1,022 matches
-
o serie de tulburări anxioase și unele forme de TP din clusterul C. În ICD-10 (1992Ă se identifică o categorie specială de tulburări psihice care constau într-o modificare durabilă a personalității ca o consecință a unor evenimente de viață stresante excepționale și în urma unor boli prelungite cu impact asupra vieții sociale. Experiențe de viață catastrofice, precum lagărele de concentrare, tortura, situații psihologice de supunere la terorism, la maltratare și detenție forțată, se consideră că pot modifica personalitatea. Se ridică de
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
de diabet la copii și adolescenți, deși în ultimii ani s-a constatat și o creștere a frecvenței DZ tip 2 (5). Debutul DZ tip 1 la copii (mai ales la vârsta preșcolară) poate fi considerat unul dintre cele mai stresante evenimente posibile pentru o familie, și căruia echipa de îngrijire trebuie să fie pregătită să îi facă față. Evoluția spre deficitul absolut de insulină, după instalarea simptomatologiei specifice (poliurie, polidipsie) se produce repede, pe parcursul câtorva zile, ceea ce face ca acidozele
Insulina si tratamentul cu insulină by Ioan Vereșiu, Nicolae Hâncu, Gabriela Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91989_a_92484]
-
Doliul nu trebuie luat în calcul, când se vorbește de etiologia tulburărilor de adaptare. Incidența acestora oscilează între 2-8%, fiind deopotrivă răspândite la cele două sexe. Tulburările de adaptare debutează în cel mult trei luni din momentul impactului cu experiența stresantă și dispare în maximum 6 luni (Wilmshurst, 2007). încercând să formulăm o definiție a sindromului de stres posttraumatic vom menționa, mai întâi, împreună cu Kessler și colaboratorii săi (1995), că este vorba de o tulburare primară, deoarece are întâietate față de simptomele
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
prin avort terapeutic (adică din motive medicale) sau avort din considerente extramedicale. Moartea intempestivă a copilului, ca orice moarte neanunțată (imprevizibilă), este devastatoare pentru părinți, fiind cotată ca un stres extrem (aferent nivelului 6 de pe scara de evaluare a evenimentelor stresante), conform celor postulate de varianta revizuită a DSM-IV. Ca urmare, inevitabilul doliu este un proces istovitor și mai îndelungat decât cel indus de dispariția unui adult drag, deoarece, fiind vorba de un copil, evenimentul sfidează ordinea firească a lucrurilor, conform
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
în viață să fie mult mai anevoios. D. Walke și R. Mayer (1998, apud Munteanu, 1998) observă, pe drept cuvânt, că prin numeroasele proceduri medicale agresive și dureroase, de care au parte copiii prematuri, la care se adaugă ambianța mereu stresantă în care stau, prin excedent de lumină și poluare sonoră, transformă terapia lor intensivă într-una invazivă. îndulcirea perioadei nu se poate realiza decât prin prezența sporadică, dar extrem de binefăcătoare a părinților, care deși nu pot avea un contact nemijlocit
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
1997), care anunță finalizarea nașterii unui copil, alăptatul reface parțial contactul cu trupul matern. Având în vedere că, așa cum reitera W. Stekel (1995, p. 35), suptul semnifică „punctul cel mai ridicat al deliciilor infantile”, se poate imagina ușor cât de stresantă, de dureroasă pentru copil este înțărcarea. Comparativ cu hrănirea artificială a bebelușului, alăptatul se plasează pe un piedestal imposibil de surclasat, datorită multiplelor calități ale laptelui matern: este cel mai complex aliment pentru sugar și mai ușor de tolerat digestiv
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
alăptat cu o masă bazată pe biberon, pentru ca încet, încet, alimentația artificială să o înlocuiască complet pe cea naturală. O indicație importantă este ca familia să vegheze cu atenție ca procesul înțărcării să nu coincidă și cu o altă situație stresantă pentru copil, cum ar fi reluarea serviciului de către mamă, plasarea micuțului la creșă sau încredințarea sa unei bone etc. Există autori, ca de pildă Stekel (1995), care se desolidarizează frontal de practica utilizării suzetei, pentru că ea exersează suptul nealimentar, transformând
