2,837 matches
-
prins eu cu mînile, așa să se prindă albinele de un copac.“ Spre a face ca albinele să roiască de multe ori pe vară și să adune miere multă, este bine a frige o țarcă și a o pune sub stupi. Se crede că dacă visează un om tînăr albine zburînd îi va merge foarte bine. Se crede că dacă visează un om bătrîn albine zburînd îi va arde gospodăria. Se crede că cel ce umblă pe lîngă albine să nu
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
luată de-acasă cu orz și cu stafide trei grăunți de usturoi, bucate, cinci bani și aruncă cu ele înspre ăi tineri, ca să aibă noroc de bucate. Fetele, cînd se cunună, să aibă la sine bani, oglindă și miere de stup, iar cînd cetețul ajunge la pasagiul din Apostol: „Iar muierea să 254 se teamă de bărbat“, atunci să-l calce de două ori pe picior - și bărbatul se va teme de muiere. Cînd se cunună ginerele cu mireasa, ginerele să
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
cineva studiniți*, în urma căreia putrezesc gingiile și miroasă rău, e bine a fierbe cu apă nădușit într-o oală cimbrișor, să ție cît se poate fierbinte acel fel de apă în gură de cîteva ori, și apoi se va vindeca. Stup Dacă îi fură cuiva din fruptul său din stupi, apoi nu-i merge bine. Stupit Cînd te sparii, să-ți scuipi în sîn, ca să nu te bolnăvești de frică. Se crede că pușcheiul de pe limbă se pierde dacă se stupește
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
e bine a fierbe cu apă nădușit într-o oală cimbrișor, să ție cît se poate fierbinte acel fel de apă în gură de cîteva ori, și apoi se va vindeca. Stup Dacă îi fură cuiva din fruptul său din stupi, apoi nu-i merge bine. Stupit Cînd te sparii, să-ți scuipi în sîn, ca să nu te bolnăvești de frică. Se crede că pușcheiul de pe limbă se pierde dacă se stupește. Cînd se lovesc doi inși în capete, să scuipe
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
răsură - răzătură rășchitoare - rîșchitoare, unealtă de depănat rătăci (a) - a se îndepărta rîmător - porc rîncăi (a) - a rage rîșniță - rînză, pipotă rîză - zdreanță roc - surtuc rofii - rohii, vărsat rohmani - vezi blajini roi - grup compact de albine în cău tare de stup rost - spațiul prin care trece suveica roșeață - inflamație rotiță - bucată rudă rea - boală datorită căreia mor urmașii rug - tulpină de plantă tîrîtoare rujă - măceș rumegă tură - rumeguș S sacaluș - tun mic sahan - castron metalic săcări - cereale săcărica - chimen săceală - țesală
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
boală de gingii stuh - stuf stupit - scuipat stupitul cucului - plantă stupuș - dop sucală - unealtă de tors sugiu - sugel, panarițiu Ș șfară - frînghie șip - sticlă șoimăni (a) - a șoimări; a desfigura șperlă - cenușă știmă - duh rău cu chip de femeie știubei - stup făcut dintr-un butuc găunos șuhărie - guturai șulumăndriță - salamandră T tabla - tavă tăciune - micoză la cereale tălpig - pedală la războiul de țesut tămîioară - toporaș, plantă tăvălitură - iarbă culcată teios - ațos, fibros tempestate - prognoză tigvă - țeastă; tivgă, tiugă, fruct de cucurbitacee
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
făcea moașa. De asemenea pregătirea pentru așteptarea ursitoarelor, cădea tot În seama moașei. În casă trebuia să fie curat, pentru că ursitoarelor le place curățenia. Moașa face trei azimioare din grîu, de mărimi diferite. După aceea le unge cu miere de stup sau sirop de zahăr, făcînd pe cea mai mare semnul unei cruci, pe cea mijlocie două cruci, iar pe cea mică trei cruci, Înfigînd În fiecare azimă cîte un fir de busuioc. LÎngă azime se pun trei păhărele cu apă
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
lăsați natura să acționeze. Zmeura • Dacă adăugați gunoi descompus la baza tufelor de zmeură, veți avea o recoltă bună. • Când culegeți zmeura (sau după ce ați cules-oă, nu lăsați pe jos recipientele pline, pentru că astfel riscați să atrageți gândacul mic de stup (insectă care se hrănește cu zaharurile aflate în fermentațieă. • Zmeura coaptă este cea care se desprinde ușor: nu e nevoie să trageți de ea. Recoltați zmeura la fiecare trei-patru zile și puneți-o imediat în frigider, pentru că altfel riscă să
ABC-ul grădinăritului. Peste 600 de sfaturi şi sugestii pentru grădinarii amatori by Etienne Blouin () [Corola-publishinghouse/Science/1853_a_3178]
-
