955 matches
-
Majoritatea vaselor aparținând acestei culturi sunt realizate din pastă (lut) amestecat cu scoică pisată sau nisip fin. Specialiștii delimitează chiar două etape ale culturii Hamangia: Formele cele mai răspândite ale culturii Hamangia sunt vasele cu pântecul bombat și gâtul cilindric, strachinile, cupele, etc. Metoda cea mai întâlnita de ornament a acestor vase constă în ornamentarea cu barbotină prin incizii sau prin încrustații cu materie albă, și foarte rar galbenă. Figurinele ceramice (idoli) sunt reprezentate în general de figurine feminine, acestea sunt
Cultura Hamangia () [Corola-website/Science/303821_a_305150]
-
neolitic, epoca metalelor, evul mediu. În apropierea actualului oraș, în punctul numit "La Vii" (la 2 km spre nord) au fost descoperite urmele unei așezări geto-dace datând din sec. V-IV î.Hr., în care s-au găsit vase de ceramică (străchini, cupe cu două toarte etc.) lucrate cu mâna sau la roată, piese din bronz (3 fibule) ș.a. În punctul numit "La Hectare" (2 km SE de oraș) s-au identificat urmele unei așezări datând din sec. IV d.Hr. formată
Alexandria, România () [Corola-website/Science/298015_a_299344]
-
din Albania s-au descoperit multe cuptoare pentru arderea oalelor și a altor articole din lut de diferite forme, un număr însemnat de vase din lut cu forme tradiționale: ulcioare mari pentru uz casnic, urcioare mici, bidoane, vase diverse, potire, străchini ... În Albania s-au dezvoltat diverse forme ale artei aplicate: gravură pe piatră, oase, lemn, se fabrica sticla, exista meșteșugul țesutului... Albania Caucaziană era strâns legată prin drumurile comerciale de multe țări din lumea antică. Datele arheologice atestă legăturile strânse
Istoria Azerbaidjanului () [Corola-website/Science/309141_a_310470]
-
trei icoane împodobite cu ștergare și în spatele laițelor, pereții sunt acoperiți cu țesături de lână. La intrare, pe peretele vestic, în colțul format între ușă și peretele sudic se află un blidar așezat pe butuci, unde sunt așezate farfurii și străchini cu decorațiuni specifice zonei Dornelor. Crâșma este considerată unul dintre cele mai importante locuri ale unui sat, aici nefiind doar un loc de petrecere a timpului liber, ci și de întâlnire al sătenilor pentru a discuta diverse probleme. În zona
Muzeul Satului Bucovinean () [Corola-website/Science/309181_a_310510]
-
cuptor cu vatră specific zonei. Între cuptor și peretele din față se află un pat din scânduri masive având deasupra o grindă pentru păstrarea diverselor țesături de interior sau piese de vestimentație. În interior se află obiecte casnice: oale și străchini de ceramică, butoiașe, lăcrițe și cofițe din lemn. Întinse pe pereți, sau aflate pe laițe, pe pat sau la icoane sunt așezate țesăturile de interior confecționate din lână și cânepă: păretare, lăicere, cergi, ștergare de perete și năframe de nuntă
Muzeul Satului Bucovinean () [Corola-website/Science/309181_a_310510]
-
asemenea discutată și argumentată de Alexandru Gafton, în studiul " ca traducere", publicat în "Palia de la Orăștie (1582)", vol. II, 2007. Elementele regionale care apar numai în lexicul "Paliei" individualizează varianta literară bănățean-hunedoreană: "adăvăsi" „a risipi”, "alnic" „șiret, viclean”, "cățân" „vas, strachină”, "cliciu" „coapsă”, "crepă" „adăpătoare”, "făgădaș" „promisiune”, "im" „lut, argilă”, "jemble" „pâine albă”, "leatnic" „leneș”, "niștotă" „nevoie”, "ocă" „cauză”, "sucui" „a obișnui”, "tovar" „greutate”.
