2,407 matches
-
Ce sunt cărțile lui Nicolae Feier altceva decât frumoase „Predoslovii” adresate cititorilor? Unde se înscrie genul literar pe care-l abordează, dacă nu în rândul „Didahiilor” lui Antim Ivireanul sau a „Cărții românești de învățătură”, a lui Varlaam? După „Zestrea strămoșească”, un calendar neobișnuit al sărbătorilor românilor, după „Besii, pileații daci sau tarabostenii”, o descriere a bessilor ,,preoții (leviții) tuturor tracilor”, „Domnești” este numele unei cărți și a primei localități - privilegiată, care se bucură de atenția binemeritată, ca așezare, ca topos
REVISTE ROMÂNEŞTI DE PRESTIGIU. RĂSFOIND PAGINILE VETREI VECHI (CRONICĂ DE CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 292 din 19 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340759_a_342088]
-
din această perioadă binecuvântată de Dumnezeu, plină fiind de har și de îndestulare, fiindcă datorită lor și rugăciunilor slujitorilor și credincioșilor acestei biserici, ce din veac au statornicit aici credința creștină - cea drept mărturisitoare și de-a pururi autentică ori strămoșească. Și de aceea, am considerat de cuviință, ca în cele ce urmează să vorbim puțin despre Biserică și în Biserică - ca una ce a inițiat, adăpostit și organizat o asemenea manifestare și un asemenea moment sau eveniment - despre rolul și
ELOGIOASĂ VORBIRE ŞI EVOCARE DESPRE BISERICA ŞI COMUNITATEA ORTODOXĂ ROMÂNĂ DIN LOCALITATEA TRIA, COMUNA DERNA, JUDEŢUL BIHOR... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 586 din 08 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/340860_a_342189]
-
Cu Sfinxu-i nepăsător în frunte, Inconjoară-mă muntenește, Să ne iubim tot românește! Du-mă la Poarta Sărutului, Strigă-ți iubirea Infinitului, Cuprinde-mă în brațe ardelenește, Să ne iubim iar românește! Du-mă-n Moldova pitorească Să-ți simt iubirea strămoșească Învăluie-mă-n dor moldovenește, Să ne iubim pur românește! Du-mă la malul mării-albastre, Să-i strigi doar dorurile noastre, Muzica valurilor ne unește, Noi ne iubim sfânt românește! Ionica , februarie 2014 Referință Bibliografică: Să ne iubim românește! Ionica
SĂ NE IUBIM ROMÂNEŞTE! de IONICA BAICU în ediţia nr. 1152 din 25 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/340943_a_342272]
-
cuprinde mulțimea făcăturilor de prost gust, care azi ne bombardează ochii și urechile. Cântarea țărănescă a trecut prin sita timpului, a străbătut veacurile și a ajuns la noi, fiind șlefuită continuu, având caracter anonim. MM: Cum se pot susține tradițiile strămoșești? IC: Cântările noastre valoroase vor fi salvate de personalități dispuse la sacrificiu. Sunt ferm convins că vița noastra nobilă va scoate mereu la iveală astfel de luptători. Când vorbește, domnul Crețeanu își strânge cobza la piept. O mângâie. Bardul poartă
ÎNTÂLNIRE CU DOMNUL ION CREȚEANU de MILENA MUNTEANU în ediţia nr. 2016 din 08 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/341022_a_342351]
-
ca pe proprii săi copii, la răposata principesă! Locul meu este lângă ea în împărăția liniștii și păcii eterne. În acea Împărăție voi scăpa de griji, de năvălitori, de pizma fratelui meu. De acolo, de sus, voi veghea asupra ținutului strămoșesc pe care să nu-l înstrăinați niciodată. Când ne vom întâlni în cer vă voi trage la răspundere pentru încălcarea poruncilor mele! - Prea multă liniște nu vom avea, căci fratele Domniei Tale va sosi cu mare alai să intre în
