995 matches
-
care să facă efective mecanismele de reacție la factorii de stress, în special a celor de natură psihologică. Managementul stress-ului are finalitate atunci când o anumită persoană utilizează acele strategii care îl determină să le față cu succes, sau reduc situațiile stresante (disconfort sau de presiune) apărute. În plus, managementul stress-ului, în evoluția sa, a pornit de la premisa că stress-ul nu este un răspuns direct la un factor de stress, ci mai degrabă resursele sau abilitățile cuiva de a face față, în
ABORDAREA GESTIUNII STRESS-ULUI ÎN MEDIUL MICROECONOMIC by Alexandru Trifu, Carmen Raluca Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/771_a_1655]
-
intreprinse de fiecare dintre membrii unei organizații: 1. Schimbarea perspectivei de analiză a sarcinilor primite. Se pot construi alternative de răspuns la cerințele managerului, prin identificarea concretă a problemelor care se pun în vederea îndeplinirii sarcinilor administrate. 2. Întreruperea impulsului (situației) stresante apărut(e). Luarea unei scurte pauze atunci când cerințele locului de muncă devin prea multe și cu impact puternic asupra individului, prin ieșirea din atmosfera locului de muncă și, așa cum a început să se practice cu succes în multe organizații, realizarea
ABORDAREA GESTIUNII STRESS-ULUI ÎN MEDIUL MICROECONOMIC by Alexandru Trifu, Carmen Raluca Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/771_a_1655]
-
care conducerea le poate lua pentru a reduce stress-ul în rândurile forței de muncă, trebuie împărțite în două mari categorii: A. măsuri de prevenire a stress-ului; B. măsuri de reducere a stress-ului. Primele au ca scop eliminarea potențialului de situații stresante, în timp ce ultimele încearcă să mențină stresul între limite rezonabile, atunci când se constată apariția lui. Ambele categorii de măsuri sunt puse în practică mai degrabă la nivel organizațional decât individual. A. Prima categorie, cea de profilaxie, de prevenire, a stress-ului, este
ABORDAREA GESTIUNII STRESS-ULUI ÎN MEDIUL MICROECONOMIC by Alexandru Trifu, Carmen Raluca Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/771_a_1655]
-
1 = niciodata; 2 = foarte rar; 3 = rareori; 4 = uneori; 5 = frecvent), compusă dintr-un număr de 20 întrebari reprezentative evidențierii comportamentelor cauzatoare de presiuni asupra echipei. S-a pornit de la premisa că statutul de manager se numără printre cele mai stresante profesii. Solicitați să-și evalueze propriul comportament, cauzator de presiuni asupra echipei (subordonaților) managerii au dat răspunsuri. Pe baza acestor rezultate se poate aprecia că, pe ansamblu, comportamentul managerilor în cadrul echipelor de lucru nu este cauzator de presiuni și stres
ABORDAREA GESTIUNII STRESS-ULUI ÎN MEDIUL MICROECONOMIC by Alexandru Trifu, Carmen Raluca Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/771_a_1655]
-
pe drept cuvânt, că marea artă în a gestiona cu succes multiplele probleme ale maturității mijlocii constă în a-ți exersa capacitatea de a accepta proximitatea suferinței. Și, într-adevăr, vârsta adultă medie este populată de o multitudine de evenimente stresante, unele care se configurează ca autentice traume (decesul părinților, al partenerului de cuplu sau al altor persoane dragi, plecarea copiilor de acasă, pensionarea etc.) și care amprentează semnificativ nu numai starea de sănătate, ci și configurația psihologică. Fără îndoială, vârsta
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
pe drept cuvânt, că marea artă în a gestiona cu succes multiplele probleme ale maturității mijlocii constă în a-ți exersa capacitatea de a accepta proximitatea suferinței. Și, într-adevăr, vârsta adultă medie este populată de o multitudine de evenimente stresante, unele care se configurează ca autentice traume (decesul părinților, al partenerului de cuplu sau al altor persoane dragi, plecarea copiilor de acasă, pensionarea etc.) și care amprentează semnificativ nu numai starea de sănătate, ci și configurația psihologică. Fără îndoială, vârsta
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
Doliul nu trebuie luat în calcul, când se vorbește de etiologia tulburărilor de adaptare. Incidența acestora oscilează între 2-8%, fiind deopotrivă răspândite la cele două sexe. Tulburările de adaptare debutează în cel mult trei luni din momentul impactului cu experiența stresantă și dispare în maximum 6 luni (Wilmshurst, 2007). încercând să formulăm o definiție a sindromului de stres posttraumatic vom menționa, mai întâi, împreună cu Kessler și colaboratorii săi (1995), că este vorba de o tulburare primară, deoarece are întâietate față de simptomele
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
prin avort terapeutic (adică din motive medicale) sau avort din considerente extramedicale. Moartea intempestivă a copilului, ca orice moarte neanunțată (imprevizibilă), este devastatoare pentru părinți, fiind cotată ca un stres extrem (aferent nivelului 6 de pe scara de evaluare a evenimentelor stresante), conform celor postulate de varianta revizuită a DSM-IV. Ca urmare, inevitabilul doliu este un proces istovitor și mai îndelungat decât cel indus de dispariția unui adult drag, deoarece, fiind vorba de un copil, evenimentul sfidează ordinea firească a lucrurilor, conform
