7,161 matches
-
limbile pământului. Ea a fost limba unică de dinaintea turnului Babel. Este limba Paradisului. Cele patru fluvii ale Paradisului, Nilul, Tigru, Eufratul și Piton, care este Dunărea după cum ne asigură Sf. Efrem Sirul și mulți alții, marchează spațiul de răspândire a strămoșilor noștri din mileniile IV-II Î. H. Limbajul uman a evoluat În paralel cu cunoașterea naturii. Cuvintele au la bază așa zișii atomi de cuvinte, care s-au combinat pentru a exprima obiecte, realități, idei (cf. Mariei Ciornei). Cueșdean numește acești
Limba română – limba europeană primordială. In: Editura Destine Literare by Marius Fincă () [Corola-journal/Journalistic/99_a_393]
-
din opera sa în antologiile de poezie străină apărute în românește, în special după cel de-Al Doilea Război Mondial. Mai trebuie spus și că legăturile biografice ale poetului cu spațiul românesc sunt încă și mai profunde, un Yannis Kavafis, strămoș cert al poetului, fiind semnalat ca dregător în Moldova epocii fanariote, mai exact la jumătatea secolului al XVIII-lea. Dacă adăugăm la toate acestea și substanța oriental-balcanică a creației sale, cu atâtea contingențe în opera unor Ion Barbu, Panait Istrati
Kavafis plurilingv by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/4120_a_5445]
-
i se părea dezgustător - la străbunica lui, Moll, lăptăreasa care mulgea vacile. Era gata să aducă vorba despre femeia aceea umilă, când poetul i-a luat-o înainte, spunându-i că, în mod bizar, deși Greene era un nume comun, strămoșii lui veniseră în Anglia alături de Cuceritor și făcuseră parte din înalta nobilime franceză. Din păcate, au decăzut și n-au realizat altceva decât să dea numele comitatului regal Greenwich. [...] Numai când vinul Malmsey a început să curgă din belșug, și-
Virginia Woolf ORLANDO by Antoaneta Ralian () [Corola-journal/Journalistic/3844_a_5169]
-
Constantinescu, o încercare de descriere, de definire a mall-ului ca prezență nouă și tiranică în spațiul autohton. Acestui „templu al consumismului valah postdecembrist”, importat din Occident (chiar numele, mall, este un neologism provenind din limba engleză), i se găsesc „strămoși” (e drept, neizbutiți) în sistemul istoric din care am ieșit: „celebrele magazine universale de mari dimensiuni, în care sufla vântul sărăciei lucii”. Succesul mall-ului ar sta în transpunerea societății occidentale în lumea orientală. Nu suntem convinși că această „cheie
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/4111_a_5436]
-
de ce nu a luat atitudine în condițiile în care a spus «La revedere, România». Și eu îi spun « La revedere, Csibi Bârnă», să se ducă în Ungaria sau poate la 6.000 de km mai la răsărit, de unde au venit strămoșii lui”, a spus vicele PNL. În ceea ce privește o asociere a liberalilor cu UDMR, Puiu Hașotti e radical: Nu, să rămână în opoziție, împreună cu prietenii lor de la PDL”. Europarlamentarul PNL Norica Nicolai a declarat la Rtv că ”în opinia ei, USL nu
Liberalii resping UDMR: Sunt categoric împotrivă. Să rămână cu PDL by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/40520_a_41845]
-
pagini care poate deveni una din cele mai reușite cărți de proză apărută la noi după 1989. Sau poate că nu, asta pentru că Derapaj este o carte care vine de nicăieri, căreia nu i se pot găsi în nici un fel strămoși pe plaiurile dâmbovițene, care este cel mai neromânesc produs literar publicat în limba română. Romanul lui Ion Manolescu e greu de categorisit fără a cădea în capcana unor etichetări facile. La fel de îndreptățit poate fi considerat și roman de acțiune, și
