6,757 matches
-
mie de nume ce întrupează mii de entități la momente diferite. Joao este tot ceea ce dorim noi să credem, noi ne-am regăsit miracolul prin el, pentru că aveam nevoie de el, într-o lume în plină disoluție, secătuită de miracole, strălucire și inefabil. Istoria produce flageluri, războaie, revoluții, renașteri, dar și miracole. Joao de Deus este poate unul dintre ele. De ce acceptăm miracolul creației ca pe ceva obișnuit, sau miracolul vieții, condiția omenească? Teoria speciilor a lui Darwin, simplul act de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
acest spațiu atât de energizant. Cristalele sosesc unul câte unul pe povârnișul cascadei și se prăvălesc pe firul apei. Se opresc în breșele săpate de apă în stâncă sau se aștern ca nestematele la baza cascadei, dând acestui loc o strălucire remarcabilă. Cascada este înconjurată de o vegetație abundentă ce-l ecranează complet pe scăldător de restul lumii. Prin acest stufăriș întunecos, soarele și-a clădit un tunel luminos, prin care asistăm la un duș ritualic de cristale, apă și lumină
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
și luminoasă a ferestrei încep să disting forma mesei mele triunghiulare de praznic, cu cele douăzeci și unu de scaune, pe care se agită frenetic oglinzile ca niște evantaie... Rămasă singură în fața cupelor goale, ochii mi s-au uscat, și-au pierdut strălucirea. Pieptul mi s-a răsucit înăuntru, într-o scobitură. Deschid ușa. Pe prag, zace, sfâșiat, cel mai tânăr dintre sentimentele mele. Cel mai jalnic și mai mic. Îl recompun bucată cu bucată și-l reașez la locul lui, în scobitura
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
anume distincție pentru a mă detașa de confrați și a oferi ego-ului meu deliciile unei izbânzi aducătoare de popularitate, ei bine, cei patru apocaliptici, fără să vrea, erau posesorii nu numai ai acelei aure care conferea distincție, dar și grandoare strălucirii lor ca ființe. Pioșenia cu care mâncau variatele feluri din pachețelele primite de Leana la Paștele Blajinilor, distincția cu care înfulecau cu gândul la răposații de sufletul cărora li se oferiseră bunătățile, grija ca nicio firimitură să nu fie risipită
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
aceste gânduri, nu observă cum, la colț, cineva vindea pe ascuns unui străin cu haine ciudate din plastic, mulate pe corp, lingouri într-o geantă de voiaj, pe care erau ștanțate anii îndepărtați ai copilăriei Mioarei Alimentară. Eu am văzut strălucirea aurului acelor vremuri peste care s-a tras cu zgomot fermoarul. Străinul își însuși geanta după ce oferi în schimbul ei un laptop de buzunar care, deschis spre verificarea funcționării sale, expuse, ce-i drept, trunchiat ochilor mei, mascați de ochelarii incognito
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
aranjeze părul răvășit, alungând mecanic un fir de praf efemer, neștiind că sunt efemere, căutând cu ochii un sprijin material ce le-ar fi putut oglindi frumusețea, neștiind că sunt frumoase, în jurul lor razele soarelui țeseau un curcubeu compus din străluciri verzi sau albastre sau negre ale ochilor din lumina verde sau albastră sau neagră a gândurilor din portocaliul cu zimți roșii strălucitor al poftelor sexuale în repaos, rotindu-se în sensul universal al acelor de ceasornic, cu artileria gândurilor tuturor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
nu mai avea importanță. Ce gust de nectar avea moartea! Să tragă o gură de cer între două opriri ale orchestrei. Privi apos tot ceea ce ar fi trebuit să fie Mitică și murmură pierdută în extaz: MĂ SCUFUND ÎN ANTEZORII STRĂLUCIRII TALE! Iar cumplita Parcă îi luă sufletul. Cordonul de argint al Defunctei firește că era cu totul și cu totul de AUR. Serviciul de Medicină Legală Județean Brăila Nr. din 10.06 anul 19 ... Raport de constatare medico-legală Autopsie Subsemnatul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
-Când apeși butonul pentru șampania aleasă, sticlele se luminează. De exemplu, roederer 1982. Apăsă tasta. Apărură mai multe sticle, într-un nimb verde-jad. -Dacă apeși toate tastele deodată... Bazinul deveni și mai feeric, oferind privirii o suprapopulație portocalie de veuve-clicquot, strălucirea albastru pal de dom-pérignon, insulițele violete de krug. -Un sistem de ventuze ține sticlele în picioare, la distanță unele de altele. Bazinul este lung și îngust, înconjurat de un culoar pentru a facilita accesul la fiecare marcă. De care vrei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1943_a_3268]
-
