5,990 matches
-
imediat și pe piața alcoolului. Ceea ce s-a întâmplat este că individul, fiind expus acestei multitudini de noutăți devine tot mai pretențios, iar pentru a ține pasul cu această dezvoltare rapidă, mărcile încep să investească tot mai mult în publicitate. Strategii publicitare pe piața berii Răzvan Varabiescu (buying director la Media Direction) afirmă că „pe o piață relativ constantă a bugetelor detergenților în ultimii trei ani, la care se adaugă scăderea bugetelor telefoniei mobile în 2002, piața de bere s-a
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
parametrii care definesc categoria, printre care și frecvența. Dacă nu respecți cât de cât parametrii de categorie, «nu ești în cărți», adică printre primii trei jucători în mintea consumatorilor” (Bolodea, cf. Bârligă, 2003, p. 26). Autorul menționează că „există și strategii de media diferite, care nu presupun o frecvență ridicată sau boom-ul de reclame pe perioade scurte. Un exemplu ar fi modelul recency, care asigură săptămânal un număr constant și optim, pe perioade lungi de timp, de persoane care văd
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
anul 2004 circa 550 de milioane de euro, cu un volum de 12,8 milioane de hectolitri (în creștere cu 12% față de anul anterior), iar estimările pentru anul 2005 merg către depășirea pragului de 13 milioane de litri (Negrea, 2004b). Strategii publicitare pe piața băuturilor RTD (ready to drink) Ca o alternativă pentru produsele slab alcoolizate (bere, vin, spumante), producătorii de băuturi alcoolice au introdus pe piața românească diferite mărci recunoscute la nivel internațional. Cel care a deschis piața a fost
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
la jumătate față de cele din anul precedent. Pe de altă parte, piața berii - concurentul principal al băuturilor RTD - a fost în anul 2004 de 550 de milioane de euro, la o cantitate de 12,8 milioane de hectolitri (Negrea. 2005). Strategii publicitare pe piața vinului Cea mai nobilă băutură românească, vinul, are la noi o tradiție veche de sute de ani - cea mai mare vinotecă de la ora actuală, Beciul Domnesc, e construită de pe vremea lui Ștefan cel Mare. Deși în ultimii
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
dintre cetățenii români preferă să bea vin alb și doar 30% consumă vin roșu, iar vinul este consumat fie sub forma de „șprit”, fie sec (Furir, 2005). Un studiu realizat de Centrul Român pentru Promovarea Comerțului (CRPC) prezintă următoarele date: Strategii publicitare pe piața spirtoaselor Spre deosebire de bere și vin, băuturile spirtoase au cunoscut în România o dezvoltare aparte. În următorii ani se estimează și aici o creștere a vânzărilor de alcool către populația din România cu aproximativ 20-30%. De exemplu, după cum
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
personale în ceea ce privește infractorii menținuți totuși în stare de semilibertate. Anii ’90 aduc cu sine o nouă filosofie corecțională, bazată pe un amalgam format din filosofiile anterioare. Această filosofie se bazează în continuare pe tehnici de control al riscului și pe strategii de reducere a infracționalității. Comunitățile locale au un rol din ce în ce mai important în administrarea justiției. Limbajul utilizat include termeni precum prevenire, parteneriat, justiție restaurativă etc. În acest nou context, sunt promovate în legislațiile naționale sancțiuni noi precum: compensarea victimei, munca neremunerată
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
existența unui sistem profesionalizat care are mandat legal să exercite supravegherea și asistența infractorilor în comunitate. Demers (în Hamai et al., 1995, p. 125) aduce definiția probațiunii în contemporaneitate, oferind o descriere modernă și flexibilă acestui concept ca „set de strategii utilizate pentru a menține o supraveghere pozitivă și activă a infractorului în comunitate”. Ca o precizare în plus, Demers evidențiază faptul că, în țările industrializate, probațiunea se identifică cu o serie întreagă de sancțiuni comunitare, care presupun intervenții din ce în ce mai incisive
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
februarie 2006, Națiunile Unite. PAGE FILENAME \p D:\carti\Revista de asistenta sociala 1-2006\Surse\Operat\Revista de asistenta sociala 1 2006.doc PAGE 164 Domeniul de Marketing Produsul Canalele de distribuție Prețul Promovare Domeniul de Promovare Promovarea vânzărilor Agenți de vânzări Relații publice Reclamă Strategii de publicitate Domeniul de Publicitate Departamentul de cercetare Departamentul de creație Media Evaluare Tabel 1: Investiții în publicitate la bere∗ Marca Suma Golden Brau $ 5.016.484 Timișoreana $ 4.352.364 Ursus Premium $ 4.251.369 Bergenbier $ 3.794.065
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
ale psihologiei 1.3. Locul psihologiei în științele muncii 1.4. Istoria psihologiei muncii 1.5. Contribuțiile psihologilor români 1.6. Considerente de ordin etic 2. METODOLOGIA CERCETĂRILOR ÎN PMO, Florin Sava Particularitățile problemelor cercetate în psihologia muncii și organizațională Strategii de cercetare în psihologia muncii și organizațională 2.3. Erori și distorsiuni frecvente în cercetarea psihologică 2.3.1. Corelația nu implică automat cauzalitate 2.3.2. Testarea unui set de variabile crește probabilitatea de eroare 2.3.3. Reprezentarea
