1,841 matches
-
limba rusă. Și în perioada de ocupație sovietică (după 1940) instruirea s-a făcut mult timp în limba rusă, iar Dumnezeu în genere a fost izgonit din Basarabia de sataniștii comuniști. Dar și după adoptarea Legilor despre limba română în straiul ei natural drept limbă de stat dușmanii nu s-au liniștit nici până astăzi. Au fost diferite încercări de a fundamenta „științific” existența limbii moldovenești. Una din aceste „opere științifice” este și scandalosul „dicționar moldovenesc-românesc” al lui V. Stati. În
DE ZIUA LIMBII ROMÂNE ! de VALERIU DULGHERU în ediţia nr. 2070 din 31 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/375533_a_376862]
-
sfințită cu busuioc... Tineri s-aruncau în copcă și înotau voinicește, să scoată crucea din apă, iute, cât ai zice pește. Toată lumea lua agheasmă, El primea în dar cadoul, doream să-nceapă coșia și să proclamăm eroul. Îmbrăcați în mândre straie și căciula pe-o ureche, de prin sat veneau călare, juni frumoși, iubiți de fete. Început-au cavalcada, când la trap, când la galop, doi rămas-au fermi în cursă, pentru miza pusă-n joc. În aplauze primit-a, premiul
GERUL BOBOTEZEI de CÂRDEI MARIANA în ediţia nr. 1829 din 03 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375621_a_376950]
-
fântânile de dor, Gândurile dorm în ciuturi Spre adâncuri când cobor, Dăruind fiori și fluturi. Versurile sale au ritm alert și duios în același timp, sunt ca o nesfârșită melodie cântată de o copilă care își oglindește chipul înveșmântat cu straiele bunicii, în apele fântânii din sufletul îndrăgostiților, șoptind cu grație vorbe frumoase și pure, nealterate de întunericul neîmplinirilor zilnice. Poate-o inimă buimacă, Fără de păcat și tristă, Ne-nvățată să petrecă, Nici nu știe... că există. Femeia din volumul de poezie
PATIMI ȘI IUBIRI, DRAGOSTE ȘI RECUNOȘTINȚĂ de LILIANA GHIȚĂ BOIAN în ediţia nr. 1952 din 05 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/375625_a_376954]
-
adoptat și de românii noștri, care au exclamat uimiți : ăsta este Moș Crăciun al nostru! Uite-așa l-au dezbrăcat pe bietul Moș de sarica sa, precum și de cioarecii și opincile lui multimilenare. Ce era să facă sărmanul? A îmbrăcat straiele americănești ale burtosului Santa Klaus, a luat toiagul și traista în spinare și... la drum, Moș Crăciun! Dacă nu l-a pictat și pe el cineva, așa cum l-au văzut strămoșii noștri!..Însă a acceptat repede înfățișarea sa de american
METAMORFOZELE LUI MOŞ CRĂCIUN-ULTIMA PARTE de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1449 din 19 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371770_a_373099]
-
să vezi câmp cu fragi și din cireșe să îți pună cercei! Tandru să îți sărute vârfuri de copaci! Cu privirea-n plete să-ți prindă scântei! Din somn să te trezești la sfârșitul verii! Să ieși la paradă în straie de gală! Cu belșug de roade din pomii fructiferi să te strecori în ghiozdănel de școală! Să fii adorată precum o contesă! De Ziua Recoltei să te primenești! Sa te iubească lumea, ca pe-o prințesă! Cu daruri să surprinzi
POEME AUTUMNALE de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1423 din 23 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371860_a_373189]
-
povețe despre tinerețe fără bătrânețe. Să scriem legende ce-s nemuritoare, cu tâlc să le spunem lumii trecătoare. Dintr-o viață-n alta să trecem prin lume. Vântul să ne poarte faimă și renume. Vremea trecătoare ne preschimbă chipul, cu straie de gală, cum e anotimpul. Codru-și duce vârful în Bolta Cerului. Eu, veșnic supusă, rămân la umbra lui. Cu brațe din ramuri să-i scriu anotimpuri. Ecou de baladă să-i duc în răstimpuri. ------------------------------------------------------ FILIPOIU Maria, născută POPA Maria
POEME AUTUMNALE de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1423 din 23 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371860_a_373189]
-