fiind zgomote vizuale și care ne sunt prezentate ca probabile stricăciuni ale timpului și ale frigului pe peliculă. Nimic altceva. Știu câte ceva despre asta, am rămas în încăpere vreme de două ore și am privit filmul. Vreau să cred că strălucirile negre sunt coroziuni, dar sunt sigură că acest alb fără contur este pur și simplu tot ce a filmat femeia. Niciodată nu am fost atât de tulburată de un film. O ființă omenească, mai degrabă decât să încerce să se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1943_a_3268]
-
lungul nasului" sînt foarte bine ancorate în conștiința lor. Cel ce începe să se mulțumească cu mai puțin, renunță de fapt la el însuși. El vrea să se simtă mulțumit în condițiile unui trai minimal, să ducă o viață fără strălucire și se va ascunde de lumină. Reține totuși faptul că ai datorii nu pentru că nu ești talentat, ci pentru că ai avut convingeri eronate pînă acum. Singurul motiv pentru care oamenii coboară ștacheta atunci cînd au datorii este că nu au
Calea spre independenţa financiară. Cum să faci primul milion de dolari în şapte ani by Bodo Schäfer [Corola-publishinghouse/Administrative/903_a_2411]
-
care Îl Întâlnise. Dacă-i pe-așa, apoi „ Drum bun și să fii sănătos nepoate!”. Călătoria cu trenul a durat oarece timp pentru că au schimbat În două gări, la Roman și la Buhăiești, iar discuțiile dintre ei Își pierduseră din strălucire și savoare. O stare de „inimî ră” le cotropiseră ființele, amândoi simțeau că au pierdut ceva la modul iremediabil și că din nefericire nimeni nu poate face nimic. Singurele speranțe erau la Cel de Sus care poate face minuni și
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
dimineața pe Florica la cireadă, și-i mai arăți școala, căminu’? Hai, mămică! Fata a luat din săliță o funiuță, a făcut un semn din cap către Va, acesta s-a uitat la Victor care a aprobat cu o vie strălucire a ochilor săi albaștri și au plecat spre cireadă, cu mult timp Înainte de a sosi vitele. Fata și-a intrat În rolul primit de la frumoasa ei mămică: Acolo stă profesorul Bondrea, să nu picăm la el că-i de rău
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
din cauza lipsei de profunzime, cât din cauza emfazei stilistice. Autorul are elanuri de poet, nesusținute de o autentică aptitudine pentru poezie: „O petală de trandafir dăruită cu pornire gingașă este mai importantă decât orice cadou, căci sentimentele îi dau valoare și strălucire.“ Culmea este că la un moment dat Ionel Bandrabur însuși are un moment de luciditate și își dă seama că nu face decât să flecărească: „Flecăreala este plăcere. Cei care se indignează când îi văd pe alții sporovăind uită că
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
romanțios, Azaria. Ea arată, bineînțeles, ca o zeiță: „Cântând la pian, Azaria se transfigura. Inspirată, ochii-i străluceau magic, când de sub degetele ei, din clapele atinse de soli cerești picurau cele mai fascinante sunete. Azaria era o frumusețe neverosimilă, era strălucirea artei, subjugarea muzicii, chiar sufletul oferit sub nelumeasca stare de muzică.“ Bărbații care fac dragoste cu Azaria cad în extaz și îi înalță imnuri de slavă: „— Doamne, cum ai îngăduit acestei femei să existe! Sânii ei de miere, trupul învățând
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
Mă simt bine singur, par împăcat cu mersul lumii, cu imbatabilul ciclu, cu iluzia că pot iar vorbi cu el, cu Cezar, cu Cezar care stătea pe fotoliul acum gol. Vesel, trist, optimist, copleșit de nedreptate, răpus de răutatea umană. Strălucire și stingere în durere. Ce o fi simțit marele Cezar cînd Brutus...? Nu, mai bine ascult cîntecul monoton, cu răbufniri neașteptate, cu revolte înăbușite, cu eforturi spre a atinge Cerul. Este Cezar, așa cum l-am înțeles cînd l-am avut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
se aude foarte clar Cezar. Nu l-ai... Nu. Atunci lasă-l în pace, a luptat cinstit. De atunci, MacKena nu mai este bîntuit de Cezar. N-a văzut raiul Cerul devenise lăptos și stelele încercau să se remarce prin strălucirea cu care ne obișnuiseră. Cele mai palide însă și-au luat rămas bun de la pămînteni și s-au pierdut în alburia cerului, pregătit să primească marele astru, regele regilor, domnul domnilor, Măria Sa Soarele. Pe pămînt era o liniște desăvîrșită, lighioanele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