Derapaje controlate by Răzvan Mihai Năstase () [Corola-journal/Imaginative/10065_a_11390]
-
rilkeene. Mostre supreme ale unui discurs poetic somnambulic, desfidând nu numai logica și sintaxa curentă dar și cea poetică, aceste Elegii? sunt, cred eu, un vârf dacă nu un monument al spiritualității moderne europene. Sunt fericit că limba română a strămoșilor mei și a marilor poeți români a primit și a putut cuprinde arta poetului austriac, ce se clatină și cuvântă într-un aer de o tensiune insuportabilă, între Pindar și Hölderlin, un monument de vârf inegalabil, cu siguranță, al creației
Elegii Duineze by Nicolae Breban () [Corola-journal/Imaginative/10648_a_11973]
-
Horia Gârbea Nu vreau să vă pierdeți vremea cu o introducere despre rostul jocurilor în societate, despre alienarea noastră, care ne jucăm singuri la PC, față de strămoșii care se jucau în grup socializîndu-se. Vreau să ajung mai repede la țintă: jocurile din societatea românească așa cum le zugrăvește literatura. Lumea interbelică de la noi, ca și secolul XIX au fost foarte ludice, Bucureștiul excela, dar cazinourile din Constanța, capodoperă
Trecute vieți de fanți și de birlici by Horia Gârbea () [Corola-journal/Imaginative/10624_a_11949]
-
Mai încoace, în "Groapa", bandiții joacă tabinet pe bani sau mai ales barbut, prilej pentru autor să noteze expresii argotice cu savoare suburbană. Tabinet, benign însă, joacă și țăranii lui Preda. Bridge-ul nu prea prinde în literatură pentru că, de la strămoșul whist evocat de G. Alexandrescu, trece un timp pînă la apariția în anii 30 a jocului iar apoi, după 23 august 1944, el e aproape clandestin, fiind interzis complet după 1983. Nobilul joc abia e evocat în "Mitică Popescu" de
Trecute vieți de fanți și de birlici by Horia Gârbea () [Corola-journal/Imaginative/10624_a_11949]
-
pagini care poate deveni una din cele mai reușite cărți de proză apărută la noi după 1989. Sau poate că nu, asta pentru că Derapaj este o carte care vine de nicăieri, căreia nu i se pot găsi în nici un fel strămoși pe plaiurile dâmbovițene, care este cel mai neromânesc produs literar publicat în limba română. Romanul lui Ion Manolescu e greu de categorisit fără a cădea în capcana unor etichetări facile. La fel de îndreptățit poate fi considerat și roman de acțiune, și
Derapaje controlate by Răzvan Mihai Năstase () [Corola-journal/Imaginative/10064_a_11389]
-
Savanții care se apleacă asupra veritabilei umanități a începuturilor (precedate de feluriți hominizi, de-a lungul a trei mii de milenii!), reprezentată de homo sapiens Cro-Magnon, de care ne despart doar vreo treizeci și cinci de mii de ani, constată că, printre strămoșii noștri extremi - ca și printre alții mai apropiați, rari erau cei ce atingeau trei decenii. Pentru un Fontenelle centenar, în secolele 17 și 18, câți contemporani năruiți înainte de cincizeci de ani, ori mai tineri! Îmi explic această divagație despre vârste
Paragrafe by Ilie Constantin () [Corola-journal/Imaginative/10660_a_11985]
-
și Nabokov ne-a explicat în 2010 tot DC, în textul Dilema urmașilor lui Nabokov. Vă mai recomand Polițistul rural și baletul rus și O istorie nu prea curajoasă a Franței - episodul despre gali. Citez ideea principală a textului despre strămoșii franțujilor: “Hărnicia galilor era combinată, așa cum se întâmplă adesea, și cu o mare doză de prostie.” A, și cică Google te ajută, dar nu te face mai deștept. Să-l anunțe cineva și pe Marean Vanghelie!
