2,086 matches
-
Supraestimarea propriilor forțe vă va face să pierdeți din vedere lucruri esențiale, dar nici nu vă subestimați valoarea, pentru că aceasta vă poate bloca și descuraja. Nu mizați pe cunoștințele generale pe care le aveți, omițând să studiați serios manualul. Faceți sublinieri pe text, consultați cu atenție tabla de materii, programa de examen și astfel vă veți forma o viziune de ansamblu asupra disciplinei. 1.6.4. Antrenamentul memoriei Experiența de elev v-a arătat că și profesorii recurg uneori la mici
Învăţarea eficientă - condiţie a reuşitei şcolare by Nicoleta Prepeliţă, Virginia Arghiropol () [Corola-publishinghouse/Science/1241_a_2217]
-
o va părăsi la rându i. Procedeul acesta se înscrie la rândul său în gama celor care țin de tehnica cinematografică. Este vorba despre o tehnică a insolitării unui detaliu, pe care pivotează imaginea. Comună celor trei romane este și sublinierea în text, de către scriitor, a unor cuvinte-cheie, menite să ofere un plus de mister formulei în care autorul își exprimă ideile sau își construiește efectiv romanul. Majoritatea acestor cuvinte sunt ambigue, lăsând cititorului o oarecare libertate de interpretare și contribuind
Mircea Eliade : arta romanului : monografie by Anamaria Ghiban () [Corola-publishinghouse/Science/1263_a_1954]
-
de către scriitor, a unor cuvinte-cheie, menite să ofere un plus de mister formulei în care autorul își exprimă ideile sau își construiește efectiv romanul. Majoritatea acestor cuvinte sunt ambigue, lăsând cititorului o oarecare libertate de interpretare și contribuind totodată la sublinierea instabilității personajelor pe plan emoțional sau rațional: ,,altcineva”, ,,pur și simplu”, ,,drame”, ,,acum”, ,,nu vreau să sufăr”, ,,sufletesc”, ,,altfel”, ,,celălalt”, ,,se întâmplă”, ,,singur”, ,,aceasta”, ,,numai” etc. În ceea ce privește procedeele stilistice, remarcăm în Întoarcerea din rai, ca de altfel în aproape toate
Mircea Eliade : arta romanului : monografie by Anamaria Ghiban () [Corola-publishinghouse/Science/1263_a_1954]
-
trecute, după o ,,pauză” narativă. Cititorului îi este astfel mai ușor să urmărească discursul confesiv și să reconstituie, din exterior, coerența faptelor asupra cărora scriitorul păstrează o aură de mister până la sfârșitul romanului. Prezența, pe tot parcursul textului, a unor sublinieri, intensifică această ambiguitate a celor întâmplate. Fără să vrea, cititorul este atras într-un joc al sensurilor și al întrebărilor prin aceste cuvinte cheie care nu exprimă ceva concret (,,altul”, ,,adevărat”, ,,aici”, ,,cunoaște”, ,,prezență”, ,,trebuie”, ,,altceva”, ,,asta”, ,,cineva” etc.), dar
Mircea Eliade : arta romanului : monografie by Anamaria Ghiban () [Corola-publishinghouse/Science/1263_a_1954]
-
etc.), dar care îi animă imaginația. În Întoarcerea din rai, scriitorul utiliza acest procedeu pentru a atrage atenția asupra unor probleme esențiale care ar fi putut trece neobservate în mulțimea de idei și de evenimente prezente în roman. Aici rolul sublinierilor este strâns legat de construcția romanului. Caracterul enigmatic al cuvintelor subliniate este în concordanță cu misterul în care scriitorul își ,,învăluie” personajul feminin. Cititorul este astfel prevenit că va fi părtaș la descoperirea unei taine, este ,,pregătit” de către autor pentru
Mircea Eliade : arta romanului : monografie by Anamaria Ghiban () [Corola-publishinghouse/Science/1263_a_1954]
-
în care jocul se repetă, se renunță la explicații. Fixarea regulilor Uneori, în timpul explicației sau după explicație se vor fixa regulile jocului. Acest lucru se recomandă, de regulă, când jocul are are o acțiune mai complicată, impunându-se astfel o subliniere specială a acestor reguli. De multe ori fixarea regulilor nu se justifică, deoarece se realizează formal, elevii reproducându-le în mod mecanic. Învățătorul trebuie să acorde o atenție deosebită elevilor care au o capacitate mai redusă de înțelegere sau acelora
Jocul didactic matematic : metodă eficientă în învăţarea matematicii în ciclul primar by Cristina Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1256_a_2007]
