2,424 matches
-
neegalată de nici un poet contemporan"79. Ca atare, elementul de rezistență al poeziei lui Eminescu îl constituie, pentru Lovinescu, muzicalitatea și capacitatea sa de sugestie, și nu "ideile", nu "conținutul" propriu-zis (opinie reluată, peste ani, de Negoițescu și alții). Trebuie subliniată acum o primă inconsecvență, care va genera câteva erori grave în judecarea operei lui Eminescu. Iată despre ce este vorba: deși concede poeziei capacitatea de a se sustrage de la inevitabilul proces de "mutație a valorilor", Lovinescu sancționează fără pic de
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
suspendă pericolul din cauza caloriferului acestui an. Cel puțin până în prezent a fost aproape la înălțimea exigenței mele, aceasta nu este puțin"177. Scrisorile sunt analizate cu minuțiozitate și fiecare cuvânt contează: "Mai ales numele proprii sunt importante. Ele apar înconjurate, subliniate, marcate cu semne de exclamare și întrebare, probabil ale șefilor, și deschid noi piste, noi șantiere, noi fronturi de lucru pentru acest serviciu în continuă activitate"178. Primul volum din corespondență se încheie cu o scrisoare din 6 februarie 1951
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
incriminatorii, mai mult, variantele lor falsificate devin forme ale denigrării și șantajului. În încheierea unui adevărat "pact cu istoria" stă una din cheile reînvierii unei societăți civile", precizează Monica Lovinescu pentru ceilalți, ea însăși luând drept crez acest principiu, "Trebuie subliniată mereu prioritatea absolută a acestui singular, "Memorie", față de toate planurile literare cărora le dă naștere. Cel puțin în starea de extremă urgență când măsluirea istoriei constituie una din metodele preferate ale Puterii spre a-și menține convențiile și funestul ritual
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
2011 și ordinele de ministru auxiliare aplicării acesteia), trebuie reconsiderate pe principiile reale ale vocației și profesionismului. 1.2.2. Calitatea profesorilor. Importanța pe care o deține calitatea procesului de predare și, în consecință, rolul profesorilor nu poate fi suficient subliniat. Atitudinile definitorii față de învățătură, precum și imaginea despre sine a celui care învață se formează în faza de început a educației elementare. În această fază, rolul pe care îl joacă profesorul este crucial. Cu cât piedicile pe care trebuie să le
Mentoratul în geografie: Ghid metodologic pentru practică pedagogică - studenţi, absolvenţi şi profesori-mentori by Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/1702_a_3117]
-
din lume"549. Chiar și așa, cîțiva dintre cei mai optimiști oameni de afaceri români erau dornici să reînnoade comerțul cu Statele Unite. Cel mai nerăbdător dintre aceștia era Nicolae Malaxa. Strădaniile lui de a face comerț cu firmele americane merită subliniate, pentru că ele reflectă deteriorarea relațiilor dintre București și Washington, din aprilie 1946, pînă în martie 1948. În anii '20, Nicolae Malaxa a creat o companie de reparații-vagoane, numită Malaxa and Company. A intrat apoi în grațiile lui Maniu, devenind patronul
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
Dionisie, în timp ce, canonul opt din traducerea teologului străromân se regăsește în canonul șapte din Colecția greacă. Aceste diferențe au drept cauză faptul că, uneori două sau trei canoane din traducerea dionisiană au fost reunite în textul unui singur canon. Trebuie subliniat că această ordine enumerativă a canoanelor nu prejudiciază textul sau conținutul celor 21 de canoane ale Sinodului de la Sardica, pentru că este identic în ambele Colecții de limbă greacă și latină. Parafrazarea și respectiva ordine enumerativă a canoanelor din Colecția dionisiană
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
individualitatea sa, prelucrând în manieră originală principiile clasice, care fuseseră deja formulate, e drept, nu cu atâta farmec, de către numeroșii teoreticieni, care au prelucrat ideile antice în prima jumătate a secolului al XVII-lea. Din acest punct de vedere, trebuie subliniat faptul că Boileau nu este creatorul doctrinei clasice, ci doar autorul care a știut să o reformuleze într-o manieră sintetică și atractivă. Astfel, s-ar putea afirma că, în mod paradoxal poate, influența lui Boileau a fost mai mare
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]
-
această loialitate, generozitate, incoruptibilitate fără de care un guvern democratic nu-și poate atrage respectul, încrederea și adeziunea" (radiodifuzat de Crăciun, 1942). Pluralismul și alternanța, acești doi stîlpi ai unei adevărate democrații, erau noțiuni prost înțelese și greu acceptate. Totuși, trebuie subliniat rolul major al Bisericii catolice în afirmarea democrației imediat după al doilea război mondial și consecințele considerabile înregistrate pe trei planuri: Eliberarea Europei de Vest, mai ales a Italiei, de orice amprentă totalitară sau chiar autoritară, prin susținerea catolicilor în
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
