1,185 matches
-
primejdia rea" și "Ucigașul ". Piesele nouă se urmează așa de repede una după, alta încît ne mirăm cu drept cuvânt de memoria actorilor, cari trebuie să 'nvețe pe de rost două - trei piese pe săptămână, precum și de ansamblul care merge strună, cu toată repejunea punerei în scenă a repertorului. Direcția, țiind samă de gustul publicului de duminecă, dă în aceste zile piese de spectacol în câte cinci acte, adică romane dramatizate. Deși în princip protivnici acestor piese, cari reprezintă dramatizarea tuturor
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
strungului, umezind pământul cu apă și supunând tina numai prin tandrețe și fină pricepere, ambele născute din acea căldură ce transformă meseria în artă. Fiorul omului se transmite nemijlocit pământului prin contactul direct al degetelor. Degetele olarului cântă parcă pe strune de scripcă, pe găuri de cimpoi, pe nervuri de frunză. Ele a dună nerv și stih, înapoindu-i artistic lutului care ni le-a dat la începutul începutului pe toate. Aurel Leon, 1970 Format în ambianța atelierelor de sculptură ale
Ion Antonică (1937-2002) Ceramică - Sculptură by Elena – Ivona Aramă () [Corola-publishinghouse/Science/1244_a_2070]
-
trei pași de la pragul casei și băiatul a ieșit din casă, ne-a ajuns din urmă, întinzându-ne o cutie de vioară. Am deschis cutia și am văzut că înăuntru era o vioară care mai păstra urmele de sacâz pe strune. Am înc his cutia și i am restituit-o, spunându i: ʺPăstrează această vi oară și, în viața ta, când vei cânta cu ea, să ți amintești de cele petrecute azi, săți amintești de noi, de ostașii români care au
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
vioară cânta/, / Aici lângă inima mea.../ Nu s-a supărat, nu l-a admonestat, nu i-a înlăturat mâna care i se lipise de inimă. Mâna lui grosolană lângă o inimă de privighetoare, în timp ce sunetele curgeau în continuare: "/Și pe strunele ei, ca și din.../" iar mâna tot nu se dezlipea. O fermecase cineva. Se înțepenise și pace! Mâna era fericită însă buzele... Cineva uitase de ele. Melodia șoptită se consumase pe neobservate, când buzele neglijate s-au hotărât să intervină
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
de aceea! Acum nația aceasta, "conservatoare" și "naționalistă", trebuia "reeducată" dacă nu exterminată. Or, culmea, nici înmulțirea artificială a celor o mie de comuniști de la 1944 nu va ajunge să mulțumească Moscova, chiar dacă, în prima etapă, lucrurile păreau să meargă strună în configurarea unui homo sovieticus român. Mai mult de atât, sub Nicolae Ceaușescu numărul comuniștilor atinsese aproape patru milioane, dar nici aceștia nu erau "curați", comuniști doar cu numele, dovadă că în clipa căderii dictatorului, la 22 decembrie 1989, puțini
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
cei opt ani de școală la Șendriceni. Citeam aproape în orice condiții. În clasă, în orele de meditație când liniștea era deplină, dar și în pauze, când fiecare dintre băieți avea preferințele lui: unii cântau la vioară, alții doar chinuiau strunele și scoteau sunete ce zgâriau auzul, alții își exersau vocile sau descifrau notele unei bucăți muzicale pe care o aveam de pregătit pentru ora de muzică vocală, alții susțineau pe vioriști bătând tactul în pupitre, alții se hârjoneau sau jucau
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
altele, pentru a regăsi adevărata noastră natură de ființe conștiente multidimensionale. În această calitate nu putem greși. M-am și plictisit să am tot timpul dreptate, de aceea, uneori, mai greșesc intenționat, pentru distracție. Aceasta nu înseamnă că totul merge strună. Unii se supără degeaba, în loc să vadă unde greșesc și ei, nu știu să ierte și e păcat. Copilul din noi are nevoie toată viața să se joace, nu sunt supărăcios. Trebuie să mă analizez foarte serios, să văd ce am
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
cînte, cu glasul dulce și tremurător. Versurile cîntate de ea în Ondina II au titlul aparte: Cîntul Casandrei 101. După ce se termină cîntul Casandrei, de la fereastra caste lului pornește cîntecul junelui nostru poet, al cărui ecou ușor se îneacă în strunele mandolinei și în tăcerea din sală. El spune că e un amor ce arde într-o inimă jună, un glas de pe buze aprinse de dor, o minte pustie. "Dar zice el am o cîmpie ce undoaie-n flori/ Cîmpia speranțelor mele
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