știți să creșteți un copil, le-a spus supărată fiica lor. Dacă Floricica s-a însănătoșit, bunicul nu a mai rezistat. Poate și de supărare, după cele întâmplate. Peste vreo două luni, când mama s-a întors de la bunici în straie cernite Floricica a întrebat-o : -Ce mai face bunicul, mami ? -A plecat în cer să colinde cu îngerii. -Hâââ ! Și pe mine de ce nu m-a luat ? Când vine acasă ? -De sărbători!.. Dacă ai să fii cuminte, bunicul va veni
FLORICICA MAMEI-1 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1431 din 01 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371944_a_373273]
-
timp, pentru a vedea drumul moșilor mei marcați de trecerea timpului. Mereu găseam elemente comune. Ceva dincolo de om, dincolo de spațiu și timp... Întâlnirea mea cu Artur Silveștri a fost un dar de la Dumnezeu... A <> ceva în noi, a învesmântat <> în straie ale biruinței”.(Artur Silvestri-Așa cum l-am cunoscut, op. cît. p. 201; Mărturii tulburătoare, Carpathia, 2009, p. 155-156) Cunoscutul eminescolog și poet Teofil Răchițeanu referindu-se la lupta, elanul, zelul, bună credință și conștiința de foc a Dacului ce
UN FIU ALES AL DACIEI MARI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1432 din 02 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371897_a_373226]
-
cu mânecile veșmintelor lor. Doar soldații priveau impasibili ceea ce se întâmpla deoarece erau obișnuiți cu priveliști de genul acela. Femeile mironosițe aflate puțin mai departe deoarece legionarii nu le dăduseră voie să se apropie, căzură în genunchi acoperind-o cu straielor lor pe maica învățătorului răstignit, care începuse să plângă cu mâinile întinse către fiul ei aflat sus, țintuit pe crucea din mijloc, care era mai înaltă decât celelalte două. Atunci, centurionul Gaius, care cu destulă greutate putea desluși silueta lui
ANCHETA (FRAGMENT DIN ROMAN) PARTEA A DOUA- AL CINCILEA FRAGMENT. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1430 din 30 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371879_a_373208]
-
și iarba, ca niște periuțe, care s-au tot lățit. Abia după toate astea, mugurii ce ascundeau florile începură să plesnească, stropind în culori de tot felul câmpul și copacii. Acum, primăvara semăna cu o fată care se îmbracă în straie noi într-o dimineață de duminică să meargă la biserică, în sat: opincuțe ca brazdele de pe ogoare, catrința înflorată cum câmpurile, legată cu brâul-curcubeu, ia de un alb strălucitor ca petalele ghioceilor, băsmăluța legată sobru sub bărbie, umbrindu-i discret
ÎNGERII de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1424 din 24 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/372016_a_373345]
-
pătrund. Se cerne zarea-n tonuri pastelate. Iau primăvară să mi-o fac alcov, Îmi pun la geam zambile dantelate Și-n așternutul alb, lalele mov. E primăvară noastră-n doi, promisă, Ia trupul meu de față să-ți faci strai, Să mă ghicești în albul de narcisa Și în mirosul florilor de mai. Și-apoi, printre nuanțe de safire, Din vânt molatic să îți faci atu, Să răspândești parfumuri de iubire, Căci primăvară asta ești chiar tu. Referință Bibliografica: Primăvară
PRIMĂVARĂ PROMISĂ de LAURA HUBATI în ediţia nr. 1528 din 08 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372082_a_373411]
-
Acasă > Strofe > Atașament > TOAMNĂ INUTILĂ Autor: Lăură Hubati Publicat în: Ediția nr. 1730 din 26 septembrie 2015 Toate Articolele Autorului Ce toamnă inutilă pândește lângă noi, Se scutură pe frunze în straie de rugina, Cu trena prinsă-n stoluri de imprecise ploi Mimează revenirea de stranie regina. Și uite-o, istovita de-apusuri sângerii, Pe crestele rănite de nopți decolorate, Isi flutură vesmântul pe-aleile din vii, Să-și etaleze formă sub
TOAMNĂ INUTILĂ de LAURA HUBATI în ediţia nr. 1730 din 26 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372084_a_373413]
-
PATRU ARIPI DE LUMINĂ Autor: Doina Bezea Publicat în: Ediția nr. 2056 din 17 august 2016 Toate Articolele Autorului S-a-mbrăcat a iarnă, lutul, hoinărind prin barbă, gerul, crucea tatei și sărutul mi-au cântat la ușă, lerul! Zâmbea tata-n strai de lună foșnind sufletul prin casă, sub cosița-mi de alună puse mâna lui sfioasă. Din a cerului blând sunet tremurând pe șei de fluturi, m-a cuprins de-odat-un suflet cu-ale glasului dulci cânturi. Patru aripi de lumină îmi