-
marcată) unei secvențe (mai mult sau mai puțin completă), ci melanjului, de această dată, de secvențe de diferite tipuri. Relația poate fi numită în acest caz de dominantă, după formula [secv. dominantă > secv. dominată] care va lăsa loc, de exemplu, sublinierii macro-propozițiilor unei secvențe narative prin conectori argumentativi (marcați parantetic): [secv. narativă > secv. argumentativă]. Astfel, în această secvență de debut din Prințesa și mazărea de Andersen, unde povestirea predomină vizibil și unde argumentația subliniază pur și simplu planul textului (notez propozițiile
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
Prin "auditor sau cititor" subliniază din nou Ricoeur, se încheie "parcursul mimesisului", "activitatea mimetică, prin dinamica sa, nu-și regăsește finalul urmărit doar prin textul poetic, ci prin spectator sau prin cititor" (1983: 77). Triplul aspect al activității mimetice permite sublinierea importanței mimesisului 2, ca spațiu de tranzit dintre cel premergător (memorie) și cel imediat următor (așteptarea) textului. Din acest fapt decurge în mod firesc un binevenit act de respingere al încheierii, al "închiderii" (structurale) textului. Dar, pe de altă parte
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
invadatorilor; este o grămadă nedefinită de libertini, pe care trebuie să-i aduci la ascultare; lași pe care trebuie să-i porți cu tine în război, curajoși pe care trebuie să-i temperezi; pesimiști cărora trebuie să le redai încrederea. (sublinierea noastră) Reformularea poate marca deschiderea unor paragrafe succesive, ca în definiția bârfei de Massillon (subliniez structura de bază, de la începutul paragrafelor): (6) Bârfa este un foc care mistuie și usucă tot ce-i stă în cale, care pârjolește, în furia
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
Este ora 6. ................................................. [b' d]......... A3 Mulțumesc................................................................... [d'] Am avea o ezitare în a considera B1 ca o acceptare a schimbului, dar propun următoarea descriere ierarhică a acestui text conversațional elementar: Această descriere, mai completă decât cele precedente, ne permite sublinierea mai multor fenomene deja menționate: * Se notează mai întâi absența schimburilor fatice ritualice de tipul "Bună ziua" (A0 și B0) și "La revedere" (A4 și B3). Dar această absență este înlocuită printr-o intervenție pe care o putem numi fatică, de
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
a acestui text are drept temă-titlu clasa / elefanți africani /. O primă macro-propoziție descriptivă (Pd1 PART) selectează cele două părți ale acestei clase precizând (pd2 SIT metonimie), unde apare fiecare din cele două subspecii. Putem considera această punere în relație o subliniere a definiției fiecăruia dintre aceste două tipuri. Urmează descrierile și aici după modelul portretului în paralelă pe care le voi detalia, redând structura ierarhică a fiecăreia dintre aceste secvențe. Cea de-a doua schemă este mai simplă decât precedenta, însă
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
care eul nu o poate atinge Așa cum subliniam, identitatea și alteritatea trebuie înțelese din punctul de vedere al interdependenței lor substanțiale, fiind termeni ai căror conținut se influențează reciproc. Dacă identitatea este asemănarea cu sine, de ce ar fi nevoie de sublinierea acestei asemănări dacă nu ar exista necesitatea diferențierii, a sublinierii unor elemente definitorii? Fiind legată de procesarea mentală a unor factori care țin de interesele personale, ale grupului și de un anumit context, fără a uita, evident, componentele sociale și
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