sus amintit, găsim un tînăr retras din lume și călugărit. E slab ca umbra și doarme pe-un pat de zdrențe, întinse pe două scînduri, Bea apă amară, din mare, ca să moară mai curînd. Călugărul cîntă pe arpa-i cu strunele de aramă, deci un călugăr poet. Noaptea, o rază albă coboară din cer, pe o scară de aur și intră pe fereastră, în chilia de piatră a călugărului. Aici ia chip de înger, cu părul blond, de aur, cu ochii
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
a fost scrisă, dintr-un condei, mai curînd dintr-o răsuflare, a doua zi după înmormîntarea mamei sale, în august 1876, la Ipotești"193. O cît de mică analiză ne lămurește că, pentru această elegie, poetul trebuia să ciupească alte strune, pe care nu se cîntă imediat după înmormîntare! Poetul se înamorase de Veronica Micle, care era căsătorită și avea și doua fetițe. Fiind cu vreo treizeci de ani mai tînără decît soțul ei, ea căuta relații și era dornică de
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
parc; plimbă; poposește; porni; a porni; progresează; pui; putință; ca racul; rapiditate; rău; relaxare; rigid; ca pe roate; rutină; sare; sănătos; schimbare; scop; singur; speranță; sportiv; stabil; a nu sta pe loc; stă pe loc; stăpîni; stradă; străbate; ca pe strune; sui; talpă; tîrî; top-top; trăire; treabă; a trece; tren; trenul; tricou; uliță; a umbla; umbra; undeva; usturare; ușor; la vale; vesel; viața; vină; viu; vizită; vizitează; zboară; zbura (1); 801/275/92/183/0 meșter: priceput(110); Manole(109); muncitor
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
Mihai declanșează casetofonul din care se aude muzică "disco", apoi deschide aparatul de radio, unde se cîntă muzică populară; ia ghitara, i-o dă lui Alex, care, însă, n-o ia, ceea ce îl face pe Mihai să zdrăngăne el însuși strunele bietului instrument, evident cu intenția de a face numai gălăgie; furios, se apropie de Maria, care simte nevoia să fie solidară și încearcă ceva ce ar putea să fie și cîntec... la-la-la; apoi Mihai vrea s-o angajeze și pe
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
o altă oră pentru că nu merge, de fapt) Cînți la ghitară? În ce acord? Alex: Italian. Vecin 1: Aha, eu cînt în acord rusesc. Așa am învățat de mic. Pot să-i schimb acordul? Alex: Dacă vreți... Vecin 1: (reacordînd strunele) Frumoasă ghitară... și bună după cum sună.. Eu am una rusească... cu șapte strune... Vecin 3: (referindu-se la gustări) Da' sînt minunate chestiile astea! Dumneavoastră le-ați făcut? Maria: (ca hipnotizată) Da... Vecin 3: De altfel se știe în bloc
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
acord? Alex: Italian. Vecin 1: Aha, eu cînt în acord rusesc. Așa am învățat de mic. Pot să-i schimb acordul? Alex: Dacă vreți... Vecin 1: (reacordînd strunele) Frumoasă ghitară... și bună după cum sună.. Eu am una rusească... cu șapte strune... Vecin 3: (referindu-se la gustări) Da' sînt minunate chestiile astea! Dumneavoastră le-ați făcut? Maria: (ca hipnotizată) Da... Vecin 3: De altfel se știe în bloc că sînteți o gospodină excelentă... (mîncînd) Minunate! (Maria schimbă o privire cu Mihai
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
Deci pot să mă duc în birou? Vecin 1: Dacă trebuie... sigur... Alex: (se duce pînă în apropierea ușii și se oprește) Bine, uite că nu mă duc. Nu ies de-aici. Vecin 1: (e atent la poziția degetelor pe strune) De ce? Doar ți-am dat voie. (regretă imediat această precizare) Alex: Tocmai de asta nu mai ies. Pentru că mi-ai dat voie. Vecin 1: Noi doi nu ne-nțelegem deloc. Da' deloc. Alex: Ai dreptate. Și știi de ce ne înțelegem
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
ursitei: Când eram în vremea mea, / Nici scripcă nu-mi trebuia, / Scripcă era gura mea: Că scripca-i o doagă spartă, / Gura cu cântecu-i dată; / Și la scripcă trebi arc, / Eu doina din gură-o fac; / Și la scripcă trebi strune, / Eu din gură ți le-oi spune, / Și mai rele, și mai bune, / Toate câte sunt pe lume."218 Paralelismul analogic, structurat pe baza incipit-ului adversativ, aflat în relație semantică directă cu propozițiile circumstanțiale de scop, definesc "cântul" ca
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
Voluptatea limitelor", principiul clasic al perfecțiunii înțelese ca fapt precis conturat și împlinit e trăit intens: "Ah! Unde-i timpul cald când orice gest/ era îmbrățișare sau ofensă!/ Azi soarele minunilor s-a stins./ Iar armonia muzicii de sfere/ cu strune rupte tinde-n necuprins/ o plasă uriașă de tăcere". Ștefan Aug. Doinaș poetizează frecvent motive ce țin de universul clasic, setea de echilibru și dezvăluirea livrescă a unei întregi Helade mitice: Venus, Achile, Apollo, Orfeu, Demetrios, Pan, precum și întâmplări intrate
