1,494 matches
-
1914-1918, satul VÎlcele Bune; LUPENI. - m. m.: „Lupeni’29”- monument omagial În piatră și bronz (realizator Ion Irimescu); - m. arh.: Biserica de lemn „Pogorîrea Sfîntului Duh” din Bărbăteni, secolul XIX; - schitul de la Straja; - stațiunea climaterică și pentru sporturi de iarnă ,,Straja”; - linie de telescaun; - pârtii de schi; - teleschiuri; - motel: Victoria; - Cabane: Montana II și III, Hudacu, Rustic, La Moșu, Cerbul, Vacanța, Platoul Soarelui, Buta; - Vile: Oana, Alpin, Maria, Harmony; - Pensiuni: Anca, Avati, Mesti, Teo, Casa Alpin, Casa Germană. ORĂȘTIOARA DE SUS
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
ia toți banii, camera video, aparatul foto, tot. Dar m-a păzit un Viking, nici acum n-am aflat de unde era și cum l-ar chema, voinic și foarte tatuat, roș la păr și față. Ei, acesta a stat de strajă, a alertat paznicii care n-au făcut nimic, m-a sprijinit să nu cad cu capul de pietre... români nu s-au ivit ! Hm ! Ce câștigam eu pe 15.09.2011 dacă chiar de acolo plecam la ceruri...??? * Din Canada
Ceauşescu- ... -Băsescu : Mitterand - Snegur - Iliescu - Lucinski - Constantinescu - Regele Mihai I : evocări de reporter by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Journalistic/500_a_1238]
-
tăișul ei verzui, încovoiat și ascuțit și străluci puternic". Nu este acest răsărit de lună o minunată pagină de antologie? Și această livadă, în spatele casei Ilenei, barieră înmiresmată care desparte adăpostul mut de lumea zgomotoasă: Florile-soarelui vegheau împrejur ca niște străji de aur. Împrăștiat în volute, mirosul livezii coapte, al dovlecilor, al pepenelui galben, al caiselor topite de soare, al roșiile acruțe și al meliselor înmiresmate umplea aerul ca o afumătoare mișcătoare. Toată plăcerea pe care vara o soarbe din plante
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
curte. Un murmur de admirație se aude printre boieri. Atunci Corbea se întoarce și spune: "D-alei, doamne Ștefan-vodă, De ți-e frică c-oi scăpa, Zăvorăște-ți curțile Și închide-ți porțile. Mai armează-ți slugile Și-ntărește-ți străjile; Pune, doamne, dorobanți, Mai mărunți și mai înalți, Unii tot cu pușcă plină, Alții cu sabie-n mână". Uimit, voievodul pune să se zăvorască porțile și dublează străjile. Apoi spune: "N-are pe unde scăpa, Că nu-i Ucigă-l
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
curțile Și închide-ți porțile. Mai armează-ți slugile Și-ntărește-ți străjile; Pune, doamne, dorobanți, Mai mărunți și mai înalți, Unii tot cu pușcă plină, Alții cu sabie-n mână". Uimit, voievodul pune să se zăvorască porțile și dublează străjile. Apoi spune: "N-are pe unde scăpa, Că nu-i Ucigă-l Crucea". Atunci Roșul saltă sub pinteni și scoate foc pe nări; potcoavele fac brazdă pe pietre, ca un plugar venit din iad; gura i se umple de spume
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
tăia o parte din cap, care ar lăsa o rană ce ar sângeră veșnic de porțiunea ruptă”. Este cu atât mai grav deoarece „sângele nostru curge la Nistru și la Tisa pentru stăvilirea bolșevismului rusesc și ungar și deci pentru straja Europei”. În ce-i privește pe sârbi, N. Hasnaș presupune că nu vor avea pretenții teritoriale, „căci noi suntem acei ce i-am salvat în 1913 și nu ar fi bine pentru ei de a face dintr-un prieten un
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
părăsite pe lungi perioade de vreme. Oricare altă nație,scrie N.Iorga,s-ar fi risipit în lume,s-ar fi destrămat și nu s-ar mai fi întors,noi am revenit și am rămas cu sabia în mână,de strajă la toate zările și pentru bararea la toate căile, iar când s-a frânt pentru un timp, am refăcut-o din nou mai trainică,mai ascuțită. Iată-ne suntem tot acasă la noi.Voi urmașilor,învățați și istoria trecutului strămoșilor
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
a Basarabilor și codrii voievodali ai Bucovinei, ogoarele și plaiurile voastre! Ostași, plecați pe drumul biruinței lui Stefan cel Mare, ca să cuprindeți cu jertfa ,ceea ce au supus strămoșii noștri cu lupta lor. Fiți mândri că veacurile ne-au lăsat aici strajă dreptății și zid de cetate creștină! Fiți vrednici de trecutul românesc!”.....urmează câteva fraze nesemnifivative și se încheie cu îndemnul:”Cu Dumnezeu înainte!” Semnează: comandant de căpetenie al Armatei, general Ion Antonescu. Care au fost rezultatul acestor chemări și apeluri
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
Eul lucrează, harnic, la un contur atrăgător. Printr-un mecanism al cărui secret se află însă în scrisul la persoana întâi, lucrurile se întorc împotriva celui care se falsifică, ajustările sau confesiunea de paradă fiind deopotrivă de antipatice pentru cititor. Straja dragonilor de Ion Negoițescu este unul dintre cazurile rarisime în care confesiunea totală, șocantă, frustă este făcută independent de orice auditoriu. Nu știu pentru cine sau din ce motiv a scris Ion Negoițescu. Este limpede însă că performanța lui are
