1,490 matches
-
voiește a-și cîștiga influență, să-i cinstească și să le dea de gustat pîne de aceea. E păcat să calci pe pîne. (Gh.F.C.) Lăuzele mănîncă rîcîitura de pe copaia în care se frămîntă pînea. (Gh.F.C.) Cu pîne scapi și de strigoi. (Gh.F.C.) în Vinerea Mare să nu coci pîne și să dai din casă. (Gh.F.C.) Cînd aștepți pețitori, să nu întorci pînea în cuptor, că se întorc pețitorii și nu cădeți la învoială. (Gh.F.C.) Pîntece Cînd țipă copilul în pîntecele mamei sale
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
Sănătos!“ Streașină Să nu smulgi trestie din stuhul* din streșina casei, că faci a pustiu. Strecurătoare Cu strecurătoarea de brînză nu se trece pragul, nici găinile să beie din zăr, că pe urmă se întinde laptele și se face albăstriu. Strigoi Dacă o mamă a avut șese fete dupăolaltă și toate trăiesc, și a șaptea oară a căpătat iarăși o fată, cea de pe urmă trebuie să fie strigoaică. Se crede că dacă la o casă sînt șapte feciori sau șapte fete
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
și toate trăiesc, și a șaptea oară a căpătat iarăși o fată, cea de pe urmă trebuie să fie strigoaică. Se crede că dacă la o casă sînt șapte feciori sau șapte fete unul din ei sau ele trebuie să fie strigoi sau strigoaică. Dacă un copil înțărcat suge țîța mamei sale pe furiș la o săptămînă după înțărcare, apoi acel copil, după moartea lui, se face strigoi. Copilul care se naște cu căiță pe cap se crede că după moarte se
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
sînt șapte feciori sau șapte fete unul din ei sau ele trebuie să fie strigoi sau strigoaică. Dacă un copil înțărcat suge țîța mamei sale pe furiș la o săptămînă după înțărcare, apoi acel copil, după moartea lui, se face strigoi. Copilul care se naște cu căiță pe cap se crede că după moarte se va face strigoi. De aceea, cînd moare, trupul lui se leagă cu rug - și așa se pune în mormînt; apoi i se mai pune mei în
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
Dacă un copil înțărcat suge țîța mamei sale pe furiș la o săptămînă după înțărcare, apoi acel copil, după moartea lui, se face strigoi. Copilul care se naște cu căiță pe cap se crede că după moarte se va face strigoi. De aceea, cînd moare, trupul lui se leagă cu rug - și așa se pune în mormînt; apoi i se mai pune mei în ochi, în gură, în nas și în urechi, ca să nu se mai facă strigoi. Se face strigoi
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
se va face strigoi. De aceea, cînd moare, trupul lui se leagă cu rug - și așa se pune în mormînt; apoi i se mai pune mei în ochi, în gură, în nas și în urechi, ca să nu se mai facă strigoi. Se face strigoi omul a cărui umbră i s-a luat cu trestia spre a fi clă dită într-un zid. Mortul peste care pășește mîța se face strigoi. Se face strigoi mortul sub care a trecut mîța sau vreun
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
strigoi. De aceea, cînd moare, trupul lui se leagă cu rug - și așa se pune în mormînt; apoi i se mai pune mei în ochi, în gură, în nas și în urechi, ca să nu se mai facă strigoi. Se face strigoi omul a cărui umbră i s-a luat cu trestia spre a fi clă dită într-un zid. Mortul peste care pășește mîța se face strigoi. Se face strigoi mortul sub care a trecut mîța sau vreun cîne. Pune în
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
gură, în nas și în urechi, ca să nu se mai facă strigoi. Se face strigoi omul a cărui umbră i s-a luat cu trestia spre a fi clă dită într-un zid. Mortul peste care pășește mîța se face strigoi. Se face strigoi mortul sub care a trecut mîța sau vreun cîne. Pune în gura și nasul mortului smirnă și tămîie, ca să nu se facă strigoi. Să nu dai cucoș peste groapă, că se preface mortul în strigoi. Să nu
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
și în urechi, ca să nu se mai facă strigoi. Se face strigoi omul a cărui umbră i s-a luat cu trestia spre a fi clă dită într-un zid. Mortul peste care pășește mîța se face strigoi. Se face strigoi mortul sub care a trecut mîța sau vreun cîne. Pune în gura și nasul mortului smirnă și tămîie, ca să nu se facă strigoi. Să nu dai cucoș peste groapă, că se preface mortul în strigoi. Să nu lași mortul singur