Sau Ecaterina Băleanu care convertește „sculele cele trebuincioase ale zestrei și haine și așternuturi“ în moșiile de la Balaci și de la Zambrica, județul Teleorman, și „care tăite legarii calu de ginere“ în moși i le de la Zmierani și Bălteni, vii și stupi. Maria Căr pi nișan u a pre gă tit totul, sau aproape totul, pentru căsătoria fiicei sale, cu excepția câtorva mărunțișuri, „haine i argintăria mesei și a ca felii și [...] butcă cu telegari cu hamurile lor“ pentru care preferă să dea
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
ar putea să-și cumpere o fată cu banii primiți. La 28 iulie 1811, se putea cumpăra un taur sau un cal cu 10 taleri, o vacă valora 7,5 taleri, o bivoliță 25 de taleri, o oaie sau un stup de albine numai 2 taleri, iar un râmător aproape 2 taleri și jumătate. Deci cu 20 de taleri ca zestre, o fată își putea cumpăra două vaci cu lapte și-i mai rămâneau bani și pentru două oi. III logodna
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
să re ven di ce moșia și toate bunu ri le tată lui său. Mai întâi adu nă tot ceea ce Costandin Stroies cu lă sa se în urmă: șapte boi la Mircea și la Lepădat de la Fier binți, 45 de stupi de pe moșia de la Stro iești lăsați în grija lui Rizea stuparul, o groapă de grâu, o alta de orz. Bunu ri le achiziționate nu-l mulțumesc în nici un fel și intră și în posesia moșiei de la Stro ieș te fără
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
formată altădată din paltini. Et.: ap. plai d. lat.plagium (doar Dicționarul explicativ al limbii române indică “etimologie necunoscută”) + ap. paltin d. lat. platanus. PRISACA, platou din localitatea Răcăuți. Într-o poiană din pădure a existat cândva o prisacă, cu stupi de albine (se numea, în alte zone, stupărie). Deoarece apicultura s-a practicat de timpuriu și în multe arii geografice, amintirea prisăcilor s-a perpetuat în toponimia și antroponimia românească: Prisăcaru, Prisăcani (jud. Iași ), Prisăcuța și Prisaca Dornei (jud. Suceava
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
E ca și cum ar începe un nou basm, Harap-Alb trăind experiențe mai complicate decât eroii altor basme, care fac o singură călătorie. Lasă să treacă pe un pod o nuntă de furnici și-și riscă viața mergând prin apă, face un stup pentru un roi de albine fără adăpost, ia cu el niște personaje grotești: Gerilă, Flămânzilă, Setilă, Ochilă, Păsări-Lăți-Lungilă, personificări ale forțelor elementare ale naturii. Socotind o mare îndrăzneală faptul că fata lui e cerută de niște golani venetici, împăratul Roș
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
caldă și amară/ regina exilată înconjoară/ lumina paradisului pierdut.// Ea te-a spălat și uns și îmbrăcat/ în inul alb și vechile sandale/ ți le-a legat prin vămile astrale/ depresurând cenușile. Bogat// pe coasta muntelui cu orz floare/ e stupul nalt în ceară și în grai/ în pulberea de morți la desfătare/ slăvita curte urcă guri de rai". Sau primele două din Purificat și bun: "E oboseala inimii o tobă/ vestind în gol intrarea în tăcere/ când Doamna trece în
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
și bun: "E oboseala inimii o tobă/ vestind în gol intrarea în tăcere/ când Doamna trece în albastra robă/ ca un apus de secol la galere.// Nu-i mai îndemni privirile alpine/ întârziind o tăinuită nuntă?/ picioarele putridelor albine/ în stupi de aur tremurul descântă". Or, în imaginarul creștin, albinele reprezintă mai mult decât "principiul vital al acestui univers" (cf. cunoscutului Dicționar de simboluri, coord. Jean Chevalier, Alain Gheerbrant). Pentru nu puțini dintre teologii creștini, albina este înțeleasă drept un simbol
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
stivă fumegândă de picioare/ sfârșitul propoziției în coapse/ "veniți ca să petrecem vasiliscul"// ca norul craniul pâlpâie ierboasa/ lăptoasa ceață spumă insomnie/ sfidarea de zăpezi și scoici golite/ de vorbăria perlei surdomute/ și chiciura de sulf certând ciracii/ ce vin la stupi de-albine prohibite.// mai lasă-mi turnul vechi și athanorul/ în care focul alt siliciu cerne/ să-nregistrez pe benzi și noaptea-aceea/ când suflă geniu-arghezian și bombe/ cu hidrogen iradiază osul/ boltitei frunți lucind spre cimitire// nimicul confundat de orbi
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
de jur împrejur una peste alta pân-în ceriuri și-n mijlocul lor se adâncea o vale, o grădină de vale cu izvoare, în mijloc c-un lac și-n mijlocul lacului o insulă pe care stăteau în șiruri lungi stupii unei prisăci mari.E insula lui Euthanasius, gândi el uimit [...] (Eminescu: 2011, II, pp. 87-88). Spațiul eminescian este fundamental concentric (Cărtărescu: 2011, 58). Insula din Cezara reprezintă arhetipul concentricității (al "concen trizării" cărtăresciene), expresie a dorinței auctoriale de izolare, mai