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
face ordine într-o aparentă confuzie. Pentru aceasta trebuie să caute tehnici potrivite problemei care-l interesează și nu probleme adaptate tehnicilor de care dispune” (Hans Selye, De la vis la descoperire). CUPRINS Particularitățile problemelor cercetate în psihologia muncii și organizațională Strategii de cercetare în psihologia muncii și organizațională 2.3. Erori și distorsiuni frecvente în cercetarea psihologică 2.3.1. Corelația nu implică automat cauzalitate 2.3.2. Testarea unui set de variabile crește probabilitatea de eroare 2.3.3. Reprezentarea
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
de studiat. În cazul unor probleme complexe, cercetarea se poate face numai prin apelul la o echipă multidisciplinară. În nici un caz psihologul nu trebuie să încerce să răspundă la întrebări care nu fac parte din sfera specialității sale. 2.2. Strategii de cercetare în psihologia muncii și organizațională Rezultatele studiilor și cercetărilor din domeniul psihologiei muncii industriale și organizaționale sunt dependente de design-ul și metodele de investigație alese. Pe baza acestora, cercetările pot fi grupate într-o multitudine de categorii
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
de construct a unui studiu. Rezultă opt strategii de cercetare diferite, ce vor fi prezentate în continuare. Fiecare strategie va fi însoțită de prezentarea a câte un exemplu de cercetare. Figura 2.1. Tipuri de validitate a unei cercetări și strategii de cercetare favorite pentru atingerea lor 2.2.1. Teorii formale și sinteze critice ale literaturii de specialitate Acestea presupun un demers teoretic menit să construiască noi teorii și/sau să le analizeze critic pe cele existente, sau să aducă
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
subiecți (între 5 și 10) care sunt rugați să gândească cu voce tare, verbalizând tot ce le trece în minte în procesul decizional, de alegere a răspunsurilor. În acest mod, cercetătorii aprofundează modul în care subiecții percep întrebările, tipul de strategii utilizate în selectarea răspunsurilor, dar și părerile subiecților legate de ce cred ei că se măsoară prin anumiți itemi. Problemele identificate prin acest procedeu sunt apoi eliminate. Metoda codării comportamentelor oferă o modalitate obiectivă și standardizată de a monitoriza completarea chestionarelor
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
învățare dobândește o anumită consistență și continuitate în promovare, dar se modifică semnificația scopurilor și valorilor individuale, ca urmare a tranzițiilor, evenimentelor și crizelor existențiale cu care se confruntă persoana. Cele două variabile se manifestă atât în preferința derulării de strategii cognitive, cât și în răspunsul la diferite conținuturi de învățare și metode de predare. Dacă stilul agreat de persoană este în concordanță cu materialele supuse spre analiză, aceasta va învăța mai repede și mai bine decât persoana al cărei stil
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
numește „esență tehnologică”, adică procesul prin care organizație își determină funcția ei principală. Astfel, pentru protejarea esenței tehnologice și pentru obținerea unui anumit grad de stabilitate și certitudine în confruntarea cu mediul, organizațiile trebuie să-și dezvolte o serie de strategii structurale adaptative. 10. 3. 2. Analiza costurilor tranzacționale Oliver Williamson (1975, 1985) promovează un model analitic care îmbină perspectivele de abordare a organizațiilor ca sisteme deschise și ca sisteme raționale. El își dezvoltă teoria pornind de la încercarea de a explica
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
regula reciprocității negative (persoanele care te-au rănit merită să fie rănite); fenomenul de asimilare comportamentală (asimilarea comportamentelor membrilor grupului care interacționează). În funcție de resursele disponibile (timp, informație, etc.) și de miza investită în situația conflictuală, partenerii se pot angaja în strategii de management al conflictului. Thomas (1992) (apud Bogathy, 2002) descrie cinci strategii individuale în managementul conflictului: competiția este o strategie tip câștig-pierdere: se persistă în conflict până când obiectivele uneia dintre părți sunt atinse în detrimentul celeilalte; acomodarea reprezintă o strategie tip
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
de grup. Teoria clasică a grupurilor are la bază două postulate principale și anume: 1) actorii politici au conduite raționale și 2) grupurile sunt, ca și indivizii, dotate cu voință în sensul că știu să-și definească interesele, să elaboreze strategii și să se mobilizeze pentru a le apăra. Ambele postulate sunt discutabile. În ceea ce privește primul postulat, raționalitatea unei acțiuni poate fi privită într-un sens foarte strict - atingerea unui scop - sau în unul mai larg, prin raportare la valori, afecte sau