II. SUB SEMNUL BLESTEMULUI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1372 din 03 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341158_a_342487]
-
piatră. Pe la prânz, căpitanul își adună ceata de oșteni și porniră către castel. Odată ajunși, începură pregătirile pentru primirea celui ce urma să le fie stăpân și să le călăuzească pașii în războaie împotriva celor ce le vor călca pământul strămoșesc. Câțiva slujitori sosiseră încă din zori aducând cu ei provizii pentru ospăț, trei viței și patru butoiașe cu cele mai bune soiuri de vin din pivnițele răposatului. După orele amiezii, doi călăreți pătrunseră pe poarta larg deschisă a cetății. Însuși
II. SUB SEMNUL BLESTEMULUI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1372 din 03 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341158_a_342487]
-
purta numele de “Barba lui Dumnezeu”și era lăsat pentru păsările cerului. Cât de generoși puteau fi oamenii pe atunci! Dar toate au un sfârșit. Colectivizarea a intrat cu plugul în sufletele lor, arându-le tradițiile și interzicându-le obiceiurile strămoșești. Astfel, au început, generațiile tinere să ignore preceptele morale, călcând în picioare, principiile de viețuire ale bunicilor și străbunicilor lor. Pe vremea tinereții tatălui meu dar și a copilăriei mele, Câmpia ne-a dăruit „diamante” și „pietre prețioase” prin exploatarea
TRADIŢII ÎN PURANI DE VIDELE(PAPARUDELE) de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 765 din 03 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/341378_a_342707]
-
Iași, a organizat Zilele Culturii Tradiționale Române. Acțiunile au fost sprijinite de Primăria Municipiului Iași, Primăria Cernăuți, Administrația Regională de Stat Cernăuți și Fundația ”Iuliu Maniu”, Boston/New York. În cadrul manifestării s-au desfășurat: - Ediția a III a Simpozionului "Vatra dulce strămoșească", dedicat problemelor cercetării, culegerii și păstrării folclorului (Titluri comunicări: Adina Hulubaș (Academia Română - Filiala Iași, Institutul de Filologie Română „A. Philippide”), comunicarea „Credințele populare în contextul urbanizării - elemente comune din România și Ucraina”; Cristian Chițu (Universitatea de Arte ”George Enescu”, Iași
CENTRUL BUCOVINEAN DE ARTĂ PENTRU CONSERVAREA ŞI PROMOVAREA CULTURII TRADIŢIONALE ROMÂNEŞTI CERNĂUŢI [Corola-blog/BlogPost/341437_a_342766]
-
de frați, De morții părăsiți aici... Crăciunul fi-vă-mbelșugat, Frumoși români bogați săraci Cu un păcat neîmpăcat: De a fi miei fără de baci Să vă păzească stânele De lupii ce vă încolțesc, Nu să vă vândă cânele, Tăpșanul vostru strămoșesc Și blana de pe voi, pe voi Silindu-vă să transhumați Printre străini, flămânzi și goi: Exod de miei sacrificați! Iar cei rămași acasă, duși Cu voi și cu Păstoru-n gând, Sunteți o turmă de Iisuși Pe cruce răstigniți plângând. Crăciunul
FI-VĂ CRĂCIUNUL FERICIT de ROMEO TARHON în ediţia nr. 724 din 24 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/341515_a_342844]
-
Las totul în seama crăiesei mele! NARCISA:(fericită) Oho, m-ai făcut și crăiasă! PRINȚIȘOR: Doar îți dorești o nuntă ca-n povești cu prinți și prințese! NARCISA: Fiindcă și familia mea se trage din neam domnesc, principi ai neamului strămoșesc, urmașii lui Burebista, Decebal, Mircea, Țepeș, Mihai Viteazul, Ștefan cel Mare! PRINȚIȘOR:(glumeț) Se vede că și prin venele tale curge sângele lui Dracula! Narcisa se desprinde de băiat și se rotește fericită cu brațele desfăcute. NARCISA: Să se ducă