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
ce să apere și nu au de ce să acuze, nu înfrumusețează și nu urâțesc. Moartea apropiată este 5 garanția sincerității de cea mai bună calitate. Singurul pericol care pândește paginile este epuizarea timpului, și asta dă celor două capitole din Straja dragonilor pe care bolnavul a mai apucat să le scrie, capitolele despre primii săi douăzeci de ani de viață, o nerăbdare și o precipitare dezordonate, ca îmbulzeala ultimelor fire de nisip la gura clepsidrei. Deși încalcă tot soiul de tabuuri
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
sau să fii iubit, altfel spus care este ipostaza privilegiată, aceea de a te bucura că dai, sau aceea de a primi. Iată răspunsul, pe cât de generos, pe atât de exigent, al lui Negoițescu, răspuns care luminează și paginile din Straja dragonilor : „Nu caut suferința, dar caut iubirea cu atâta ardoare, încât suferința cea mai grozavă nu mă înspăimântă, nu mă împiedică. Adevărul e, desigur, că, oricât de fără speranță ar fi iubirea, ea tot ascunde speranță, nu din absurditate, ci
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
cunoștință de cauză (texte politice, 1990) și, în fine, primul volum al Istoriei literaturii române (1991), care nu e „o istorie estetică sau descriptiv-istorică, ci o istorie axiologic-analitică“, reflectând viziunea euforionistă a Cercului Literar. Între 1991 și 1992, lucrează la Straja dragonilor, autobiografia sa, încheind primele două capitole; în interviul cu Marta Petreu din Apostrof, scriitorul exclamă: „Singurul eșec care mă mai poate aștepta este acela de a muri înainte de a-mi termina Autobiografia.“ Imediat după Anul Nou 1993, se internează
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
artistică, aparține unui intelectual rafinat din stirpea lui Balduin de Tyaormin (una dintre măștile sale epice), pentru care frumosul este paradox și care caută cu obstinație exhibiția, dar numai pe aceea mai plină de sens estetic și cu repercusiuni axiologice. Straja prințeselor. Lucrând la începutul anilor ’90 în echipa Pleșu la Ministerul Culturii, am urmărit cu obstinație, între altele, să facilitez apariția rapidă a Istoriei literaturii române a lui I. Negoițescu, într-un moment complet haotic, când Tipografia „Romcart“ (fostă „13
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
înfățișez semenilor mei un om în tot adevărul firii lui, și omul acesta voi fi eu“ sau „N-am trecut sub tăcere nimic urât, n-am adăugat nimic frumos“ sau iarăși: „M-am arătat așa cum am fost.“ La rândul ei, Straja dragonilor constituie autobiografia unui spirit care se apropie treptat de înțelegerea singularității sale, fapt trăit și simțit ca o fatalitate și de Rousseau: „Nu sunt făcut ca nici unul dintre cei pe care i-am văzut; cutez să cred că nu
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
din copilărie, ci, mai ales, pentru preocuparea acestuia de a scrie o „istorie a spiritului și a mizerabilului meu trup, cu o sinceritate menită a face și pe alții să se rușineze împreună cu mine de cele în ea însemnate“. Cum Straja dragonilor a rămas doar în stadiul incipient, de la copilărie până la sfârșitul adolescenței, ea devine, postum, o Bildungsautobiographie, o autobiografie a formării sale spirituale, de la revelarea primelor produse ale inconștientului, văzut ca prag originar al psihicului său, până la cristalizarea unei conștiințe
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
incipient, de la copilărie până la sfârșitul adolescenței, ea devine, postum, o Bildungsautobiographie, o autobiografie a formării sale spirituale, de la revelarea primelor produse ale inconștientului, văzut ca prag originar al psihicului său, până la cristalizarea unei conștiințe proprii prin cunoașterea de sine. În Straja dragonilor, punctul de plecare este abisal, fiind dezgropat ultimul strat al biografiei din perspectiva prezentă, inocent-conștientă, a evocării. Autenticitatea fermecătoare și profundă totodată a Autobiografiei provine din „colaborarea“ armonioasă dintre copil și adult, ambii la fel de candizi, chiar dacă la ultimul e
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
lui studiu eminescian.) Conform descoperirii lui Jung, „fiecare bărbat poartă cu sine imaginea eternului feminin, nu imaginea unei femei anume, ci a unei femei în genere“. Or, cum am mai arătat, „nelumeasca făptură“ ce stăruie în mintea celui adult din Straja dragonilor este o figură inventată, arhetipul feminin ce definește natura aparte a psihicului și inconștientului său. Femeia arhetip a lui I. Negoițescu e una galactică, o stea-înger rece, inaccesibilă, proiecție surprinzătoare a imaginarului unui tip uman care, cum repetat o