PATRU ARIPI DE LUMINĂ de DOINA BEZEA în ediţia nr. 2056 din 17 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/372326_a_373655]
-
sunt subordonate doar strălucirii care au avut-o cântecele Mariei Lătărețu, pentru că nu are cum să mai fie de acum alte cântece, decât la o apropiată luminozitate. Cu mândră maramă brodată, diafană, revărsată ca un voal de mireasă princiară, cu straie populare de sfântă frumusețe, arătând eroarea neiertată a timpului, de a le înfunda în cufăr și uitare, cu ochii străluminați de bucurie, bruni ca fructul bozului, Polina Manoilă e o frumoasă și înzestrată olteancă urcată pe rugul de jertfă dulce
POLINA MANOILĂ, CÂNTĂREAŢA UNEI DRAGOSTE OLTENEŞTI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1038 din 03 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/372280_a_373609]
-
păr cu mărgăritare în pieptul păsării cenușii. Aceasta scoase un țipăt, bătu de câteva ori din aripi și se transformă pe loc într-un rege înalt, cu pletele și barba lungi și albe și cu o mantie azurie acoperindu-i straiele presărate cu stele aurii. Încântat peste măsură, Regele Văzduhului își întinse brațele în sus și fluieră ascuțit. Toate vânturile care bătuseră vreodată pe pământ se adunară la chemarea regelui lor. O apucară pe Baba Hâda și o aruncară de la unul
PRINŢESA MĂRGĂRITA de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1861 din 04 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372317_a_373646]
-
-l pe loc într-o pisică blândă. După aceea, se iviră din nou inorogul alb și cel argintiu și, toți trei, reușiră să zdrobească în copite lanțurile cu care erau legați Prințul Izvoarelor și Prințesa Mărgărita. Inorogul auriu le aduse straie noi, inorogul argintiu îi aduse prințului o spadă, iar inorogul alb îi aduse prințesei legătura cu cheile care deschideau toate ușile palatului, apoi își luară rămas bun unii de la alții. Prințul Negru stătea tolănit în capul mesei când în sala
PRINŢESA MĂRGĂRITA de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1861 din 04 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372317_a_373646]
-
flacăra nădejdii Uneori mai trec prin noi... Calc pe cioburi de cuvinte Ce mă taie fără rost, La icoana de iertare Îmi fac simplu adăpost. În căușul din fântâni Adun lacrimi din izvoare, Trupul zvelt al dimineții Îl îmbrac în strai de soare... Pescărușii mei de gând Îi las liberi ca să zboare În seninul unui cer Ce nu are asemănare... foto sursa interent Camelia Cristea Referință Bibliografică: Pescărușii / Camelia Cristea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1568, Anul V, 17 aprilie
PESCĂRUȘII de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 1568 din 17 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372441_a_373770]
-
06 iunie 2015 Toate Articolele Autorului De pe columnă văd coboară dacii, Cât de smeriți ne-au fost înaintașii Duc oile acum în transhumanță Și trec prin munți cu-atâta cutezanță! Din câmp adună spicele de soare, Cu viața toată-n strai de sărbătoare, Pe deal, când seara se proptește-n mal, Cu foc doinesc din cobză și caval! Căciula-i așezată pe-o ureche, Nu-i altu-n lume să aibă pereche, Cu arcul biruinței stă de pază Dușman la poartă lui
DACII de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 1618 din 06 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372467_a_373796]
-
seară minunată sub semnul devizei: ,,Unirea prin credință” - seară de pricesne și cântece religioase susținute de grupuri vocale și interpreți ai cântului religios veniți din toate localitățile din jur, creștini: ortodocși, greco-catolici și catolici, fii ai aceluiași neam, îmbrăcați în straiul străbun, divizați uneori pe nedrept de valurile istoriei. Au luat apoi cuvântul invitații administrației locale și județene și reprezentanții UNESCO . Am reținut din cuvântul domnului Ioan Opriș: „Noi avem prin aceste tradiții o moștenire. Mulți dintre noi nu suntem conștienți
PERENITATEA TRADIȚIILOR CREȘTINE ȘI POPULARE de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 1650 din 08 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372537_a_373866]