alteritatea trebuie înțelese din punctul de vedere al interdependenței lor substanțiale, fiind termeni ai căror conținut se influențează reciproc. Dacă identitatea este asemănarea cu sine, de ce ar fi nevoie de sublinierea acestei asemănări dacă nu ar exista necesitatea diferențierii, a sublinierii unor elemente definitorii? Fiind legată de procesarea mentală a unor factori care țin de interesele personale, ale grupului și de un anumit context, fără a uita, evident, componentele sociale și culturale, identitatea presupune existența atât în raport cu sine, cât și în raport cu
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
numai scrisul îl eliberează de spaime. E sincer cu sine însuși... „Dacă continuu a mai scrie... se datorează gândului - jalnic, dar și reconfortant - că niciodată, într-un viitor previzibil, aceste nevinovate mărgele pe ață nu vor putea vedea lumina tiparului...” (sublinierea aparține memorialistului) Singura rază (nu aș spune speranță, pentru că nimic nu era sigur) spre un viitor căruia nu-i mai aparținea, rămânea „... creația de 128 sertar, cea mai nobilă dintre chemările înalte ale astei vremi...” Drama vieții sale de artist
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]
-
structură secvențială, apoi ca structură a reprezentării descriptive, punerea în secvențe a propozițiilor descriptive, în sfîrșit predicatele funcționale și descrierea de acțiuni, aceasta din urmă, prin anumite particularități, ezitînd între narațiune și descrierea propriu-zisă. Accentul cade în această parte pe sublinierea funcției formelor descriptive care își capătă sensul în însăși dinamica textului narativ, explicativ sau argumentativ. Regularitățile lingvistice reprezentate de propozițiile descriptive și de modul lor de secvențializare sînt subordonate principiului orientării argumentative, "cheia relației lor cu discursul în care se
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
indicat la sfîrșitul citatelor sau după numele autorilor face trimitere la cartea al cărei titlu este dat în biblografie, la sfîrșitul volumului; la fel și în cazul în care nu apare decît numele autorului; utilizarea caracterului cursiv în citate reprezintă sublinierea noastră, și nu a autorului (cu excepția anumitor indicații). 2. Prima parte și cea de-a treia îl au ca autor pe A. Petitjean, J.-M. Adam fiind autorul celei de-a doua părți, pentru capitolul 4 și exercițiile corespunzătoare, lucrînd
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
dispune de mai multă libertate decît oratorul, obligat să fie mai sobru: "Regula acestuia este ca nu numai Descrierea să fie un procedeu care să conducă la cauza sa, ci ca fiecare trăsătură pe care o folosește să servească la sublinierea rolului acestui procedeu" (p. 457). Denotînd fragmentul de elocință, el adaugă: Tot ceea ce în Descrierea oratorică nu prezintă interes decît pentru imaginație, este superfluu și vicios" (id.). În același spirit, dar cu un secol mai devreme, în 1690, în cel
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
dialog într-o povestire va urma următorul model: [secv. narativă (secv. conversațională) secv. narativă], pe cînd cea a unei povestiri într-o conversație urmează modelul invers: [secv. conversațională (secv. narativă) secv. conversațională]. În fiecare dintre aceste două situații este necesară sublinierea importanței semnelor demarcative. J.-M. Adam, în alte studii (1984, pp. 109-115 și 1985, pp. 156-162) a dezvoltat problematica mărcilor de inserție a unei povestiri într-o conversație. Frontieră Frontieră Secvență Rezumat Secvență Încheierea unei secvențe Secvență conversa Intrare narativă
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
despicată. Dacă luăm tema-titlu a acestei secțiuni "O broască vie", cele trei fraze din primul paragraf pot fi astfel descompuse ierarhic: Paragraful următor, în întregime despre cap, constă în aceeași diviziune de bază: PROPR și PART: Această reprezentare ierarhică permite sublinierea structurii interne a fiecărui paragraf și chiar a fiecărei fraze. Fiecărei părți superioare a ramificațiilor semantice îi corespunde o schimbare de unitate de suprafață sau, din punct de vedere al cititorului, o schimbare de frază subliniază o schimbare a sub-temei
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