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
1962; "Continentele ascunse", E. P. L., 1965; "Sfera gânditoare", E. P. L. 1967, "De dragoste de țară", Editura Tineretului, 1967; "Poezii", E. P. L., 1968; "Noblețe de stirpe", Editura Tineretului, 1968; "Spațiile somnului", E. P. L., 1969; "Nostalgica tiradă", E. P. L.,1970; "Cântece de strună", Editura Militară,1971; "Poezii", 1973; "Miază-noaptea miresmelor", Editura Cartea Românească., 1973; "Zenit de anotimpuri", Editura Eminescu, 1974; "Sărbătorile omului", Editura Minerva, 1975. Gr. Hagiu debutează în 1962 cu volumul "Autoportret în august" și, până în 1975, publică încă douăsprezece volume, fără
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
Alexa Visarion o cruzime a demontării mecanismelor psihologice care duc la păcat și la crimă... În viziunea lui Alexa Visarion, Pasărea Shakespeare capătă o acuitate care face ca dezbaterea să se desfășoare la o tensiune tot timpul înaltă, ca o strună întinsă continuu la maximum și amenințând continuu să pleznească, latura paroxistică a conflictului fiind continuu alimentată de această tensiune care e, nu o dată, gata să mineze nuanțele. [...] Apelul la luciditate și la conștiință izvorăște, astfel, dintr-un vârtej al celei
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
fata care merge să se spele la un izvor să se spele din partea din care răsare soarele și să zică: „După cum așteaptă oamenii ca să răsară soarele, așa să mă aștepte și să mă dorească și pe mine flăcăii.“ Fetele fură strune de la scripcă și le leagă la mînă, ca să fie așa iu bite cum îi iubit tonul strunelor. Cînd vine popa cu căldărușa la Bobotează, fetele mari iau mărgelele de la gît și le pun în pragul ușii, ca să treacă popa peste
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
și să zică: „După cum așteaptă oamenii ca să răsară soarele, așa să mă aștepte și să mă dorească și pe mine flăcăii.“ Fetele fură strune de la scripcă și le leagă la mînă, ca să fie așa iu bite cum îi iubit tonul strunelor. Cînd vine popa cu căldărușa la Bobotează, fetele mari iau mărgelele de la gît și le pun în pragul ușii, ca să treacă popa peste ele. Cînd este aproape să treacă și cîntăreții, le ia, ca să le îndrăgească băieții. Se spune că
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
sau la mînă, pe care îl țin pînă la finele lunii, ca să fie curate și rumene la față toată vara. De 1 martie, copiii poartă la gît sau la mînă un ban de argint, iar fetele își pun la mînă strună de vioară de la lăutari, ca să fie vesele și sănătoase. (Gh.F.C.) Măsele Dacă pui obada* de la roată pe foc, te dor măselele. Lumînarea de la înviere e bună de durere de măsele. Dacă vrei să omori pe cineva, dă-i mătreață asudată
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
mare nevoie de el în distribuția viitoarei montări de pe malul Dunării, profitînd că mica trupă nu avea prea mulți băieți, iar eu aveam nevoie de minimum zece. După cîteva sticle de vin, proiectul a devenit fezabil... Culmea, toate au mers strună: nu o mai lungesc, peste cîteva luni omul meu era la Galați, lîngă familie, angajat în teatru, cum și-a dorit. Toate păreau OK. Peste cîteva luni, ajung în acel teatru și fac un spectacol cu fiul profesorului într-un
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
la fel de bun manager, știa să facă protocol. Cu tovarășul Bran de la Cultură, cu echipa de inspectori din Vaslui, cu cei de la Huși (vin & coniac), mă rog, chiar și cu cîteva actrițe tinere și cu lipici teribil la invitați, treaba mergea strună. Am participat la trei colocvii de regie. Nu le voi putea uita! Erau spectacole valoroase, aduse din toată țara; diminețile erau discuții interesante; nopțile șuete, șprițuri, flirturi cu gazdele plăcute, cu nuri & nemăritate... Mă rog! Vreau să povestesc aici o
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
sau grotești, ca într-un vast carnaval sabatic, din care orice posibilitate de salvare pare imposibilă. Astfel, "Femeia faraon și slujitoarele levantine cântă/ a jale, în sfera de cristal a lumii" (Cangea ascuțită a lui Seth); "Cântărețul de toamnă încearcă/ struna cantabilă în nopți risipite" în timp ce " Mesenii dau de-a azvârlita la zaruri/ măsoară câștigul cu paharul de vin" (Țipătul păsării de plumb), alți "flăcăi beți răstoarnă vinul/ în cupe, sortit să se prefacă râuri" (Verbul mut). În general, o serie
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]