-
prezentată de prof. Virginia Meheș. Au recitat din aceste volume scriitoarele: Crina Bocșan și Silvia Săracu. În cea de a treia zi, cu mic, cu mare, călineștenii și formațiile de dansatori invitați s-au adunat în centrul comunei, îmbrăcați în straie populare de sărbătoare, de unde au pornit spre Gospodăria Iurca. Gospodăria Iurca din Călinești a devenit neîncăpătoare la prima ediție a Sărbătorii rădăcinilor străbune - așa cum era scris pe pancarda ce se legăna ușor încadrată de o superbă poartă maramureșană . Acest adevărat
PERENITATEA TRADIȚIILOR CREȘTINE ȘI POPULARE de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 1650 din 08 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372537_a_373866]
-
pe scenă oficialități, oaspeți de seamă, dar și cei care s-au implicat în reușita acestui eveniment aflat la prima ediție. Printre cei prezenți s-a numărat și primarul municipiului Sighetu Marmației, Ovidiu Nemeș, alături de soția sa, ambii îmbrăcați în straiele autentice maramureșene. ”Vin acasă aici, ori de câte ori am ocazia. Nicăieri nu mă simt mai bine decât în Călinești, aici unde rădăcinile străbunilor mei încă îmi șoptesc de fiecare dată că acest loc minunat e acasă. Mă bucur de fiecare dată când
PERENITATEA TRADIȚIILOR CREȘTINE ȘI POPULARE de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 1650 din 08 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372537_a_373866]
-
cade - vară pe trupul fetei tatuaj cu flori Snow is falling - on the girl’s body flower tattoo *** Turnul cetății - astăzi cuib de bufnita altădată de vultur The tower of the city - today owl nest once eagle nest *** Parada modei - straiele copacilor în fir de aur Fashion parade - trees clothes made of gold *** Croitorie - acele din vârf de brad cosând nourași The tailor’s - fir tree needle sewing clouds *** În zori spre mormânt - sobor de privighetori duce nopțile At dawn towards
HAIKU 3 de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1472 din 11 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372823_a_374152]
-
populare ne va spune: S-o dus împăratul, ș-o rămas în pace ș-o trăit bine.” Am dori, în continuare, să cităm tot din acest basm o subliniere a lui Eminescu remarcabilă: Da` el avea bani, da` tot cu straie de-ale noastre, nu cu straie leșești”, referindu-se aici la dragostea pe care țăranul român o avea pentru portul lui strășmoșesc, moștenire plină de taine în tot ceea ce reprezenta acest port. Cunoașterea folclorului a fost etapa aprecierii și apropierii
SPECIFIC NAȚIONAL ȘI SENS AL TRADIȚIEI ÎN BASMUL POPULAR CULES DE MIHAI EMINESCU de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 1627 din 15 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372751_a_374080]
-
dus împăratul, ș-o rămas în pace ș-o trăit bine.” Am dori, în continuare, să cităm tot din acest basm o subliniere a lui Eminescu remarcabilă: Da` el avea bani, da` tot cu straie de-ale noastre, nu cu straie leșești”, referindu-se aici la dragostea pe care țăranul român o avea pentru portul lui strășmoșesc, moștenire plină de taine în tot ceea ce reprezenta acest port. Cunoașterea folclorului a fost etapa aprecierii și apropierii nedesăvârșite de poporul român, a înseninării
SPECIFIC NAȚIONAL ȘI SENS AL TRADIȚIEI ÎN BASMUL POPULAR CULES DE MIHAI EMINESCU de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 1627 din 15 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372751_a_374080]
-
e misterul Nopții cu mulțimi de stele Și mai mari, și mărunțele, Ca un pumn de nestemate La-ntâmplare aruncate! I-auzi, clopoțeii sună, Satu-i luminat de lună! Toba bate, ursul joacă; Se strâng iute să petreacă Și căiuții-n albe straie, Iar în gură cu trei paie Vine-o capră cam nervoasă, Gătită ca o mireasă. I-auzi cât de buni de gură Sunt copiii și cum ură! Și cum vin, cu voioșie, Prin zăpada sidefie, Cum se-ntrec în plugușoare
DE ANUL NOU de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1462 din 01 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372845_a_374174]