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
2007, p. 149). Vulnerabilitatea pe care o construiesc în copilărie expunerile la stres va gira reziliența manifestată de adult în condiții de stres. Reziliența apare astfel ca o „funcție a stării de vulnerabilitate în momentul în care se produce evenimentul stresant”, căci nu suntem niciodată rezilienți în același fel, ci în funcție de momentul sau tipul de stres cu care ne confruntăm (Brandibas, Seguin, 2007, p. 149). Ideea rezilienței confruntate cu vulnerabilitatea individului se completează la Trudel și colaboratorii săi (2002, p. 160
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
riscul grav al unei ieșiri negative. (Vanistendael, 1996) [Reziliența este] capacitatea unui subiect de a surmonta circumstanțe de dificultate deosebite, datorită calităților sale mentale, de comportament și de adaptare. (Kreisler, 1996) în definițiile rezilienței este întotdeauna prezentă „adversitatea sau situațiile stresante”, căci „reziliența nu înseamnă absența suferinței”(Duchet et al., 2006, p. 107). Aceiași autori citează o definiție largă dată rezilienței de Gianfrancesco (1999): „Reziliența este capacitatea de a-ți construi o viață bogată și o integrare socială acceptabilă în ciuda circumstanțelor
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
suntem capabili să-i facem față. Ne ajută mult însă dacă avem strategii pregătite și adecvate. Schimbarea apare în afară, în mediul extern, dar și la persoană. Schimbarea poate fi o mare șansă pentru corectarea tulburărilor dezvoltate în raport cu provocările prea stresante cu care s-a confruntat persoana sau poate fi un plus de suferință, contribuind la menținerea sau accentuarea perturbărilor. în cazul unui copil abandonat de familia biologică și adoptat de o familie iubitoare și cu condiții sănătoase de îngrijire a
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
Așadar vedem cum reziliența care există inconstestabil și dă diferența de reacție imediată și de durată dintre indivizii expuși unor riscuri sau adversități se construiește permanent în cadrul interacțiunilor pozitive cu ceilalți și în contextul unor evenimente și experiențe mai puțin stresante (cu un stres în limitele suportabilității pentru persoana dată). în paralel, la polul opus, sindromul de stres posttraumatic poate fi dezvoltat de o persoană nu neapărat expusă într-un moment precis unui stres major traumatic, ci expusă în permanență unui
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
a colaboratorilor săi (2000), autorul prezintă cele cinci funcții ale strategiilor de coping religios. Aceste funcții sunt: găsirea unui sens; construirea unei iluzii de control asupra evenimentelor incontrolabile; facilitarea unui sentiment de ușurare și pace chiar în mijlocul unor evenimente extrem de stresante; stimularea sentimentului de înfrățire cu ceilalți; schimbarea existenței individului prin forța mântuitoare a religiei. coping-ul diadic sau colectiv, având ca fundament ideea că o situație intens stresantă nu afectează doar persoana, ci și familia acesteia și mai ales partenerul de
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
incontrolabile; facilitarea unui sentiment de ușurare și pace chiar în mijlocul unor evenimente extrem de stresante; stimularea sentimentului de înfrățire cu ceilalți; schimbarea existenței individului prin forța mântuitoare a religiei. coping-ul diadic sau colectiv, având ca fundament ideea că o situație intens stresantă nu afectează doar persoana, ci și familia acesteia și mai ales partenerul de viață. Este un coping centrat pe relație. Există și mecanisme de coping colective, tot așa cum există traume colective. Printre mecanismele colective puse la dispoziția individului de societate