La ce ne-am mai râs în 2010 by Simona Tache () [Corola-blog/Other/18742_a_20067]
-
conspirativ de ‘ghertzoiul sinistru’. După câteva zile, îmi dă și mesaj: (ce e în paranteze nu e parte din discuție, sunt comentarii pe langă) *Ghertzoiul sinistru*: frumoasă foc scuze de deranj ești unguroaica? Eu: Nu; se pare că am niște strămoși ruși și bulgari, dar unguri nu din câte știu. De ce? (Notă mea: nu știu de unde m-o fi scos unguroaica, probabil pentru că am câțiva prieteni maghiari și citesc cu plăcere Maghiaromania?) *Ghertzoiul sinistru*: am intrebat doar sper că nu te-
“Bani nu aduce fericirea” by Simona Tache () [Corola-blog/Other/18899_a_20224]
-
le cunostii istoria lor? Eu: da, dau și meditații la istorie și educație civică, literatura, filosofie, sociologie Ghertoiul: și le spui că români sunt țigani și hoți Eu: sincer, sunt convină că o foarte mare parte dintre români au ceva strămoși rromi ar fi interesant de făcut niște teste ADN prietena mea cea mai bună pe care o am aici (practic singură prietena apropiată româncă aici) e de etnie rromă Ghertoiul: tu ști istoria la englezi hai să iți pun eu
“Bani nu aduce fericirea” by Simona Tache () [Corola-blog/Other/18899_a_20224]
-
Toate Articolele Autorului Îmi pipăi omoplatul uneori, Cu ochii ațintiți adânc în nori Și întrebându-mă în pripă: Să fi avut cândva aripă? Iar de-am avut-o, când a fost?... De-mi are întrebarea rost, Înseamnă că demult, cândva, Strămoșul meu chiar le avea... Și înger tainic, pământesc, Îl văd, în cinul îngeresc, Zburând pe-acord de lerui-ler Între pământ și ‘naltul cer. * Îmi pipăi omoplatul uneori, Cu ochii ațintiți adânc în nori, Făcând de întrebări rispă: De ce, doar urmă
MUGURE DE-ARIPĂ de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1843 din 17 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373741_a_375070]
-
la conflictul dintre mine și Parfenia, fără a se cunoaște câteva amănunte de bază și anume: ca orice pământean prins de afaceri personale, consilierul geografo-economico-demografic pe probleme de istorie a luat rapid și în cantități aiurea câte ceva de la fiecare dintre strămoși, a pus compoziția la foc iute și a plecat în delegație, că tocmai sosiseră niște dolari de la Banca Mondială. Când s-a întors, preparatul era prăjit bine, de fapt cam ars, așa că bietul consilier, speriat și cu frică de Dumnezeu
Manual conjugal-alternativ by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Imaginative/13220_a_14545]
-
dacă încercam să i le tulbur, alintîndu-mă, mă trimetea sus la lucrul meu..." Cîteva vorbe despre ascendența Filitti, fără de care portretul omului Manole Filitti n-ar fi complet. "Disciplina în tot ce făcea îi fusese inculcată de părinți, de amintirea strămoșilor, acei greci din Epir care la mijlocul secolului XVIII veniseră în Tara Românească ca să scape de urgia turcească. Socrul meu, Ion Filitti, istoric, diplomat, genealogist, notase în jurnalul său ce trebuie să știe copiii ( fete sau băieți): limbi străine, sport, bătut
O convorbire cu Georgeta Filitti by Laura Guțanu () [Corola-journal/Imaginative/13666_a_14991]
-
strălucitori, cu virtuți de operator de calculator, un soi de grefieri cu instrumente în loc de degete, storși de orice urmă de inspirație, publicînd regulat și în condiții aseptice cîte două-trei cărți pe an și considerîndu-se, prin cuvenita morgă a breslei, egalii strămoșilor lor, mînuitorii penei de gîscă. Se vor numi tot scriitori, dar vor fi altceva, simpli grefieri bătînd cu zel dactilografic niște texte inepte. Ei vor putea fi depistați printr-un test banal: li se pune în mînă un stilou și
Patimile condeiului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Imaginative/13493_a_14818]
-