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
organică de a-și exterioriza afecțiunea, de altfel reală, față de fiul ei). Cum tot Jung observă, „anima are relații oculte cu «secretele», cu lumea beznelor în genere și, din acest motiv, are adesea o nuanță religioasă“. Faptul se verifică în Straja dragonilor și e încă o dovadă că silueta galactică este una imaginară; tot în debutul Autobiografiei, el pomenește de o bunică a sa, Filofteia, care imediat capătă un contur ideal de Philothée, adică de femeie fictivă și reprezentare sacrală; procesul
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
psihanalitic. Întâmplător sau nu, scriitorul s-a apropiat, la maturitate, de catolicism (cerând chiar să fie înmormântat cu preot catolic), iar în psihanaliză a fost un cunoscător avizat. În fine, e momentul să ne întrebăm și ce semnificație conține sintagma „straja dragonilor“ (nu înainte de a preciza că, topografic, „«Straja Dragonilor» [este] ca o insulă la întâlnirea râurilor de străzi ce curg neliniștite printre casele înghesuite“ din Orașul de Jos sibian).1 O primă aproximare a apucat să ne-o dea încă
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
la maturitate, de catolicism (cerând chiar să fie înmormântat cu preot catolic), iar în psihanaliză a fost un cunoscător avizat. În fine, e momentul să ne întrebăm și ce semnificație conține sintagma „straja dragonilor“ (nu înainte de a preciza că, topografic, „«Straja Dragonilor» [este] ca o insulă la întâlnirea râurilor de străzi ce curg neliniștite printre casele înghesuite“ din Orașul de Jos sibian).1 O primă aproximare a apucat să ne-o dea încă Negoițescu. În capitolul al doilea al Autobiografiei, el
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
insulă la întâlnirea râurilor de străzi ce curg neliniștite printre casele înghesuite“ din Orașul de Jos sibian).1 O primă aproximare a apucat să ne-o dea încă Negoițescu. În capitolul al doilea al Autobiografiei, el vorbește anticipativ de „perioada strajei dragonilor, cu Cercul Literar“, deci de epoca universitară a vieții sale, când se cristalizează programul ideologic, estetic și existențial al cerchiștilor și când, în biografia lui intelectuală, devine fertil contactul cu E. Lovinescu, Lucian Blaga și Radu Stanca. Față de primul
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
din această parte a Sibiului]), numită multă vreme Dragoner Platz „Piața Dragonilor“ (aflată pe drumul ce lega Poarta Ocnei [Sibiului] cu Piața Mică). Denumirea, păstrată până în perioada interbelică, provine de la numele dragonilor (ostași ai gărzii militare austriece: Dragoner Wache „Garda / Straja Dragonilor“) care au funcționat, în epoca habsburgică, într-o clădire din piațetă. O gardă militară (având rolul de poliție comunitară pentru Orașul de Jos) a existat însă aici încă din perioada medievală. În anii ’80, administrația locală a decis dezafectarea
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
dragonii“, descoperind, la fel ca Rilke, că „toți dragonii vieții noastre sunt prințese care nu așteaptă decât să ne vadă frumoși și îndrăzneți“. Și frumos, și îndrăzneț, I. Negoițescu a fost modelat de anima sufletului său, stând, tot timpul, sub straja prințeselor. Străjuit, din copilărie, de acea făptură galactică, steaua-înger, își încheie existența sub același semn al animei. În penultima noapte a vieții sale pământești, în clinică, el o visează pe sora Rafaella, călugărița-infirmieră, sub chip de înger. Farmecul neobișnuit al
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
după apariția lui Blaga, intrând chiar în consonanță cu decadentismul european: „...eu mă integram într-o civilizație ce o trăiam ca pe un mândru declin (poezia lui Blaga nu-mi părea străină acestui sentiment al declinului...).“ Dar, peste toate acestea, Straja dragonilor rămâne cea mai directă, mai șocantă și mai dezinhibată confesiune scrisă vreodată la noi. E o pierdere ireparabilă pentru cultura noastră, neobișnuită încă cu asemenea introspecții de profunzime, faptul că ea s-a întrerupt brusc. Abia părți disparate vor
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
prin atâta câtă este, Autobiografia lui I. Negoițescu va marca, în mod sigur, maniera de a scrie proză subiectivă la noi. PREFAȚĂ Notă asupra ediției I. Negoițescu a transmis pe cale testamentară revistei Apostrof dreptul de publicare în țară a Autobiografiei (Straja dragonilor): în foileton în numerele revistei și, separat, în volum editat de „Biblioteca Apostrof“. Din nefericire, scriitorul a reușit să termine doar primele două capitole ale Autobiografiei: „Rochia de bal“ și „Convocat la director“. Aceste capitole au fost publicate de
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]