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
o mare rapiditate, de la o persoană la alta, aducând zâmbete pe fețele întunecate ale oamenilor. Numeroase bancuri aveau ca subiect membrii familiei Ceaușescu și erau spuse cu voce joasă, dar cu râsete copioase. „Umorul antrena o diminuare a efectului evenimentelor stresante făcându-le mai puțin amenințătoare” (Jourdan, Ionescu, 2004, p. 55). Exista un personaj național, cu rol de paratrăsnet față de toate inepțiile cotidiene ale regimului, în jurul căruia apăreau zilnic bancuri noi. Această creație națională, numită Bulă, era fără nici o îndoială o
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
copilul comite o faptă ce li se pare inadmisibilă să nu reacționeze, să se retragă un moment, să amâne interacțiunea imediată cu copilul. Adaptarea individuală reflectă efectele interacțiunii caracteristicilor personale ale copilului (vulnerabilitatea) cu factorii de risc reprezentați de evenimentele stresante ale vieții (Garmezy, 1985). în această interacțiune, reacția sănătoasă este aceea de autoprotecție, de îndepărtare de risc. în realitate, pe măsură ce copilul crește, precum și mai târziu, la vârsta adultă, se pot dezvolta „comportamente de risc”. Acestea expun copilul sau adultul la
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
nevoilor provocând organismul la rezolvarea problemei. Gravitatea, intensitatea reacției de stres a individului ține de elementul-surpriză (apariția neașteptată a stimulului), severitatea amenințării așa cum o resimte persoana, măsura în care persoana se simte lipsită de putere, lipsită de control asupra situației stresante, intensitatea, proximitatea și durata expunerii la situație. Selye descrie trei faze ale stresului: faza de șoc, faza de contrașoc (când se găsesc soluțiile, răspunsurile) și faza de epuizare (când forțele organismului sunt slăbite și nu mai fac față adversităților). Stresul
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
cu același tip de adeversități sau cu adversități asemănătoare la o dată viitoare. Atât așteptarea unor evenimente plăcute (aștept momentul în care mă voi muta într-o casa nouă etc.), cât și surprizele plăcute pot provoca reacții de stres. Noutatea este stresantă. Surprizele plăcute pot fi obositoare, surescitante. Se cunoaște faptul că avem cu toții o predispoziție de a respinge ceea ce este nou. în concluzie, reamintim faptul că acest nivel de stres este gestionabil de către persoană, fără un ajutor de specialitate. Condiția este
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
în jurul vârstei de 8 luni, copilul are o reacție de respingere a persoanelor străine familiei. în această perioadă, viața socială a familiei (prietenii care vizitează familia sau vizitele la prieteni pe care aceștia le fac) sunt mult mai obositoare și stresante pentru copil comparativ cu alte perioade. Stres psihologic. Până la urmă orice factor de stres (stres de dezvoltare, stres fizic, social etc.) are o rezonanță psihică. Putem spune că doar această rezonanță psihologică conturează stresul, producând suferința psihică a individului, aceea
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
adolescenților și a adulților era prezentă în cazurile în care viața nu-i confruntase cu alte evenimente de stres major. Dar surprinzător, în cazurile în care reziliența se manifestase mai târziu, după adolescență, era întotdeauna vorba despre evenimente de viață stresante, ulterioare, cărora reușiseră să le facă față. „S-ar părea că evenimentele de viață stresante pot avea un efect de întărire, de protecție sau un efect negativ, de depășire a resurselor psihologice.”(Rutter, 2007, p. 206) Studiul însă subliniază importanța
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