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
în viață să fie mult mai anevoios. D. Walke și R. Mayer (1998, apud Munteanu, 1998) observă, pe drept cuvânt, că prin numeroasele proceduri medicale agresive și dureroase, de care au parte copiii prematuri, la care se adaugă ambianța mereu stresantă în care stau, prin excedent de lumină și poluare sonoră, transformă terapia lor intensivă într-una invazivă. îndulcirea perioadei nu se poate realiza decât prin prezența sporadică, dar extrem de binefăcătoare a părinților, care deși nu pot avea un contact nemijlocit
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
1997), care anunță finalizarea nașterii unui copil, alăptatul reface parțial contactul cu trupul matern. Având în vedere că, așa cum reitera W. Stekel (1995, p. 35), suptul semnifică „punctul cel mai ridicat al deliciilor infantile”, se poate imagina ușor cât de stresantă, de dureroasă pentru copil este înțărcarea. Comparativ cu hrănirea artificială a bebelușului, alăptatul se plasează pe un piedestal imposibil de surclasat, datorită multiplelor calități ale laptelui matern: este cel mai complex aliment pentru sugar și mai ușor de tolerat digestiv
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
alăptat cu o masă bazată pe biberon, pentru ca încet, încet, alimentația artificială să o înlocuiască complet pe cea naturală. O indicație importantă este ca familia să vegheze cu atenție ca procesul înțărcării să nu coincidă și cu o altă situație stresantă pentru copil, cum ar fi reluarea serviciului de către mamă, plasarea micuțului la creșă sau încredințarea sa unei bone etc. Există autori, ca de pildă Stekel (1995), care se desolidarizează frontal de practica utilizării suzetei, pentru că ea exersează suptul nealimentar, transformând
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
2007, p. 149). Vulnerabilitatea pe care o construiesc în copilărie expunerile la stres va gira reziliența manifestată de adult în condiții de stres. Reziliența apare astfel ca o „funcție a stării de vulnerabilitate în momentul în care se produce evenimentul stresant”, căci nu suntem niciodată rezilienți în același fel, ci în funcție de momentul sau tipul de stres cu care ne confruntăm (Brandibas, Seguin, 2007, p. 149). Ideea rezilienței confruntate cu vulnerabilitatea individului se completează la Trudel și colaboratorii săi (2002, p. 160
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
riscul grav al unei ieșiri negative. (Vanistendael, 1996) [Reziliența este] capacitatea unui subiect de a surmonta circumstanțe de dificultate deosebite, datorită calităților sale mentale, de comportament și de adaptare. (Kreisler, 1996) în definițiile rezilienței este întotdeauna prezentă „adversitatea sau situațiile stresante”, căci „reziliența nu înseamnă absența suferinței”(Duchet et al., 2006, p. 107). Aceiași autori citează o definiție largă dată rezilienței de Gianfrancesco (1999): „Reziliența este capacitatea de a-ți construi o viață bogată și o integrare socială acceptabilă în ciuda circumstanțelor
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
suntem capabili să-i facem față. Ne ajută mult însă dacă avem strategii pregătite și adecvate. Schimbarea apare în afară, în mediul extern, dar și la persoană. Schimbarea poate fi o mare șansă pentru corectarea tulburărilor dezvoltate în raport cu provocările prea stresante cu care s-a confruntat persoana sau poate fi un plus de suferință, contribuind la menținerea sau accentuarea perturbărilor. în cazul unui copil abandonat de familia biologică și adoptat de o familie iubitoare și cu condiții sănătoase de îngrijire a
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
Așadar vedem cum reziliența care există inconstestabil și dă diferența de reacție imediată și de durată dintre indivizii expuși unor riscuri sau adversități se construiește permanent în cadrul interacțiunilor pozitive cu ceilalți și în contextul unor evenimente și experiențe mai puțin stresante (cu un stres în limitele suportabilității pentru persoana dată). în paralel, la polul opus, sindromul de stres posttraumatic poate fi dezvoltat de o persoană nu neapărat expusă într-un moment precis unui stres major traumatic, ci expusă în permanență unui
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
a colaboratorilor săi (2000), autorul prezintă cele cinci funcții ale strategiilor de coping religios. Aceste funcții sunt: găsirea unui sens; construirea unei iluzii de control asupra evenimentelor incontrolabile; facilitarea unui sentiment de ușurare și pace chiar în mijlocul unor evenimente extrem de stresante; stimularea sentimentului de înfrățire cu ceilalți; schimbarea existenței individului prin forța mântuitoare a religiei. coping-ul diadic sau colectiv, având ca fundament ideea că o situație intens stresantă nu afectează doar persoana, ci și familia acesteia și mai ales partenerul de
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
incontrolabile; facilitarea unui sentiment de ușurare și pace chiar în mijlocul unor evenimente extrem de stresante; stimularea sentimentului de înfrățire cu ceilalți; schimbarea existenței individului prin forța mântuitoare a religiei. coping-ul diadic sau colectiv, având ca fundament ideea că o situație intens stresantă nu afectează doar persoana, ci și familia acesteia și mai ales partenerul de viață. Este un coping centrat pe relație. Există și mecanisme de coping colective, tot așa cum există traume colective. Printre mecanismele colective puse la dispoziția individului de societate