REGATUL LUI DRACULA (V) (SCENARIU FILM) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1135 din 08 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341993_a_343322]
-
a întrebat și a dat răspunsul academic dacă au pierit dacii, precum și conform înțelepciunii unor nenumărați părinți fondatori, precum pr. Dumitru Bălașa, simboluri ale luptei pentru libertate și identitate națională, pentru continuitate neîntreruptă, pentru autohtonitate și dăinuire nemuritoare în vatra strămoșească în respectul tradițiilor și obiceiurilor străvechi ale inaintașilor noștri. Unirea în simțire, în cuget și acțiune va consolida și accelera procesul de solidaritate și de unitate națională al tuturor acelora care amplifică acest uriaș curent cultural dacist într-o mișcare
APEL CĂTRE TOŢI ROMÂNII CARE SIMT ŞI GÂNDESC DACOROMÂNEŞTE de GEO STROE în ediţia nr. 1112 din 16 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/342106_a_343435]
-
dumnezeirii”. El a fost cu adevărat „om al lui Dumnezeu,” trimis din vrere de sus poporului dreptcredincios, din această parte a Țării, săvârșind cu prisosință lucrul Tatălui ceresc. Crezul creștin pe care l-a mărturisit și dreapta credință, Ortodoxia noastră strămoșească pe care a slujit-o, îl așează în galeria marilor ierarhi și cărturari români ai secolului XX. Doamne, ajută! Ștefan POPA Referință Bibliografică: Omagiul Mitropolitului Nicolae Colan / Ștefan Popa : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1063, Anul III, 28 noiembrie
OMAGIUL MITROPOLITULUI NICOLAE COLAN de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1063 din 28 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342218_a_343547]
-
interese) i-au promis subvenționarea editării celor zece volume de manuscrise rucărene, la care lucrase cu migală zeci de ani și care urma să fie locul tuturor „plecărilor și întoarcerilor”, legitimității ființării și năzuințelor noastre comunitare, altarului credinței și demnității strămoșești la care s-ar încolona, ca-ntr-o sfioasă și cucernică procesiune, toți urmașii noștri de-aici înainte ... I-ar fi costat cât „cheful” de-o seară la unul din barurile sau pensioanele amploaiaților ... Dar, n-au făcut-o!... A
DOI ANI DE LA ETERNITATEA PROFESORULUI GHEORGHE PÂRNUŢĂ de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 167 din 16 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341736_a_343065]
-
prețul Unii fac vre-o două ,,tumbe” Și din proști, îi vezi cu ,,merțul” Alții cică-s mai isteți Prin politică-și fac veacul Dăi cu ,,gura” la ,,pereți”! Tot pe biet român ,,sireacul” Ca să treacă zisa punte Din proverbul strămoșesc. Ei s-au înfrățit cu dracul Și tot neamul pagânesc. Când ies însă la liman De nimic nu-și amintesc De te lasă făr’un ban Și-asta fiindcă ei ,,muncesc”. Chiar și cel ucigă-l sfinții N-are de ce
ŞI IUBIREA-I O PANTERĂ de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 323 din 19 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341772_a_343101]
-
Răul de care vorbește Vavila Popovici începuse în trecut. Evocarea trecutului, a unor biografii reale face din „Cartea mamei” un veritabil document de restaurare istorică a vremurilor apuse, a unei societăți în care românii fuseseră deposedați de către comuniști de pământul strămoșesc. Bunicul autoarei îl portretizează cu o vervă ironică pe Lenin, creionând în relatarea sa, abuzurile ce urmau să se facă și tragismul instaurat de noua eră. „Bunicul din partea tatălui, aflându-se sub ocupație rusească la acea vreme, auzise despre o