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
de sancțiune - și invers. H.L.A. Hart, Punishment and Responsibility, Oxford, Clarendon Press, Responsabilitatea morală, condiție a umanității noastre „Ideea de responsabilitate este constitutivă vieții sociale umane, pentru simpla și esențiala rațiune că ființele umane, spre deosebire de locuitoarele unui stup, de membrii unei colonii de corbi sau o haită de lupi, se concep ele Însele, unele pe celelalte, ca persoane morale, adică ființe capabile de a Înțelege anumite exigențe, așteptări și reguli, și de a acționa pe baza acestei Înțelegeri
Peripatethice by Sorin-Tudor Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/1800_a_3164]
-
veșmintele vorbirii". Ilustrarea tipului uman narativ pur este o persoană pentru care interlocutorul, oricine ar fi el copil, tânăr în formare, partener egal, somitate culturală în viață sau autor intrat în veșnicia creației vine la întâlnire încărcat, precum albinele la stup, cu sacii de polen ai propriei fapte. Privirea narativă tocmai asta caută și cântărește atent: ce ai (mai) făcut, ce faci, ce urmează să faci. Este o privire binevoitoare, dar scrutătoare, directă și atentă. Transmițându-și propriul model, molipsitor, în
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
său articol consacrat albinăritului și publicat în anul 1848, în cuprinsul căruia, plecând de la tradiția istorică și de la importanța economică a unei îndeletniciri multiseculare, traversa critic prezentul, spre a oferi sugestii pentru viitor, precum, în primul rând, utilizarea și generalizarea stupilor sistematici 2. Parcă spre a-și dovedi vrednicia și priceperea încă nemarcate de implacabila trecere a anilor, la 15 aprilie 1854 el se adresa, printr-un memoriu înaintat vicepreședintelui Sfatului Administrativ Extraordinar al Moldovei, care preluase și atribuțiile executive ale
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
rețea pentru de a prinde roiul sigur și cu înlesnire, care operație se întâmplă până amu cu deagiunsă greutate. Chiar și pe la prisăci mici, nu arareori, pe când prisecariul cu nerăbdare așteaptă roiul cel tânăr, și acestui venetic însamnă chiar și stupul în care are să-l așeze, acesta zboară în aer și se pierde, căci au că în dorința zborului, el se îndepărtează cine știe încotro și bietul prisecar, cu întristare, îl vânează numai cu ochiul, sau că se așază pe un
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
bietul prisecar, cu întristare, îl vânează numai cu ochiul, sau că se așază pe un arbore înalt, unde nu samănă a ave plecare să aștepte ca să fie prins și, deodată, zboară și de acolo. Un alt roi esă voios din stup, dar împărăteasa (matca) fiind bătrână <s>au lâncedă de aripi, nu este în stare a se înălța cu roiul și neîntârziet cade în iarbă sau chiar în apă, sau că se face prada unei rândunele zburătoare și roiul e ferice
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
lâncedă de aripi, nu este în stare a se înălța cu roiul și neîntârziet cade în iarbă sau chiar în apă, sau că se face prada unei rândunele zburătoare și roiul e ferice de i se nimerește a intra în stupul său. Dar, nu rareori se împarte între alte stupuri, unde se ucide și se stirpește de locuitori. Un al doile, al treile sau al patrule roi esă tot în acel minut, se amestecă în aer și se așază în una
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
și un război crud și, pe când se omoară albinele, prisecarul se nevoiește toată ziua doară îl va prinde, însă până în sară adună o parte numai, când celelalte de tot s-au pierdut. De este prisaca mare de 100 sau 200 stupi, atunci dauna roiurilor este simțitoare. Toate aceste le înlăturează sacul sau rețeaua sus numită și înlesnește pe prisecari de a se îngriji nu de un roi, ci de o mie. Aflătoriul acestui sac-roi D. Ioan Fogt, paroh de la Helsdorf, zice
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
se află o pânză cu care se leagă, iar în partea de gios are un capac carile închide gura, dar cu oarecare întoarcere se poate scoate. Luând ist sac în mână, prisecarul așteaptă minutul când roiul va să iasă din stup, lucru care fiecare prisecar ghibaci poate cunoaște din zborul singuraticilor albine ce propășesc ieșirea roiului. Îndată ce roiul purcede, sacul, cu partea unde este pânza, se pune înaintea urdinișului stupului, atunci tot roiul, în părere că este în aer, întră în
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]