ușa birouașului improvizat se deschide și în prag apare Dobrilă, un muncitor cuminte de obicei. Talabă îl întîmpină cu o ostilitate nedisimulată. Ce dracu' mai vrei și tu? Dobrilă ezită să spună motivul. Mîna îi tremură și ochii aveau o strălucire ciudată. Nu poate să se adune și să vorbească inteligibil. Bolborosește ceva, pleacă capul în jos și tot trupul îi este scuturat de niște spasme anormale. Dar spune naibii, ce vrei? Zece, mor dacă..., zece lei. Pentru băutură, da? Ei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
nebună, nebună. Românii care se zbat în mizerabilul malaxor care omogenizează respingătorul conținut, atunci cînd văd o stea strălucind în ceruri, au o singură dorință: s-o ademenească și s-o înglobeze în pasta lor. Nu dorim purificare, nu dorim strălucire, dorim să-i coborîm pe cei de pe piedestal! Nu dorim medalia de aur, ci dorim să-i împroșcăm cu noroi pe cei care o dețin. N-avem dorința de a face efortul capabil să ne propulseze, dar sîntem fericiți cînd
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
pe cei care vor să evadeze din malaxor. Evident că nu cred în infailibilitatea reflecțiilor mele, dar o viață de atente observații mă îndreptățește să am un punct de vedere. Zilele trecute am văzut cum minți mizerabile încercau să întunece strălucirea celebrului medic Tinică. Cu amar mi-am adus aminte de încercările mele de a-l reține la Iași. Doream enorm să avem o școală de chirurgie cardiovasculară la Iași. Domnule doctor, vă vom oferi o locuință atractivă, vă rog, măcar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
lemn luând preacurat trupul tău, cu giulgiu curat înfășurându-l și cu miresme, în mormânt nou îngropându-l l-a pus. Când te-ai pogorât la moarte, cel ce ești viața cea fără de moarte, atunci iadul l-ai omorât cu strălucirea Dumnezeirii tale; și când ai înviat pe cei morți din cele de dedesubt, toate puterile cerești au strigat: "Dătătorule de viață, Hristoase, Dumnezeul nostru, slava ție!" Cortegiul a ieșit din biserică. Sfeșnicul, felinarul, crucea, icoana, pomul, năsălia... de fiecare podoabă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
de coerciție să aibă și ele masca blîndeții ca să poată fi acceptate de popor. Nimic de durată însă, fără vocația de principe, între "împrejurări favorabile, norocoase" și "însușirile personale", Machiavelli pune mereu accentul pe acestea din urmă. Prevalenta lor în strălucirea princiară, ca necesitate absolută, i-a iritat, nu o dată, pe regalii cititori ai Principelui, complexați de absența unor astfel de însușiri și care nu aveau altă îndreptățire decît ereditatea sau cruzimea. Or, după Machiavelli, ereditatea nu dă merite și nici
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
bine să guverneze fără a avea în slujba lui mereu pe aceiași nobili; el poate să numească în aceste slujbe în fiecare zi pe alții și apoi să-i destituie, poate să le ia și să le dea onoruri și strălucire doar după bunul lui plac. Și pentru a lămuri mai bine partea aceasta, vreau să spun că cei mari pot să fie considerați în mod principal în două feluri. Sau se conduc astfel încît prin modul lor de acțiune ei
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
mai ales de dreptate. Dar dacă pierde acela cu care te-ai aliat, vei găsi un refugiu la el; te va ajuta atît cît îi va fi cu putință și vei împărtăși soarta lui care poate să-și mai recapete strălucirea de altădată. În al doilea caz, atunci cînd aceia care se luptă între ei sînt astfel încît nu ai să te temi de acela care va învinge, va fi cu atît mai înțelept din partea ta de a te declara pe
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
reușește să înlănțuiască destinul și să-i ia toate mijloacele prin care acesta își manifestă extrema inconstanță." (II, 20) " Putem conchide că nimic nu este mai important pentru o religie, o republică sau o monarhie decît de a-și recăpăta strălucirea pe care o aveau la începuturile lor; trebuie însă făcut în așa fel încît acest fericit rezultat să fie mai degrabă opera unei legi bune sau a unui bun cetățean decît a unei cauze străine." (III, 1) " Este adevărat că
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
țările pe care le-au cucerit; învingătorul Indiilor n-a făcut decît două asedii în glorioasele lui campanii, conducătorul Poloniei n-a făcut niciodată mai multe. Eugen Villars, Marlborough, Luxembourg erau mari căpitani, dar fortărețele le-au știrbit întrucîtva din strălucirea succeselor. Francezii cunoșteau foarte bine utilitatea fortărețelor, căci, de la Brabant pînă la Dauphine, există un dublu lanț de locuri întărite, frontiera Franței cu Germania este ca o gură de leu, larg deschisă, avînd două șiruri de dinți amenințători, care ar
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]