UN CANTEC DESPRE MAMA INTRUPAT INTR-UN ROMAN-ESEU de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 167 din 16 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341730_a_343059]
-
de la Părinții Iustin Pârvu și Gheorghe Calciu Dumitreasa, ce se arată a fi adevărate file de Filocalie și Patristică - și asta pentru că amândoi vorbesc frumos și cu însuflețire, oprindu-se cu precădere la tema lor preferată: aceea a apărării credinței strămoșești, curată, nealterată și autentică (potrivit Sfintei Scripturi și a Sfintei Tradiții), și a sentimentelor curat naționale și patriotice, de cea mai bună calitate - pe care și-a asumat-o în viața sa duhovnicească la modul plenar, din convingere și din
MĂRTURISITORII – MINUNI. MĂRTURII. REPERE – CÂTEVA CONSIDERAŢII ŞI REFLECŢII de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 32 din 01 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341670_a_342999]
-
Lui îmi atinge fruntea cu caldă binecuvântare. I-atâta pace-n carceră! Dulce ești Doamne, în suferințele pe care ni le îngădui! Fă-mă Doamne, bun! Bun, ca un Om!”(Pr. Dimitrie Bejan, Vifornița cea mare, vol. III, Ed. Credința Strămoșească, sine loco, sine anno, pp. 124-125) Mărturisirea credinței în Învierea Domnului conferă deținutului o stare harică, unică, în care toate constrângerile fizice la care e supus se dizolvă, lăsând loc acelei păci duhovnicești, capabilă să metamorfozeze cele mai sumbre circumstanțe
MĂRTURISITORII – MINUNI. MĂRTURII. REPERE – CÂTEVA CONSIDERAŢII ŞI REFLECŢII de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 32 din 01 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341670_a_342999]
-
din „șatra lui Mihai” cu care se va căsători în ciuda faptului că este mult mai în vârstă decât ea. Trifu nu este altul decât Trifon Mogoș, țăranul român înrolat în armată și dus pe frontul de est pentru recuperarea pământului strămoșesc. Doar că, după ce este depășită granița pământului românesc, Trifon Mogoș nu este dispus să moară pentru o cauză ce nu îi aparține. În timpul unui atac își înscenează moartea și dezertează, conștient că va trebui să trăiască uitându-și obârșia și
MAIA SAU ROMANUL SURPRIZELOR de HELENE PFLITSCH în ediţia nr. 1188 din 02 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341873_a_343202]
-
tainic demiurg de stele, Luceafăr în galaxia de poeme. Doar Eminescu-i poetul nepereche flacăra ce arde în pieptul de român, poezia sa în rime nu e deloc veche cum spune acum orice nebun... El a ars intens pe altarul strămoșesc prin viersul cu dulce grai românesc. Numai Eminescu-i rază sublimă, îmi învăluie subtil, trupul din tină și-mi dă în ochiul interior, lumină. Referință Bibliografică: Doar Eminescu / Elena Lavinia Niculicea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1110, Anul IV
DOAR EMINESCU de ELENA LAVINIA NICULICEA în ediţia nr. 1110 din 14 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341920_a_343249]
-
să nu te bucuri când, sătul de aerul poluat și de apa la sticlă a metropolelor occidentale, respiri iar aerul curat și să bei iar apa limpede de izvor? Dar eu, mă bucur și de oamenii care îmi vorbesc graiul strămoșesc în care m-am născut, căruia nu i-am putut aprecia importanța și gustul, decât după ce am fost nevoită să mă îndepărtez de el. Pe cei mai mulți dintre noi ne-a împins sărăcia, din păcate, pe drumul îmbolovănit și gloduros al
ESTE GREU SĂ TRĂIEŞTI, DAR SĂ ŞTII CĂ E GREU SĂ ŞI MORI ! de MARICUŢA MANCIUC TOMA în ediţia nr. 801 din 11 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342260_a_343589]