Palia de la Orăștie () [Corola-website/Science/309272_a_310601]
-
porumbei de carne. În boxele de clocit sau în căsuțele pentru cuiburi se așează cuibarele sau cuiburile, făcute din cutii mici de lemn, având 6-8cm înălțime, 16-25 cm lățime și 16-25 cm lungime. Cuiburile pot fi făcute în formă de strachină, dintr-un amestec de gips, ciment și rumeguș, sau din lut ars, hârtie presată sau material sintetic, având 5-8 cm înălțime și 16-22 cm diametru. Cuiburile trebuie să fie departizate cu prafuri insecticide (hexacloran, heclotox, etc) și căptușite cu un
Adăpost pentru porumbei () [Corola-website/Science/304878_a_306207]
-
care a fost lovită Islanda și a 16 săptămâni de demonstrații de protest contra guvernelor care au gestionat criza, și care s-au intensificat după 20.1.2009, "Revoluția islandeză din 2009" cunoscută și ca „Revoluția de bucătărie” (sau „Revoluția străchinilor și cratițelor”) la 26 ianuarie 2009 primul ministru Geir Hilmar Haarde a demisionat. După negocieri cu liderii celor cinci partide reprezentate în parlament, președintele Islandei, dr. Olafur Ragnar Grimsson a cerut Alianței Social Democrate și Mișcării ecologiste de stânga, să
Jóhanna Sigurðardóttir () [Corola-website/Science/314815_a_316144]
-
considerat cel mai vechi manuscris miniat din Țara Românească. Ferecătura Tetraevanghelului este realizată în tehnica "au repaussé" și redă scena răstignirii Mântuitorului. În domeniul olăritului, se remarcă vasele având litere sau propoziții incizate în pasta moale (de exemplu pe o strachină smălțuită de la curtea domnească scrie „[Io]an a scris în luna martie 8 zile”), și cahlele de sobă având reprezentați cavaleri în zale, descoperite la Târgoviște. Figurile reprezentate pe vasele de ceramică sunt diverse: oameni, animale, etc. Într-o povestire
Mircea cel Bătrân () [Corola-website/Science/297281_a_298610]
-
intriganții și asculta toate lichelele. Rezultatul era câte un bilețel prin care îmi cerea măsuri ce încurcau toate lucrurile. N-am cunoscut un spirit mai apolitic decât al lui și în primele timpuri ale noii sale cariere călca în toate străchinile, dar absolut în toate."” Viața sa politică nu a fost lipsită de tensiuni. În primul rând, Alexandru Averescu a fost loial casei regale și s-a luptat să-și păstreze popularitatea pe treptele cele mai înalte în fața declinului. A fost
Alexandru Averescu () [Corola-website/Science/297353_a_298682]
-
până la călcâie precum șerpii, îmbrăcată în scoarță sau mușchi de copac. Poate fi înaltă cât casa și capita de fan sau mică cât un iepure, frumoasa că o zână sau hidoasa că un monstru cu capul mare, cu ochii cât strachina și dinții cât secera. Se deplasează pe jos sau pe un cal (iapa) cu 9 inimi. Când vine că năluca, aduce vânt, vârtej, vreme rea, intră în case la miezul nopții trântind ușile și ferestrele deschise. Din descântece rezultă că
Muma Pădurii () [Corola-website/Science/296927_a_298256]
-
terasa 1 spre vest și terasa 2 spre est. S-a identificat o gamă variată de vase ceramice, majoritatea modelate cu mâna, caracteristice olăriei dacice din sec. I (eventual II) a. Chr.- I p. Chr: borcane, cești-opaițe, vase de provizii, străchini, castroane, căni, fructiere etc. Deși nu prea numeroase, s-au descoperit, totuși, unelte, ustensile, accesorii vestimentare ori arme: fragmente de râșniță, cute, lustruitor, rondele, fusaiole, cataramă, vârf de săgeată. Obiectivele cercetării 2007: cercetări în diferite zone ale sitului pentru obținerea
Cetățuie, Săvârșin () [Corola-website/Science/317510_a_318839]
-
Coțofeni de aici se datează în faza a III-a de evoluție a acestei culturi. Numeroasele elemente Kostolac prezente, între care amintim cănițele cu corpul globular și toartă supraînălțată, ornamentate cu împunsături successive de forma unor triunghiuri răsturnate, sau prezența străchinilor scunde, ornamentate cu șiruri de impresiuni, reprezintă elemente clare de datare. Vestigiile de epocă dacică se încadrează, atât în ceea ce privește complexele, cât și materialele, în tipurile cunoscute pentru acest sit. Este, totuși, de semnalat numărul mai mare de piese din metal