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
o mare rapiditate, de la o persoană la alta, aducând zâmbete pe fețele întunecate ale oamenilor. Numeroase bancuri aveau ca subiect membrii familiei Ceaușescu și erau spuse cu voce joasă, dar cu râsete copioase. „Umorul antrena o diminuare a efectului evenimentelor stresante făcându-le mai puțin amenințătoare” (Jourdan, Ionescu, 2004, p. 55). Exista un personaj național, cu rol de paratrăsnet față de toate inepțiile cotidiene ale regimului, în jurul căruia apăreau zilnic bancuri noi. Această creație națională, numită Bulă, era fără nici o îndoială o
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
copilul comite o faptă ce li se pare inadmisibilă să nu reacționeze, să se retragă un moment, să amâne interacțiunea imediată cu copilul. Adaptarea individuală reflectă efectele interacțiunii caracteristicilor personale ale copilului (vulnerabilitatea) cu factorii de risc reprezentați de evenimentele stresante ale vieții (Garmezy, 1985). în această interacțiune, reacția sănătoasă este aceea de autoprotecție, de îndepărtare de risc. în realitate, pe măsură ce copilul crește, precum și mai târziu, la vârsta adultă, se pot dezvolta „comportamente de risc”. Acestea expun copilul sau adultul la
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
nevoilor provocând organismul la rezolvarea problemei. Gravitatea, intensitatea reacției de stres a individului ține de elementul-surpriză (apariția neașteptată a stimulului), severitatea amenințării așa cum o resimte persoana, măsura în care persoana se simte lipsită de putere, lipsită de control asupra situației stresante, intensitatea, proximitatea și durata expunerii la situație. Selye descrie trei faze ale stresului: faza de șoc, faza de contrașoc (când se găsesc soluțiile, răspunsurile) și faza de epuizare (când forțele organismului sunt slăbite și nu mai fac față adversităților). Stresul
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
cu același tip de adeversități sau cu adversități asemănătoare la o dată viitoare. Atât așteptarea unor evenimente plăcute (aștept momentul în care mă voi muta într-o casa nouă etc.), cât și surprizele plăcute pot provoca reacții de stres. Noutatea este stresantă. Surprizele plăcute pot fi obositoare, surescitante. Se cunoaște faptul că avem cu toții o predispoziție de a respinge ceea ce este nou. în concluzie, reamintim faptul că acest nivel de stres este gestionabil de către persoană, fără un ajutor de specialitate. Condiția este
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
în jurul vârstei de 8 luni, copilul are o reacție de respingere a persoanelor străine familiei. în această perioadă, viața socială a familiei (prietenii care vizitează familia sau vizitele la prieteni pe care aceștia le fac) sunt mult mai obositoare și stresante pentru copil comparativ cu alte perioade. Stres psihologic. Până la urmă orice factor de stres (stres de dezvoltare, stres fizic, social etc.) are o rezonanță psihică. Putem spune că doar această rezonanță psihologică conturează stresul, producând suferința psihică a individului, aceea
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
adolescenților și a adulților era prezentă în cazurile în care viața nu-i confruntase cu alte evenimente de stres major. Dar surprinzător, în cazurile în care reziliența se manifestase mai târziu, după adolescență, era întotdeauna vorba despre evenimente de viață stresante, ulterioare, cărora reușiseră să le facă față. „S-ar părea că evenimentele de viață stresante pot avea un efect de întărire, de protecție sau un efect negativ, de depășire a resurselor psihologice.”(Rutter, 2007, p. 206) Studiul însă subliniază importanța
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
alte evenimente de stres major. Dar surprinzător, în cazurile în care reziliența se manifestase mai târziu, după adolescență, era întotdeauna vorba despre evenimente de viață stresante, ulterioare, cărora reușiseră să le facă față. „S-ar părea că evenimentele de viață stresante pot avea un efect de întărire, de protecție sau un efect negativ, de depășire a resurselor psihologice.”(Rutter, 2007, p. 206) Studiul însă subliniază importanța stabilității relațiilor sociale în construirea rezilienței individului. Așadar, factorii sociologici intra și extrafamiliali se conjugă
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
sistemul de sănătate și sistemul de protecție socială pot promova anumite valori și orientări care să sprijine reziliența beneficiarilor. Kadushin (1983) remarcă faptul că structurile sociale influențează sănătatea mentală a individului prin: 1. crearea situațiilor mai mult sau mai puțin stresante pentru clienți; 2. promovarea unor practici care pot sensibiliza sau imuniza individul față de factorii stresori din mediu; 1. Altruismul este recunoscut ca un important mecanism de coping (Ionescu, Jacquet, Lothe, 2002). 2. Funcționarea alfa a mamei este un concept dezvoltat
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]