-
cu epoca sa, este o valoare care îi îmbogățește. Oare statul nu are datoria de a reliefa identitatea și valorile românești în lume? - Lipsa de credință, lipsa de voință bună și curată, lipsa de dragoste de neam și de valorile strămoșești, toate acesta fac ca politicile și programele culturale să nu vorbească lumii despre Măria Sa Ștefan. Oamenii de cultură care sunt adânc înrădăcinați și cunosc foarte bine istoria neamului, oamenii care au o așezare, un echilibru, cu toții vor vorbi cu evlavie
INTERVIU CU PREACUVIOSUL PĂRINTE ARHIMANDRIT MELCHISEDEC VELNIC – STAREŢUL MĂNĂSTIRII PUTNA, DESPRE MULŢI ROMÂNI CARE S-AU APROPIAT DE DUMNEZEU ÎN ACESTE VREMURI GRELE ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia [Corola-blog/BlogPost/342369_a_343698]
-
bine valoarea Sfântului Ștefan și a lui Eminescu, care, iată, s-au întâlnit aici, și a cerut să fie și ea la streașina Putnei, lângă Ștefan și Eminescu, lângă sfinții, lângă domnitorii, lângă părinții iubitori de neam și de credință strămoșească. Închipuirea de sine a unora i-a făcut să îi denigreze pe Ștefan, pe Eminescu, pe Creangă și pe alți oameni cu adevărat importanți din istoria noastră. Omul care are echilibru înlăuntrul său și nu este stăpânit de patima închipuirii
INTERVIU CU PREACUVIOSUL PĂRINTE ARHIMANDRIT MELCHISEDEC VELNIC – STAREŢUL MĂNĂSTIRII PUTNA, DESPRE MULŢI ROMÂNI CARE S-AU APROPIAT DE DUMNEZEU ÎN ACESTE VREMURI GRELE ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia [Corola-blog/BlogPost/342369_a_343698]
-
Acasa > Cultural > Spiritual > POVESTEA UNUI VETERAN (OCTOGENAR) AL OBICEIURILOR STRĂMOȘEȘTI DIN BREZOI Autor: Ion Nălbitoru Publicat în: Ediția nr. 1452 din 22 decembrie 2014 Toate Articolele Autorului „Grupul nostru începea colindul de la Gura Lotrului și venea către Brezoi, trecând pe la fiecare gospodărie. Le cântam la poartă colindul de afară și
POVESTEA UNUI VETERAN (OCTOGENAR) AL OBICEIURILOR STRĂMOŞEŞTI DIN BREZOI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1452 din 22 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/342449_a_343778]
-
ca sărbătoare, fiindcă noul regim se îndepărta de religie, totuși se sărbătorea pe ascuns chiar și în rândul securiștilor. Credința creștină sălășluia în sufletul românului, iar atitudinea ateistă era mai mult de formă. Interziseseră mersul la biserică și respectarea obiceiurilor strămoșești. Deci, după vreo două ore, ne-au dat drumul, dar noi ne-am continuat colinda prin sat. Cu cât legile se înăspreau și interdicția era mai mare cu atât parcă din ambiție omul de rând nu se despărțea de glie
POVESTEA UNUI VETERAN (OCTOGENAR) AL OBICEIURILOR STRĂMOŞEŞTI DIN BREZOI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1452 din 22 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/342449_a_343778]
-
vreo două ore, ne-au dat drumul, dar noi ne-am continuat colinda prin sat. Cu cât legile se înăspreau și interdicția era mai mare cu atât parcă din ambiție omul de rând nu se despărțea de glie și obiceiurile strămoșești. Am explicat la gazde că am fost reținuți de securitate și de aceea am întârziat. Cu toate această piedică am reușit să colindăm pe la toate casele Am ajuns la unele familii după ora 11 în ziua de Crăciun. După ce m-
POVESTEA UNUI VETERAN (OCTOGENAR) AL OBICEIURILOR STRĂMOŞEŞTI DIN BREZOI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1452 din 22 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/342449_a_343778]