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
a fi clă dită într-un zid. Mortul peste care pășește mîța se face strigoi. Se face strigoi mortul sub care a trecut mîța sau vreun cîne. Pune în gura și nasul mortului smirnă și tămîie, ca să nu se facă strigoi. Să nu dai cucoș peste groapă, că se preface mortul în strigoi. Să nu lași mortul singur la priveghi, că se face strigoi. Dacă ai găsit pe vreun mort dezgropat, lasă-l așa, că acela-i strigoi și-i păcat
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
se face strigoi. Se face strigoi mortul sub care a trecut mîța sau vreun cîne. Pune în gura și nasul mortului smirnă și tămîie, ca să nu se facă strigoi. Să nu dai cucoș peste groapă, că se preface mortul în strigoi. Să nu lași mortul singur la priveghi, că se face strigoi. Dacă ai găsit pe vreun mort dezgropat, lasă-l așa, că acela-i strigoi și-i păcat de-l îngropi. Se face strigoi mortul căruia i s-a furat
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
mîța sau vreun cîne. Pune în gura și nasul mortului smirnă și tămîie, ca să nu se facă strigoi. Să nu dai cucoș peste groapă, că se preface mortul în strigoi. Să nu lași mortul singur la priveghi, că se face strigoi. Dacă ai găsit pe vreun mort dezgropat, lasă-l așa, că acela-i strigoi și-i păcat de-l îngropi. Se face strigoi mortul căruia i s-a furat piedica*. Piedica aceasta se fură adese, fiind bună de farmece. Dacă
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
nu se facă strigoi. Să nu dai cucoș peste groapă, că se preface mortul în strigoi. Să nu lași mortul singur la priveghi, că se face strigoi. Dacă ai găsit pe vreun mort dezgropat, lasă-l așa, că acela-i strigoi și-i păcat de-l îngropi. Se face strigoi mortul căruia i s-a furat piedica*. Piedica aceasta se fură adese, fiind bună de farmece. Dacă un mort este lunatec și înziuat cu un frate al său care trăiește, i
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
groapă, că se preface mortul în strigoi. Să nu lași mortul singur la priveghi, că se face strigoi. Dacă ai găsit pe vreun mort dezgropat, lasă-l așa, că acela-i strigoi și-i păcat de-l îngropi. Se face strigoi mortul căruia i s-a furat piedica*. Piedica aceasta se fură adese, fiind bună de farmece. Dacă un mort este lunatec și înziuat cu un frate al său care trăiește, i se împănează ochii, nasul, gura, urechile cu mei și
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
furat piedica*. Piedica aceasta se fură adese, fiind bună de farmece. Dacă un mort este lunatec și înziuat cu un frate al său care trăiește, i se împănează ochii, nasul, gura, urechile cu mei și pietricele, ca să nu se facă strigoi; după ce-l îngroapă, se sloboade o pușcă pe deasupra mormîntului. Aceasta se face ca să nu se ivească vreo vrajbă între cei doi frați pe lumea cealaltă. Se crede că acea casă unde este usturoi este scutită de strigoi, căci aceia fug
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
nu se facă strigoi; după ce-l îngroapă, se sloboade o pușcă pe deasupra mormîntului. Aceasta se face ca să nu se ivească vreo vrajbă între cei doi frați pe lumea cealaltă. Se crede că acea casă unde este usturoi este scutită de strigoi, căci aceia fug de usturoi. Strigoiul stă pe pămînt pînă la miezul nopții. Strigoii cică ies noaptea din groapă și vin pe la casa rudelor, le mănîncă ce găsesc gata și le varsă făina din căpistere. Dacă la șase săptămîni de la
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
îngroapă, se sloboade o pușcă pe deasupra mormîntului. Aceasta se face ca să nu se ivească vreo vrajbă între cei doi frați pe lumea cealaltă. Se crede că acea casă unde este usturoi este scutită de strigoi, căci aceia fug de usturoi. Strigoiul stă pe pămînt pînă la miezul nopții. Strigoii cică ies noaptea din groapă și vin pe la casa rudelor, le mănîncă ce găsesc gata și le varsă făina din căpistere. Dacă la șase săptămîni de la moartea cuiva moare și o altă