în cel din 1907, Așteptare și Bătrâni; în cel intitulat “Amicul poporului” pe 1908 au apărut poeziile De demult și Un om; în cel pe 1909, poezia Un om, în cel “comun” pe 1909, poezia Cosașul, în cel pe 1910 Strămoșii și De demult; în “Calendarul poporului” pe 1911, Cântecul muncii; în cel al Asociațiunii pe 1912, Colindă, Moș Crăciun etc. Nici unde în bibliografia și în notele sale nu apar colaborările poetului la publicații cum ar fi “Telegraful român” (poezia
Ediție Goga la “Univers Enciclopedic” by Mircea Popa () [Corola-journal/Imaginative/13419_a_14744]
-
136/ 1907 (cu precizarea “Din “Țara noastră”), Fior nr.31/1908, Prăpastie nr.99/1908, Siroco nr.115/1909, Carmen laboris nr.249/1909, Moș Crăciun nr.282/1909, Poetul nr.280/ 1910, Când zbori cu trenul nr.122/1911, Strămoșii nr.160/ 1911, Poezii nouă: Doina, Mons Magna, O lacrimă nr.173/ 1911, Eu știu un basm nr.47/ 1912, dar și traducerile din Richard Dehmel, Tragedie nr.126/ 1911, Madach, Tragedia omului nr.22/1911 și Schiller Poesie des
Ediție Goga la “Univers Enciclopedic” by Mircea Popa () [Corola-journal/Imaginative/13419_a_14744]
-
pline de eșecuri, Dacă n-ai febra trupului meu bolnav de doruri fără leac, Dacă nu ai nimic din toate astea în evoluția ta Și ceva din imensa durere a acestei lumi deznădăjduite, Dacă ești cinică și nu-ți recunoști strămoșii În poveștile lor cu zâne, în doine și în balade, Dacă porți chipul dezordinii și al frigului apăsător căzut peste noi Ca o răpăială de ploaie cu grindină peste o grădină înflorită, Dacă nu duci visurile omenirii În poala vorbelor
NOU LA EDITURA ANAMAROL, 2016 de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 2010 din 02 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/385247_a_386576]
-
X. SLOGAN, de Adriana Papuc, publicat în Ediția nr. 2151 din 20 noiembrie 2016. Într-o Epocă de Aur, cu seceră și ciocan Circula din gură-n gură cel mai veridic slogan: ”Carte multă nu se cere dacă n-ai strămoș chiabur Prost să fii să ai putere și izmana ruptă-n c...r.„(bip) După-atât amar de vreme cu un mic amendament La izmene și putere, s-a întors sloganu-n trend. Carte multă nu se cere să ajungi în
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/385136_a_386465]
-
la putere Dacă știi să-l ”investești„ carte multă , nu se cere. Citește mai mult Într-o Epocă de Aur, cu seceră și ciocanCircula din gură-n gură cel mai veridic slogan:”Carte multă nu se cere dacă n-ai strămoș chiaburProst să fii să ai putere și izmana ruptă-n c...r.„(bip) După-atât amar de vreme cu un mic amendamentLa izmene și putere, s-a întors sloganu-n trend.Carte multă nu se cere să ajungi în ParlamentCând a
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/385136_a_386465]
-
părinții chiar și frații, durerea ne-a rămas să ne unească, vânduți suntem și noi și generații, ca alții cu dispreț să ne privească. Eu v-am lăsat o țară totuși mândră, purtând un nume și-o istorie-n spinare, strămoșii se odihnesc astăzi în tundră, iar voi cu bani furați peste hotare. Voi totul mi-ați luat și cât mă doare, o țară am și-o voi iubi mereu, ma tem de voi ajuns la disperare, mă tem că-l
MĂ TEM CĂ-L VINDEȚI ȘI PE DUMNEZEU... de MIHAIL JANTO în ediţia nr. 1992 din 14 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/385280_a_386609]
-
De ce să ai o țară oare, Un cer să nu ai peste ea? Și casa ta de ce-ar fi mare, Pe masă flori de n-ai avea? Albă iarnă dunăreană... Patria ne-a fost pământul Unde ne-au trăit strămoșii: Acolo este țara mea Și neamul meu cel românesc. Iubito, poate vine mama, Să lași un loc și pentru ea. De n-ar încape ea la masă De ce-ar fi mare patria? ................................ În omăt ca într-un vis Dorm
PARTEA A IV.A de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 1986 din 08 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/385293_a_386622]