neconfesională i-a determinat pe creștin-democrați să se deschidă. Să se deschidă, de exemplu, față de protestanți, ca CDU-ul german, care a vrut să se deosebească de partidul de centru (Zentrum) asociind grupările de catolici și protestanți. Această originalitate trebuie subliniată, fiindcă partidele creștine democrate, după cum s-a văzut, erau puternic marcate de originea lor legată de apărarea catolicismului, fiind cvasi absente în țările marcate de Reformă, ca țările scandinave sau Marea Britanie. Această deschidere avea loc într-o epocă în care
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
lucra pentru binele comun cu "oamenii care trăiesc în afara oricărei credințe creștine dar care, fiind ghidați de luminile rațiunii, sînt fideli moralei naturale"1. Conciliul Vatican II a continuat această politică. Importanța lui Gaudium et spes (7 decembrie 1965) trebuie subliniată, mai ales cea a paragrafului 76 consacrat "Comunității politice și Bisericii": restaurarea unui Stat catolic nu mai era un scop pentru Biserică și din "far al civilizației", conform lui Pius al XII-lea, ea devenea "expertă în umanitate", după Paul
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
a încercat să dea un impuls centrismului "majoritar", acțiunii politice fondate pe idealul democratic, pe reformă, pe respingerea dogmatismului. Concepția sa privind acțiunea politică este foarte bine rezumată de rolul pe care îl atribuia France-Forum-ului, al cărei caracter original trebuie subliniat, fiind o revistă a DC, însă independentă de forurile conducătoare ale partidului. Ea trebuia, spune el într-o scrisoare adresată lui Étienne Borne și Henri Bourbon în iulie 196610, "să ocrotească libera exprimare a deosebirilor autentice și să permită confruntări
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
iunie 1947: nemții nu fuseseră invitați și nu au putut adera decît anul următor. Contactele între creștin-democrați nu erau foarte publice. Mulți preferau relațiile neoficiale, de tipul întîlnirilor importante dar discrete de la Geneva, între 1948-1953, a căror importanță istorică trebuie subliniată: acestea au permis întîlnirea în cel mai mare secret a principalilor șefi ai partidelor creștin-democrate europene 3. Cu ocazia uneia din aceste întîlniri, în noiembrie 1949, Maurice Schumann arăta lipsa unității doctrinale a familiei creștin-democrate care, credea el, "se subdivide
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
pentru istoricii medicinii, dar și pentru practicienii medicinii clinice. Din punct de vedere strict istoric, studiul propus va putea aduce la lumină fapte, personalități, imagini semnificative care să întregească ceea ce știm despre trecutul științific și cultural. Este o necesitate deseori subliniată aceea de a reconstitui cât mai complet trecutul care ne-a determinat. Interesul practic al unui studiu de acest gen este cu atât mai mare cu cât el prospectează evoluția patologiei într-un teritoriu mai bine definit etic și istoric
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
psihiatrică nu se limita numai la ospicii: alienații erau primiți și la alte mănăstiri. O caracteristică remarcabilă a asistenței psihiatrice de mănăstire a fost rolul ei protector față de bolnav. Acesta constituie elementul cel mai evoluat al acțiunii, element care trebuie subliniat, deoarece, în ceea ce privește oficialitatea, aceasta avea o optică de natură a asigura protecția societății, considerând pe bolnavi, mai totdeauna, sub unghiul periculozității lor, potențial antisociale. Vom reveni asupra acestei chestiuni când vom expune capitolul jurisdicției cu privire la alienați și la organizarea de către
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
nu era nimic utopic în acest proiect, foarte modern, dar totodată realist. Ca și în alte lucrări ale sale, autorul dovedea același simț al progresului, dar și al moderației. Din referatul lui A. Fătu se desprind câteva idei care trebuie subliniate. Cel mai multe se referă la organizarea asistenței de spital. În concepția sa, spitalul de psihiatrie implică mai întâi anumite condiții arhitectonice de plasare în spațiu și de construcție propriu-zisă. Astfel, A. Fătu opinează pentru amplasarea acestor unități în afara orașelor
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
și fiziologică cu care a abordat profesorul Ballif studiul bolilor psihice, lucru care rezultă din întreaga sa activitate științifică. Într-o vreme când psihiatria a fost agitată de unele curente excesiv de psihologizante, optica profesorului Ballif a rămas medicală, biologică. Trebuie subliniat însă că în cadrul Școlii de la Socola nu s-a negat niciodată importanța factorului psihologic; dimpotrivă, s-a conferit fenomenului psihologic un înțeles mai larg, mai științific, prin corelarea lui cu substratul biochimic. Prof. Ballif a privit biologic nu numai psihozele
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