Aspectualizarea și tematizarea sînt derivate direct din analiza temei-titlu Clarimonde. Sinecdocele (PART.): rochie neagră, mănuși negre și verbul a toarce pot fi lecturate prin cele două izotopii: cea a umanului (Clarimonde) și cea a animalului (păianjen). b) Aceasta duce la sublinierea importanței asimilării nuanțate explicit: Ai spune că sînt niște piciorușe subțiri de insecte... c) Alegerea lexicală contrastează foarte mult cu vocabularul specializat al textului A și face astfel posibil transferul metaforic. Între pasajele citate mai sus se regăsește o uimitoare
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
Gustave Flaubert, Bouvard și Pécuchet, traducere de Irina Mavrodin, Editura Univers, București, 1984 (n.t.). ** Jules Verne, 20 000 de leghe sub mări, traducere de Lucia Donea Sadoveanu și Gelu Naum, Editura Tineretului, București, 1959 (n.t.). * Fr. les jachères (sublinierea traducătorului). * Fr. palissage, cassage, éborgnage (sublinierea traducătorului). * Alfred de Vigny, Cinq Mars, traducere de Iulia Giroveanu, Editura Minerva, București, 1971 (n.t.). * Guy de Maupassant, "Un normand", în Poveștile becaței, traducere de Otilia Cazimir, Editura pentru Literatură Universală, București,1967
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
de Irina Mavrodin, Editura Univers, București, 1984 (n.t.). ** Jules Verne, 20 000 de leghe sub mări, traducere de Lucia Donea Sadoveanu și Gelu Naum, Editura Tineretului, București, 1959 (n.t.). * Fr. les jachères (sublinierea traducătorului). * Fr. palissage, cassage, éborgnage (sublinierea traducătorului). * Alfred de Vigny, Cinq Mars, traducere de Iulia Giroveanu, Editura Minerva, București, 1971 (n.t.). * Guy de Maupassant, "Un normand", în Poveștile becaței, traducere de Otilia Cazimir, Editura pentru Literatură Universală, București,1967 (n.t.). În varianta franceză Longue-Vue
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
nu îl distrage zgomotul uită instrucțiunile verbale este cititor bun și rapid și ortogrfiază bine preferă să citească, nu să i se citească uneori nu-și poate găsi cuvintele potrivite persoană tăcută, liniștită luarea de notițe sau desenare unor schițe sublinierea ideilor principale, a cuvintelor, a formulelor matematice cu diferite culori acordarea unui timp suficient pentru vizualizarea graficelor, tabelelor și imaginilor utilizarea unor instrumente de studiu ca: hărți, tabele, grafice transcrierea informației vizualizarea informației scrise Stilul auditiv/a auzi cei cu
Familia şi şcoala în parteneriat pentru o educaţie de calitate by Mihaela Băsu, Angela Sava, Doina Helene Partenie, Adriana Petrovici () [Corola-publishinghouse/Science/1283_a_1956]
-
entuziastă a exuberantului, dar desolidarizându-se de cea a pesimistului; În cadrul acestei metode se folosesc două metode de lucru (Verrone, 1983): 1. echipa de investigare: formată din 12-15 persoane (diferite prin vârstă și competență) care abordează problema clasic, insistând pe sublinierea elementelor vulnerabile; 2. echipa de creație propriu-zisă: formată din 5-6 experți, superior calificați, care aduc ameliorări inedite unei lipse de control pe care a elaborat-o prima echipă. Această listă este un chestionar prin care se urmărește orientarea grupului de
PERSONALIATATEA CREATOARE by ELENA ISACHI () [Corola-publishinghouse/Science/1304_a_1892]
-
detalii de prisos; stabilirea de relații amicale profesor-elevi, profesorul agreat asociindu-se în general și materia școlară agreată; detensionarea atmosferei de maximă concentrare printro glumă, evocarea unei situații plăcute, după care se revine la concentrarea necesară învățării; utilizarea gesticii adecvate, sublinierea unor aspecte, folosirea scurtei pauze de efect oratoric, intercalarea unor întrebări pentru asigurarea feedback-ului și pentru a menține interesul asupra subiectului învățării. În proiectarea și derularea procesului didactic, se va Ține seama că elevii își pot menține concentrată atenția
Învăţarea şcolară by Burlacu Gabriela Rodica () [Corola-publishinghouse/Science/1242_a_1884]