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
atunci când trebuie să facă față unui eveniment de viață crucial? Pentru că În astfel de situații, intensitatea momentului de viață trăit Îl obligă să fie mai puțin convențional, Îl obligă să țină mai puțin cont de criterii și considerente exterioare (de strategii aprobate de uzul comun) și să fie, În schimb, mai natural, mai el Însuși. Μ Când lăsăm ca ideile megalomanice să ne invadeze conștiința, gândirea va fi reglată doar de iluzii vanitoase și absurde. Μ Noi nu putem fi, clipă
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
s-au dat puzderie de diagnosticuri critice, ceea ce lipsea, de fapt, era tocmai voința reală a criticii. Nu există raționalitate fără bun-simț și concretețe. Fără bun-simț și concretețe, raționalitatea devine fanatism. Și, într-adevăr, pe hărțile în jurul cărora se-nghesuiau strategii gherilei de astăzi și cei ai revoluției de mâine, ideea „datoriei” intelectualilor de a interveni politic nu se baza pe necesitate și pe rațiune, ci pe șantaj și parti-pris. Astăzi este clar că toate acestea erau produsul disperării și al
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
până acum, conchidem că procesul S.O. este alcătuit din următoarele categorii sau elemente majore, aflate în interacțiune dinamic-recursivă: stresori (operaționalizați în general ca variabile independente), reacții la stres (operaționalizate în general ca variabile dependente), factori moderatori/mediatori (variabile moderatoare), strategii de evaluare și mecanisme de gestionare a stresului. Depinde de modelul de abordare teoretică și de demersul de cercetare cum le vom considera în studiul stresului: variabile dependente, independente sau moderatoare/mediatoare. Procesul stresului ocupațional este dinamic-recursiv pentru că evaluarea și
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
sale „tipuri psihologice”. Capitolul V este dedicat dezvoltării unei eficacități optimale în culori. „Cu cât ne înțelegem forțele și slăbiciunile și cu cât putem identifica și înțelege forțele și slăbiciunile celorlalți, cu atât mai bine vom ști să ne dezvoltăm strategii pentru a răspunde exigențelor mediului.”( p. 91) Practicianul francez propune o schemă a „eficacității optimale” reprezentată de o scară în patru trepte: 1. cunoașterea propriei culori dominante; 2. flexibilizarea intrapersonală: nu ne putem schimba mai ales de pe o zi pe
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
explorative, descriptive sau explicative (Yin, 1981a, 1981b). La rândul lor, experimentele pot cuprinde aceeași clasificare. Cele trei condiții discutate mai jos, și nu ierarhia sunt cele care fac distincție Între strategii. Însă această clarificare nu implică faptul că granițele Între strategii sau ocaziile În care trebuie folosită una sau alta sunt Întotdeauna clare. Deși fiecare strategie are caracteristicile ei distinctive, există suprapuneri destul de mari Între ele. Scopul este de a evita nepotriviri flagrante, adică acele situații În care intenționați să folosiți
Studiul de caz. Designul, colectarea și analiza datelor by Robert K. Yin () [Corola-publishinghouse/Science/2216_a_3541]
-
-urile, pe când un studiu de caz nu ar fi o strategie avantajoasă În această situație. În mod similar celui de-al doilea tip de Întrebare „ce”, Întrebările „cine” și „unde” (sau cele derivate - cu „cât”) sunt susceptibile de a favoriza strategii bazate pe sondaje sau analize ale informațiilor de arhivă, cum se Întâmplă În cercetările economice. Aceste strategii sunt avantajoase atunci când scopul cercetării este acela de a descrie incidența sau predominanța unui fenomen, sau când studiul se vrea a fi anticipativ
Studiul de caz. Designul, colectarea și analiza datelor by Robert K. Yin () [Corola-publishinghouse/Science/2216_a_3541]
-
răspândirii unei boli precum SIDA (În care ar fi preferabilă o analiză epidemiologică a statisticilor medicale). În schimb, Întrebările „cum” și „de ce” sunt mai mult explicative și susceptibile să antreneze folosirea studiilor de caz, a istoriilor și a experimentelor ca strategii favorite. Aceasta deoarece asemenea Întrebări au de a face cu legături operaționale ce trebuie depistate Înapoi În timp, mai curând decât cu simpla lor frecvență sau incidență. Astfel, dacă doriți să aflați cum a reușit o comunitate să depășească cu
Studiul de caz. Designul, colectarea și analiza datelor by Robert K. Yin () [Corola-publishinghouse/Science/2216_a_3541]
-
Lincoln, 1981; Patton, 1990; U.S. General Accounting Office, 1990). Există cel puțin cinci aplicații diferite pentru această strategie. Cea mai importantă este de a explica presupusele legături cauzale În intervențiile din viața reală care sunt prea complexe pentru sondaj sau strategii experimentale. Folosind limbajul de evaluare, am putea spune că explicațiile fac legătura Între implementarea programului și efectele acestuia (U.S. General Accounting Office, 1990). O a doua aplicație este de a descrie o intervenție și contextul din viața reală În care
Studiul de caz. Designul, colectarea și analiza datelor by Robert K. Yin () [Corola-publishinghouse/Science/2216_a_3541]