alte evenimente de stres major. Dar surprinzător, în cazurile în care reziliența se manifestase mai târziu, după adolescență, era întotdeauna vorba despre evenimente de viață stresante, ulterioare, cărora reușiseră să le facă față. „S-ar părea că evenimentele de viață stresante pot avea un efect de întărire, de protecție sau un efect negativ, de depășire a resurselor psihologice.”(Rutter, 2007, p. 206) Studiul însă subliniază importanța stabilității relațiilor sociale în construirea rezilienței individului. Așadar, factorii sociologici intra și extrafamiliali se conjugă
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
sistemul de sănătate și sistemul de protecție socială pot promova anumite valori și orientări care să sprijine reziliența beneficiarilor. Kadushin (1983) remarcă faptul că structurile sociale influențează sănătatea mentală a individului prin: 1. crearea situațiilor mai mult sau mai puțin stresante pentru clienți; 2. promovarea unor practici care pot sensibiliza sau imuniza individul față de factorii stresori din mediu; 1. Altruismul este recunoscut ca un important mecanism de coping (Ionescu, Jacquet, Lothe, 2002). 2. Funcționarea alfa a mamei este un concept dezvoltat
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
este diagnostică, stimulantă și indică planul de urmat în procesul de învățare”( Abernot Y., Les méthodes d'évaluation scolaire. Techniques actuelles et innovations, 1988). Se mai numește și „răul necesar” din perspectiva acelor teoreticieni care consideră că orice evaluare este stresantă și, ca atare aceasta trebuie pe cât posibil diminuată, dacă nu chiar eliminată. Aceeași teoreticieni acceptă însă, că evaluarea de început este necesară pentru o pregătire optimă a noului program de instruire. Evaluarea inițiala este necesară pentru: cunoașterea nivelului de realizare
Modelarea statistică a performanţei elevilor la teste le PISA by Eman ue la - Alisa N i c a () [Corola-publishinghouse/Science/91882_a_92403]
-
negativă); oferă elevilor posibilitatea de a-și elabora independent răspunsul, într-un ritm propriu; diminuează stările tensionale, de stres, care pot avea un impact negativ asupra performanței elevilor timizi sau cu anumite probleme emoționale; protejează elevul de caracterul agresiv și stresant determinat de prezența nemijlocită a evaluatorului; asigură posibilitatea administrării timpului și spațiului; permite elevului să realizeze o imagine mai realistă asupra propriei prestații și performanțe în raport cu problema de rezolvat. Dezavantaje ale utilizării evaluării prin probe scrise: prin probe scrise nu
Modelarea statistică a performanţei elevilor la teste le PISA by Eman ue la - Alisa N i c a () [Corola-publishinghouse/Science/91882_a_92403]
-
ori indirect cadouri sau alte foloase necuvenite. Articolul 6 (1) Personalul cu atribuții de inspector trebuie să fie demn, politicos și plin de tact. ... (2) Comportamentul personalului cu atribuții de inspector trebuie să fie ferm, fără a crea o atmosferă stresantă în unitatea inspectată; nu trebuie să etaleze un comportament dur, un aer de superioritate, aroganță sau atitudine autoritară. ... (3) În cazul în care reprezentanții unității inspectate adoptă o atitudine agresivă prin ton și comportament, inspectorul poate să întrerupă inspecția și
CODUL DE ETICĂ ��I DEONTOLOGIE din 17 februarie 2004 al personalului cu atribuţii de inspector din Agenţia Naţională a Medicamentului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/155836_a_157165]
-
prin metode "umane". În lipsa unui medic veterinar orice animal care a fost grav rănit trebuie să fie cel puțin omorât printr-o metodă "umană". 3.3. Condițiile de ambalare și transport Toate operațiunile de transport sunt indiscutabil, pentru animale, experiențe stresante, care trebuie diminuate cât mai curând posibil. Animalele trebuie să fie într-o stare bună de sănătate pentru a fi transportate și este de datoria celor care le trimit să se asigure de acest lucru. Animalele care sunt bolnave sau
CONVENŢIE EUROPEANĂ din 18 martie 1986 pentru protecţia animalelor vertebrate utilizate în experimente şi alte scopuri ştiinţifice, adoptată la Strasbourg la 18 martie 1986*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/179890_a_181219]