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
se face ca să nu se ivească vreo vrajbă între cei doi frați pe lumea cealaltă. Se crede că acea casă unde este usturoi este scutită de strigoi, căci aceia fug de usturoi. Strigoiul stă pe pămînt pînă la miezul nopții. Strigoii cică ies noaptea din groapă și vin pe la casa rudelor, le mănîncă ce găsesc gata și le varsă făina din căpistere. Dacă la șase săptămîni de la moartea cuiva moare și o altă persoană din familia celui dintîi mort, atunci acesta
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
gata și le varsă făina din căpistere. Dacă la șase săptămîni de la moartea cuiva moare și o altă persoană din familia celui dintîi mort, atunci acesta se dezgroapă și, dacă îl găsește cu fața în jos, se crede că este strigoi; îndată i se bate un par în inimă, pe care o și ia, și cu ea se ung toți membrii familiei, păzindu-se prin aceasta de a mai muri vreunul. Prin morminte nu e bine a face dese umblete, mai
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
și ia, și cu ea se ung toți membrii familiei, păzindu-se prin aceasta de a mai muri vreunul. Prin morminte nu e bine a face dese umblete, mai cu samă marți și sîmbătă noaptea, căci femeile care au fost strigoi, de-au dus lapte și altele, se scoală și umblă, și, fiind foarte păcă toase, nu au stare nici în mormînt, de diavolul fiind purtate; fă-ți cruce și te roagă lui Dumnezeu, și vor dispărea strigoii și diavolii, și
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
care au fost strigoi, de-au dus lapte și altele, se scoală și umblă, și, fiind foarte păcă toase, nu au stare nici în mormînt, de diavolul fiind purtate; fă-ți cruce și te roagă lui Dumnezeu, și vor dispărea strigoii și diavolii, și tu te vei întări și nu-ți va fi nimic. Numai oamenii care sînt strigoi, numai aceia apar după moarte; dar numai trupul e de om, picioarele sînt ca la mînz. Aceasta se poate dovedi, că în
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
toase, nu au stare nici în mormînt, de diavolul fiind purtate; fă-ți cruce și te roagă lui Dumnezeu, și vor dispărea strigoii și diavolii, și tu te vei întări și nu-ți va fi nimic. Numai oamenii care sînt strigoi, numai aceia apar după moarte; dar numai trupul e de om, picioarele sînt ca la mînz. Aceasta se poate dovedi, că în dimineața Sf. Andrei se văd pe drumuri și prin alte locuri o mulțime de urme ca de mînz
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
aceia apar după moarte; dar numai trupul e de om, picioarele sînt ca la mînz. Aceasta se poate dovedi, că în dimineața Sf. Andrei se văd pe drumuri și prin alte locuri o mulțime de urme ca de mînz. Pentru ca strigoii să nu iasă noaptea din mormînt și să umble pe la neamuri, după moarte îi bagă pietre și o undrea* pe buric, și atunci zice poporul că nu mai poate învia. Se zice că peste mormîntul unui strigoi e cu neputință
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
de mînz. Pentru ca strigoii să nu iasă noaptea din mormînt și să umble pe la neamuri, după moarte îi bagă pietre și o undrea* pe buric, și atunci zice poporul că nu mai poate învia. Se zice că peste mormîntul unui strigoi e cu neputință a face să treacă un armăsar negru ori un gînsac. Ca să se știe dacă un om s-a făcut strigoi, se duce un cal armăsar și se trece peste mormînt; cînd calul nu vrea să treacă, dovadă
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
pe buric, și atunci zice poporul că nu mai poate învia. Se zice că peste mormîntul unui strigoi e cu neputință a face să treacă un armăsar negru ori un gînsac. Ca să se știe dacă un om s-a făcut strigoi, se duce un cal armăsar și se trece peste mormînt; cînd calul nu vrea să treacă, dovadă că omul din acea groapă s-a făcut strigoi. Mai ales în noaptea de Sîn Giorgiu, strigoii umblă ca să ia laptele de la vaci
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]