Cetățuie, Săvârșin () [Corola-website/Science/317510_a_318839]
-
saule": salcie). "Gaule", așadar, nu vine din latină "Gallia" (care în franceză modernă ar fi evoluat în "Geaille" deoarece "ga" inițial urmat de "li" antevocal evoluează în "ja" sau "gea", ca în Galbinum = "jaune": galben, Gaiium = "geai": gaița, Gabatam = "jatte": strachina, Alium = "ail": usturoi, Filiam = "fille": față sau fiica). O părere originală a avut filologul român Ilie Gherghel, care după compararea documentelor istorice apărute în Imperiul Român de Răsărit a sugerat o origine romano-bizantină a cuvântului “valah”. Argumentația să se bazează
Romanii populare () [Corola-website/Science/319087_a_320416]
-
aluvionare anterioare epocii medievale. Ceramica ulterioară construcției edificiului este - cu excepția unui fragment decorat cu dungi castanii și verzi - nesmălțuită. A fost folosită în cea mai mare parte arderea oxidantă; unele exemplare sunt arse integral. Fragmentele provin de la oale, căni, borcane, străchini, ulcioare, unul de la un capac. Câteva sunt acoperite cu angobă albă sau decorate cu dungi de culoare roșie, pe toartă sau pe buză în cazul unor fragmente de oală sau dispuse radial în cel al unui fragment de strachină. De
Biserica Sfântul Nicolae din Leșnic () [Corola-website/Science/321573_a_322902]
-
borcane, străchini, ulcioare, unul de la un capac. Câteva sunt acoperite cu angobă albă sau decorate cu dungi de culoare roșie, pe toartă sau pe buză în cazul unor fragmente de oală sau dispuse radial în cel al unui fragment de strachină. De remarcat două fragmente de cahle adânci sau de cahle pătrate cu decor vegetal. Tipologic ceramica acoperă o perioadă mai îndelungată, unele fragmente putând fi datate în sec. XV, cele mai multe fiind ulterioare sec. XVI. Cercetările arheologice de la vechea ctitorie din
Biserica Sfântul Nicolae din Leșnic () [Corola-website/Science/321573_a_322902]
-
în ”Toponimia românească” avansează și sensul de cetate. Toponimul Diaconești are la origine antroponimul ”Diaconu”; Dobricea vine de la antroponimul ” Dobricea” - întemeietorul așezării; Linia - în linie, de-a lungul drumului; Băești de la antoponimul ”Băescu” - posibil întemeietor al așezării; Străchinești de la antroponimul ”strachină”; Turburea de la pârâul cu același nume cu apă tulbure; Țuțuru de la antroponimul ”Țuțuru”; Valea Grădiștii este un toponim geomorfologic care indică o așezare întemeiată pe o vale în apropierea cetății; Obislavul de la hidronimul ”Obislavul”- cuvânt de origine slavă. ( Eugen Petrescu
Grădiștea, Vâlcea () [Corola-website/Science/325299_a_326628]
-
fiecare femelă își alege un singur mascul. După cucerirea unei femele masculul o apăra de eventualii pretendenți. Ambii reproducătorii (părinți) participă la construcția cuibului, scormonind prundișul fundului cu botul și cu coada și fac o gropiță semicirculară, în formă de strachină, adâncă de 10-30 cm, acolo unde curentul este repede, cu un diametru de 60 cm (chiar până la 1,2-3,0 m) și perechea se luptă cu alte cupluri pentru a-și menține posesia. Amenajarea cuibului durează mai multe zile. După
Lostriță () [Corola-website/Science/330408_a_331737]
-
vor îmbolnăvi. Totodată, ouăle ouate de Bună Vestire nu se păstrează și nici nu se consumă. - În unele zone ale țării, există obiceiul de a face un foc în curte, în dreptul ușii, si a se pune pe langă foc 3 străchini cu apă, sare și pâine care mai tarziu sunt date de pomană. În alte părți, conform tradiției, se așază pe pragul ușii 3 farfurioare cu pâine și sare spre a potoli foamea îngerilor. Aceștia, în schimb, vor păzi și veghea