mituit de influența morală a Austriei și că domnul a plătit cu capul protestatarea sa."21 Eminescu se referă la răpirea Bucovinei (1775) și la protestul lui Grigorie Ghica al III-lea, care a fost decapitat din ordin imperial. Trebuie subliniată asemănarea dintre măsluirea raptului Bucovinei și al Basarabiei, dovadă că imperiile recurg pretutindeni la falsificarea "legitimității". Sub Maria Tereza (1717 1780), rolul falsificatorului a fost jucat de Johann Amadeus Francisc de Paula, baron de Thugut (1736 1818). În 1771, acesta
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
care favorizează un demers de factură analitică.80 Dintr-o asemenea perspectivă se pierde tocmai ceea ce conferă în cea mai mare măsură originalitate și radicalitate acestei scrieri. Cei care o împărtășesc vor trebui să treacă cu vederea contestarea explicită și subliniată a posibilității de „a spune ceva“ despre forma logică și despre limbaj, să uite toate referirile din ultimele pagini la „ceea ce este mai înalt“ sau să treacă peste ele socotindu-le reflecții existențiale fără legătură cu corpul principal al lucrării
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
ca bunăoară conceptul „joc“. Ceea ce există de fapt nu este „limbajul“, ci „limbaje“ dintre cele mai diferite. 5. Contrapartea modului cum este privit limbajul: tratarea problemelor filozofice Un element de continuitate în evoluția gândirii lui Wittgenstein, care a fost adesea subliniat, este că acele confuzii și dileme conceptuale de care este plină filozofia reprezintă o consecință a incapacității noastre de a câștiga o privire clară asupra modului cum funcționează limbajul. Un comentator susținea că, în contrast cu schimbarea viziunii lui Wittgenstein asupra limbajului
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
deficitare, după anul 1981 grupa de mașini, utilaje și mijloace de transport a început în premieră să înregistreze solduri excedentare, care au influențat pozitiv balanța comercială a țării (tabelul 3.4), dar au avut și o serie de consecințe nefavorabile subliniate anterior. În plus, un element deosebit de negativ în ceea ce privește specializarea în produse electromecanice a tuturor țărilor socialiste a fost reprezentat de "dominanța în exporturi a mărfurilor de intensitate tehnologică scăzută (48%) sau medie (27,5%) și tendința de scădere în importanță
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
brusc în flăcări și gaz / pojghița dulce-a formelor, subțiri". În momente de "tăcere" activă, privirea unui Doinaș împovărat de neliniștile veacului, emană melancolie: "Eu și vechii greci / cu totul altfel ne trăim infernul" scria el în 1966. Un Epitaf (subliniat tragic) mai depresiv ca orice alt text al poetului, aproape mazochist, amintește vehemența verbală din Rugăciunea unui dac: Da: mie celui stins aici uitare Să cadă praful pe scriptura mea (...) La poarta nopții puneți câinii răi să latre dulăul meu
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
eseistului (din etapa 1970-1992) recomandă un poetolog de mâna întâi, bine orientat în poezia lumii și acționând ca filozof al limbajului; se descifrează aici, totodată, profilul său de creator. În Lampa lui Diogene ori în Poezie și modă poetică, mai subliniat încă în Orfeu și tentația realului, în Lectura poeziei și în Măștile adevărului poetic, se teoretizează la nivelul poeticienilor europeni; de citat în mod special eseurile Tragic și demonic, Poemul ca inițiativă a limbii și cel despre poezia lui Lucian
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
o melancolie difuză, în modul unui Constant Tonegaru, înclină spre lamento: "Ai să te faci urâtă, fată tristă, fată de piatră"; "Ai să te faci urâtă, fată tristă, fată de fum"; "Ai să te faci urâtă, fată amară..." În texte subliniat lirice ca acestea, sentimentalul Geo Dumitrescu, marcat de "alergia singurătății" (Singur-lună), pune surdină ironiei sau e de-a dreptul pasional. Când problematizează la modul grav (ca în Treptele iertării, în Macarale la marginea orașului și în alte pagini), rostirea, alta
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
esoterice imprevizibile cu tangențe în epopeile medievale franceze și germane; ecouri se semnalau la noi, anterior, la Eminescu, mai târziu la Emil Botta, la Virgil Gheorghiu ori la uitatul Simion Stolnicu. Spaimă și vacuitate, premoniții și peregrinări în absurd, un subliniat demonism și coșmare, acestea și felurite neo-simbolisme configurează un cadru constrictiv, anxios. Prin cetate mișună șobolani; realul inculcă aprehensiuni, nimeni necunoscând Calea. Totuși, Țara lui Ieronim e "țară sfântă". Deasupră-i: "un cer cu îngeri și cu păsări și cu sfinți
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
Nicolae Dabija apoteotic, oracular și solemn, cel care în lapidarul poem Moldova creionează o suită de definiții sclipitoare, coexistă cu un altul, retractil, savuros-narcisist și aproape sfios, în echilibru legănător. Codului estetic, statornic asumat, i se asociază eticul, în nuanțe subliniate clar în micro-eseul Necesitatea poeziei (datat 1985): "Poetul contribuie la bunăstarea patriei sale prin ceea ce scrie. Așa cum un arbore are nevoie de sol pentru a se prinde cu rădăcinile-n el, ca să nu-l ia vântul, un poet n-ar
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]