8,296 matches
-
la viața mea! Prevăzători, i-am cumpărat și noi un kil dă vișine, ca să nu ne prindă parastasul descoperiți. Am pus kilul de vișine în congelator, și de-atunci, pentru că ea continuă să trăiască, îi tot atragem atenția că se strică naibii vișinele, hai, bre, dă un’ să luăm acu’ iarna pentru parastas altele proaspete? Un lan de grâu Într-o zi, părintele Damian l-a surprins pe Nae Stabiliment privind după o cuvioasă care traversa lasciv curtea bisericii: fiule, la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1854_a_3179]
-
astea sunt pe tipizate. Calculatorul are aia în memorie, doar schimbi data, chestii la un act de vânzare-cumpărare, să zicem. Dar nu la orice merge cu calculatorul!“ Așa zice tanti Cati și sigur nu-i adevărat. Dar, dacă-i spui, strici totul. Bice Au început să plesnească puștii pe stradă cu bicele sau cu biciurile. Dau ăștia cu biciul, trebuie să zici. Îi dau bice, altă expresie. Un moment important. Se antrenează pentru Crăciun. De fapt, primul plesnit de bici îl
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1854_a_3179]
-
în sfârșit apar și chestiunile cu tangențe religioase. E descris un preot local, o figură luminoasă ale cărui sfaturi sunt ascultate cu sfințenie de Eugenia Ionescu: Să nu calci pe firimituri de pâine sau să calci vreo gâză. Să nu strici vreun cuib de pasăre sau vreun mușuroi de furnici, să nu zici „zău“, că iei numele Domnului în deșert, să nu legeni picioarele când atârnă pe scaun că... legeni pe diavol. Aproape de această mărturie prin care călugărița își dezvăluie fascinația
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1854_a_3179]
-
securitate în funcțiune. Era o cămăruță, dar pentru noi era foarte bine, că ne apuca două-trei noaptea prin centru. Cât stați? 10 zile! Când terminați, veniți să-mi dați cheile. Milo din Venus și Casa fantomelor Prima zi s-au stricat ăștia mici la stomac că au băut apă menajeră. Francezii nu beau apă de la robinet, apă plată, sucuri. N-am să înțeleg niciodată de ce apa era mai scumpă decât sucurile. Mă rog. Ne bagă madam Gabi la metrou. N-oți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1854_a_3179]
-
mă întâlnesc și cu agronomul” - gândea Costăchel, după ce citise câteva știri din jurnale... Când au ajuns la poarta învățătorului, se înserase binișor și în casă era lumină mare. „Să știi că nașii au musafiri. Unul în plus nu le-ar strica” - a gândit Costăchel, în timp ce a sărit din căruță. Eu rămân aici.Tu du-te la primărie și aranjează caii pentru noapte - l-a ... concediat Costăchel pe vizitiu... Ei, aici îi adunare mare și de soi - a deschis vorba Costăchel îndată ce
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
lăsat de tocurile pantofilor pe asfaltul a toate răbdător, Simona întrebă: Vali, ai început o discuție, dar nu ți-ai dus gândul până la capăt!... Aaaa, nimic, mă gândeam în sinea mea că dacă ai fi mai prudentă, nu ți-ar strica. Simona găsi în spusele colegei sale un sâmbure de înțelepciune. Poate ar trebui să-și aleagă cu mai multă grijă prietenele, să fie atentă, chiar grijulie și atunci când pronunță unele conjuncții. Și-au continuat drumul până la bifurcația străzii principale cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1550_a_2848]
-
nou telefon doctorului să-i spună vestea cea mare: Teo, știi care a fost primul cuvânt rostit de Răducu? La celălalt capăt al firului, intrigat peste măsură de zecile de telefoane pe care i le dădea Simona și care îi stricau ziua, doctorul Teodoru fu nevoit să asculte. Domnișoară Simona, o imploră el, negăsind pe moment cuvinte de reproș. Ei bine, a zis ta-ta, ta-ta! De mai multe ori. Și Simona a închis telefonul, fără a aștepta reacția doctorului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1550_a_2848]
-
Era așa un lucru simplu pentru tine! Profesoara privi din nou tabla unde Beatrice greșise la calcule, lucru de mirare pentru un copil dotat ca ea. Poate m-am grăbit și eu cu notarea. Un duș rece însă nu-i strică!" își spuse ea, cu o oarecare părere de rău. Nu bănuise starea deosebită a elevei ei în ziua aceea. Biata Beatrice stătuse toată ziua sub un duș rece și nu simțea nevoia de unul în plus. * La numai câteva zile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1550_a_2848]
-