Buna Vestire: De ce NU este bine să te cerți de Blagoveștenie. Tradiții pentru a avea noroc tot anul by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/101279_a_102571]
-
unde se reunesc mai mulți producători (de legume,fructe, brânzeturi, carne de oaie și pește), comercianți de îmbrăcăminte (costume populare tradiționale) și produse de artizanat (covoare țărănești țesute manual, ștergare), meșteșugari în lemn (vase de lemn, furci de tors), olari (strachini, ulcioare, oale de lut) și artiști ai cântecului și dansului popular (ansambluri de dansatori, soliști vocali și instrumentali). Presiunea antropică asupra sitului este una destul de ridicată, atât datorită afluenței mari de turiști aproape pe tot parcursul anului, dar și pentru că
Ciucaș (sit SCI) () [Corola-website/Science/331462_a_332791]
-
lemn de uz caznic (linguri, blide, donicioare, piuă cu pisălog) până la cele utilizate în industria casnică textilă (darac, piepteni, furci de tors) și de prelucrare a lemnului (bardă, topor, rindea). Alături de piesele din lemn sunt prezentate și vasele ceramice (oale, străchini, ulcioare), ce se disting prin formă, dimensiuni și manieră decorativă, dar și textilele țărănești (ștergare, covoare, fețe de masă, fețe de pernă), țesute sau cusute și decorate cu multă îndemânare. La etajul clădirii sunt amenajate două interioare tradiționale locale: unul
Muzeul de Etnografie din Pucioasa () [Corola-website/Science/331339_a_332668]
-
tacâm și o ceașcă de faianță, cu clondir și farfurie de cositor. Din vesela folosită de călugărițe în secolul al XVIII-lea, subzistă încă un foarte drăguț ceainic, ornat cu ghirlande de flori, din faianță din Islettes, compus dintr-o strachină cu capac și farfurioara sa, care dovedește gustul Damelor pentru serviciul lor de masă. Erau și lambriuri vopsite în gri care izolau pereții reci și câteva tablouri. O catedră din lemn, de aceeași culoare, unde se făcea lectura în timpul meselor
Abația Juvigny () [Corola-website/Science/335612_a_336941]
-
mediul academic, chiar dacă nu este endonim pentru toți membrii acestei etnii. După ce au abandonat activitatea de colectare a aurului, băieșii s-au ocupat cu producerea ustensilelor de lemn de tot felul: căruțe, roți, piese pentru războaiele de țesut, albii, donițe, străchini, linguri, fuse, mosoare etc. Conform tuturor cercetătorilor, aceasta a fost ocupația principală atât a celor rămași pe teritoriul României actuale, cât și a celor din țările în care au emigrat. Până la al Doilea Război Mondial au trăit în general în
Băieși () [Corola-website/Science/333942_a_335271]
-
clanțele ușilor, dar și animalele din gospodărie. În unele zone, usturoiul trebuie tăvălit prin funingine. Sfântul Andrei: Fetele își află ursitul Fetele măsoară de Sfântul Andrei nouă ceșcuțe pline cu apă, iar apoi le toarnă într-un recipient - castron, bol, strachină. Acesta se pun apoi sub o icoană. A doua zi dimineața, apa din strachină se măsoară din nou, cu aceeași ceșcuță. Dacă mai rămâne apă pe fundul castronului, chiar și câteva picături, atunci fetele vor avea noroc și se vor
SFÂTUL ANDREI. Tradiții, obiceiuri și superstiții by Cristina Alexandrescu () [Corola-website/Journalistic/101622_a_102914]
-
funingine. Sfântul Andrei: Fetele își află ursitul Fetele măsoară de Sfântul Andrei nouă ceșcuțe pline cu apă, iar apoi le toarnă într-un recipient - castron, bol, strachină. Acesta se pun apoi sub o icoană. A doua zi dimineața, apa din strachină se măsoară din nou, cu aceeași ceșcuță. Dacă mai rămâne apă pe fundul castronului, chiar și câteva picături, atunci fetele vor avea noroc și se vor mărita. În noaptea de Sfântul Andrei, ca să-și viseze ursitul, tinerele își pun sub
SFÂTUL ANDREI. Tradiții, obiceiuri și superstiții by Cristina Alexandrescu () [Corola-website/Journalistic/101622_a_102914]