, directă, terminată la 31 decembrie 1898, lega București cu Berlin, prin Burdujeni. De asemenea, pe calea ferată erau în funcțiune liniile telegrafice: RomanPașcani-Heci Lespezi-Dolhasca
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
fiecare cursă de doi salariațiăconductor și ajutor). Între oficiu și gara Fălticeni și invers, expedițiile se transportau cu mijloace hipo. În vederea înmânării trimiterilor poștale sosite, destinatarilor la domiciliu, orașul Fălticeni era împărțit în sectoare de distribuire, bine delimitate. Orașul era străbătut de numeroase străzi și ulițe. Cele mai multe erau drumuri înguste, nealiniate și nepietruite. De la prima uliță a târgului, construită în anul 1788, s-a ajuns la vreo 80 de străzi și căi de acces în 1890, dar numai 21 erau mai
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
activitate în mediul rural o aveau oficiile Fălticeni și Pașcani. Traseele poștale parcurse zilnic de către factorii rurali însumau 373 km și respectiv 362 km. De regulă, factorii poștali rurali nu lucrau decât cinci zile pe săptămână. În aceste zile, factorii străbăteau toate localitățile prevăzute în itinerariile circumscripțiilor poștale. Numai în trei circumscripții(nr. 4, 7 și 8) aparținând de Of. Fălticeni, unele așezări: Leucușești, Mihăiești, Movileni și Mesteceni, cu 2.459 de locuitori, erau deservite de două ori pe săptămână, iar
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
curgătoare Cursul Dunării și al unor râuri mai mari focalizează atenția populației urbane iubitoare de înot, plajă, pescuit sportiv și sporturi nautice, prin realizarea unor amenajări turistice. Atractivitatea râurilor diferă în funcție de configurația malurilor și treapta de relief pe care o străbat. Sunt căutate râurile cu malurile înalte și stâncoase sau sectoarele înguste reprezentate prin chei și defileuri (ex. Mureșul, Oltul, Bistrița, Arieșul), care generează peisaje cu o frumusețe rară, dar, în egală măsură și malurile joase cu plaje, grinduri și insule
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
insule foarte accesibile turiștilor amatori de odihnă, recreere și pescuit (de exemplu, Dâmbovița, Argeșul, Oltul, Crișurile ș.a.). Un potențial deosebit îl constituie sectoarele meandrate, cu brațe secundare și lacuri de luncă, care atrag pasionații de pescuit ca și râurile care străbat marile orașe, de-a lungul cărora sau amenajat ștranduri, pontoane și se practică navigația de agrement (pe Dâmbovița, pe Bega, pe Dunăre). În cadrul rețelei hidrografice, Dunărea prezintă cel mai mare potențial turistic, atât pentru pescuitul sportiv, cât și pentru turismul
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
de Valea Prahovei) sau de pe șoseaua București - Mangalia, în sezonul estival, demonstrează că turismul românesc ia amploare, iar infrastructura rutieră necesită o modernizare rapidă, pentru a satisface cerințele unui turism european modern. Cele mai pitorești trasee rutiere sunt cele care străbat arcul carpatic, prin mai multe pasuri, legând Transilvania de restul țării. Se remarcă șoselele Brașov - Onești (prin Pasul Oituz), Gheorgheni - Bicaz (prin Pasul Bicaz), BistrițaGura Humorului (prin Pasurile Tihuța și Mestecăniș), Brașov - Câmpina (prin Pasul Predeal), Sibiu Râmnicu Vâlcea (prin
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
Pasul Oituz), Gheorgheni - Bicaz (prin Pasul Bicaz), BistrițaGura Humorului (prin Pasurile Tihuța și Mestecăniș), Brașov - Câmpina (prin Pasul Predeal), Sibiu Râmnicu Vâlcea (prin Pasurile Turnu Roșu și Cozia). De un farmec aparte se bucură șoselele de mare altitudine: Transfăgărășanul ce străbate Masivul Făgăraș și Transalpina, din Grupa Parâng, șoseaua care ajunge, în Pasul Urdele, la cea mai mare altitudine din țara noastră (2145 m). 2. Transporturile feroviare au devenit o modalitate de deplasare curentă la sfârșitul secolului al XIX-lea și
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]