de taină: Ce mai face Mona, tușă Varvara? Pe scurtul drum până la bucătărie, tușa Varvara bulgări cuvinte pline de obidă: De la un timp nu mă mai înțeleg cu ea. Croșetează. Ce Dumnezeu croșetează, numai ea știe. Tot ce lucrează ziua, strică seara. A doua zi o ia de la capăt. N-o mulțumește nimica, nimicuța. Nu-i place când răsare soarele, ar mai sta în pat; i se pare că noaptea e prea scurtă; nici când apune soarele nu s-ar culca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1550_a_2848]
-
deplin convins că niciodată nu li s-a șters vreun pic din amintire. Niciodată. octombrie, 2012 Bătrân frustrat ilele înăbușitoare de vară aduc mereu, în zona de climă temperat-oceanică, ploi scurte, dar năsprasnice, chiar atunci când te aștepți cel mai puțin, stricând, astfel, oamenilor ocupați, adică celor de ispravă, treburile, iar visătorilor, adică trântorilor, promenadele fără sfârșit. Aceasta este o situație generală, însă, și îmi cer iertare de la cititor dacă m-am înșelat cumva. Tot astfel, ei bine, mi s-a întâmplat
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1940]
-
ca asupra unei răni deschise, te va asculta atentă, îți va mărturisi că te înțelege, poate că se va și înfiora un pic, dacă are aptitudini teatrale, va vărsa și câteva lacrimi pentru tine, însă nu multe, ca să nu-și strice fardul bine aplicat, după care te va părăsi pe nesimțite și, până să prinzi de veste, te va și uita. Aceasta este societatea: caută pretutindeni prilejuri de a se preumbla prin sufletele nenorociților, ca apoi, în chipul cel mai firesc
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1940]
-
vedea, astfel, pe cel mai semeț pisc al acestei arte, fiind cel mai de seamă reprezentant al ei, iar mizeria în care trăia astăzi nu-i dărâma deloc speranța pentru izbânda ce sigur va veni mâine. Sărăcia nu-i putea strica, cu niciun chip, frumusețea viitorului - era prea puțin importantă, pentru ca s-o ia serios în seamă. Nici măcar nesusținerea și ironia celorlalți nu părea a-l deranja prea tare. Desigur, se știe că vorbele calde încurajează întotdeauna, dar el parcă învățase
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1940]
-
mă întâlnesc cu un individ care, cu ironia și cu atitudinea disprețuitoare și arogantă a omului ce nu este absolut deloc conștient de prostia sa, m-a întrebat foarte degajat: „Tot mai citești sumedenii întregi de cărți? Ai să te strici!” Trebuie spus că nu era pentru prima dată, când îmi adresa el mie aceste vorbe fără sens. Eu, auzindu-le din gura acestui teribil neghiob pentru a nu știu câta oară, în prima clipă mai că-mi venea să-l
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1940]
-
chiar deloc un caz izolat și neștiut. Dimpotrivă, îți zic, prostia este într atât de contagioasă și de rea, încât o uriașă mulțime de oameni bolește astăzi de pe urma ei (de pildă, privește, te rog, mai ales în rândurile tineretului acesta stricat din generația actuală, unde capacitățile lor amenință să se dezvolte în direcții total greșite). Înțelegi ce-ți spun? Pe urmă, Mihaela, judecând acum și din alt punct de vedere, îți mai zic că poți să fii prieten apropiat cu literatura
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1940]
-
Trebuie să te fi drogat foarte multă vreme, ca să fi putut acumula tu această sumă ca datorie. Mi este scârbă doar și când mă gândesc cât de putred ai ajuns pe dinăuntru, din cauza ticăloaselor ăstora de otrăvuri! Acum, curge sânge stricat prin tine! Mărturisește-mi drept, cine te-a îndemnat să te droghezi, cine ți-a sugerat asta, cine ți-a vârât în minte toate aceste bazaconii spurcate și de modă nouă? Ce idoli blestemați, perfizi și vicleni au reușit să
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1940]
-
nu Înseamnă că este nevoie neapărat de expertiză În orice conflict funciar, al cărei rost nu este Întotdeauna de Înțeles. De multe ori se cer doar pentru că așa vrea partea adversă, influențată de avocatul care o apără, considerând că „nu strică” În condițiile În care o expertiză și o contraexpertiză sunt greu de suportat sub aspect financiar. După cum s-a mai arătat, practica a dovedit că majoritatea litigiilor legate de ieșirea din indiviziune, tulburarea de posesie pe cale pașnică și chiar prin
Medierea litigiilor care privesc posesia by Mihai Santa () [Corola-publishinghouse/Law/1701_a_2910]
-
de culoare albă, avea aplicată la unul din colțuri, o broderie În formă de triunghi, lucrată la mașină, cu câteva floricele bleo-verzui, cusute cu o mătase lucioasă. Nici nu-ți venea să te atingi de pernă, ca nu cumva să strici acest ornament delicat și discret. Pe peretele de lângă ușă, În partea dreaptă, cum se intră, se afla o icoană , reprezentându-l pe Iisus Cristos, apoi, masa din lemn , vopsită În alb, cu suprafața din furnir maroniu, un scaun cu spătar
Jertfă de seară by Valentina Becart () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1137_a_1867]
-
o lovitură de cuțit în inimă. Întrebă numai „când?” și „cui?”. Nu mai putu scoate niciun cuvânt. Lacrimile nemiloase îi sugrumau vocea, o strângeau de gât. Ea lupta din toate puterile pentru a-și ascunde emoțiile puternice, pentru a nu strica sărbătoarea, dar era prea slabă în acel moment. Ieși din salon. Ceilalți nu bănuiau ce se petrecea în sufletul ei. Ea nu mai auzea despre ce vorbeau ei... Intră în altă odaie. Abia văzând ușa închisă în urma ei, Ioana se
La lumina candelei by Lidia Vrabie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100967_a_102259]
-
propria ei folosință. Avea nevoie de ficțiuni pentru a umple golul care o chinuise toată viața, deși viața ei era demnă de invidiat, mulți chiar o pizmuiau, era sănătoasă, talentată, cânta la vioară ca nimeni alta, dar viața ei se stricase în mare măsură din această pricină. Cât zdrăngănise cuminte la vioară, interpretând fidel din clasici, avea prieteni cu duiumul, o și copleșeau cu laudele lor, nu era zi să nu audă cât este "de bellă, de florelinte", dar cum a
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
Țipau, ieșeau de acolo cu fețele congestionate și cu ochii tulburi. Ea știa să muncească și să rabde, îi plăcea să învețe și să privească lumea cu doi ochi înnebunitori de limpezi. A ajuns în curte. Era duminică, aveau clacă. Stricau poiata cea veche. Cu ochii în pământ, a vrut să traverseze ograda. Tatăl ei a tras-o de mânecă. Pune mâna pe o furcă, nu te plimba ca o lunatică în amiaza mare". A luat furca și a înfipt-o
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
ferate, a început Mihai, am cunoscut câteva triburi de aborigeni. Mergeam la vânătoare de șerpi, îmi plăcea să vânez șerpi, mai și făceam bani pe pielea de șarpe, ei, aborigenii, m-au învățat cum se jupoaie pentru a nu le strica pielea. O vreme am mers la vânătoare ca să îmi omor timpul liber. Eram foarte amestecați și eu nu sunt o fire prietenoasă, nu-mi plăcea să mă înfrățesc cu orice derbedeu, aveam oarecare carte, studiasem toată viața și nu-mi
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
a fălit la toți țiganii din ținut: "Îl trezești și pe Dumnezeu din visare cu ea", spunea acesta. Ai lui, ai ei, adică țiganii, nu au putut fi opriți să călătorească spre direcția pe care și-o alegeau. Ea se "stricase" din acest punct de vedere. Respecta regulile cu o disciplină de fier. Dar numai așa a putut să se impună, numai așa a putut deveni o "majoritară". Își scutură capul pentru a ieși din această lume a amintirilor sau a
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
se pot vedea. Alex o întrerupe: "Lasă-mă să-ți spun bună ziua". "Ești liber? Ne putem vedea?", insistă ea grăbită. "Sigur. Te așteptam". Când vii", întreabă ea sec. "Mai am puțină treabă. Te sun imediat ce termin". "Te rog nu-mi strica această întâlnire". "La ce te referi?" "Vino cât poți de repede". Pune receptorul în furcă. O lehamite mai grea ca moartea i se strecoară în tot trupul. Intră în baie. În oglinda băii își vede fața obosită, ochii stinși. Ce
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
stătea și urmărea geografia norilor de pe cer, își imagina, și-l imagina pe Alex alături de ea, îl vedea cum îi mângâie tâmplele, îi vorbește cu vocea lui catifelată, fiecare gând îl conținea și pe Alex, această poveste venea să-i strice ordinea interioară, și așa precară de când nu-i mai reușea nimic, pentru că imaginea lui Alex devenise o obsesie a început să-i scrie scrisori fără să i le trimită niciodată, și în felul acesta Alex a devenit bărbatul dorit, bărbatul
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
fi să cunoașteți și alți bulibași? Avocatul primi invitația starostelui și se așeză asemenea lui, turcește. Nu i se păru a fi prea comod, dar ca oaspete, trebui să accepte. - Așa domnule, să ne stea pețitorii! - Ce pețitori, bulibașă? - Am stricat și eu o vorbă, dar nu chiar în vânt. Duminică vom avea nuntă mare. Dacă mireasa va fi pură, adică fecioară!... La noi, la căldărari, asta e o lege sfântă ce nu poate fi călcată. - Și dacă nu, ce se
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]