5,777 matches
-
această trăire unitară, iar caracterul unitar era dat de credință, de faptul că tot ce făcea omul era considerat ca trăire a „comandamentelor” credinței. Evident, În aceste contexte nu putem vorbi despre „economie” ca despre „un domeniu” al societății, un „subsistem” cu o existență proprie cu o diferențiere „În timp și spațiu”. Tot ce făceau oamenii avea ca scop și sens asigurarea vieții lor În conformitate cu ceea ce stabiliseră prin „legământul” lor Dumnezeu. Toată viața socială era construită prin sisteme simbolice. Ceea ce s-
Psihosociologia managerială by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/204_a_187]
-
sistemului. Așadar, modelele funcționaliste, normativ-colectiviste nu lasă individului mult spațiu de manifestare liberă, plasând explicația la nivelul sistemului. „Pentru a satisface imperativele funcționale ale adaptării, realizării scopului, integrării și continuității ei ca sistem social,* orice societate se structurează În patru subsisteme: economic, politic, comunitar și socializator. Relațiile dintre aceste patru subsisteme (structuri) se desfășoară după legea ierarhiei cibernetice: părțile cele mai bogate În energie dețin cel mai mic volum de informație și sunt factori de condiționare a acțiunii, În timp ce părțile bogate
Psihosociologia managerială by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/204_a_187]
-
de manifestare liberă, plasând explicația la nivelul sistemului. „Pentru a satisface imperativele funcționale ale adaptării, realizării scopului, integrării și continuității ei ca sistem social,* orice societate se structurează În patru subsisteme: economic, politic, comunitar și socializator. Relațiile dintre aceste patru subsisteme (structuri) se desfășoară după legea ierarhiei cibernetice: părțile cele mai bogate În energie dețin cel mai mic volum de informație și sunt factori de condiționare a acțiunii, În timp ce părțile bogate În informație sunt sărace În energie, având rolul de factor
Psihosociologia managerială by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/204_a_187]
-
sunt sărace În energie, având rolul de factor de control al acțiunii”<footnote Parsons Talcott, The Social System, New York, The Free Press, 1954, p. 205 (*-este vorba de noua sa teorie (A.G.I.L.), după care Parsons explică societatea prin patru subsisteme: A = adaptare; G = scopuri (goals); I = integrare; L = legitimitate). footnote>. După Parsons, „o acțiune angajează În mod logic elementele următoare: ea presupune un agent, un «actoră; 2) o acțiune trebuie să aibă un scop (...); 3) ea trebuie să aibă loc
Psihosociologia managerială by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/204_a_187]
-
Editura Babel, București, 1993, p. 303. footnote> T. Parsons (1902-1979), În modelul său (AGIL), elaborat Începând din 1956 (Împreună cu Neil Smelser), dă instituției o extindere generalizată, dar și diferențiată (specializată). După Parsons, există patru tipuri de instituții În raport cu cele patru subsisteme ale societății: − În subsistemul „adaptare” (A), sunt specifice Întreprinderile; − În subsistemul „goal atteaimment” (G), organizația, statul, partidele; − În subsistemul „pattern maintenance latency” (L), biserica, școala; − În subsistemul „integrare” („integration”) (I), grupurile de solidaritate reglementate prin norme, familie, grupul de prieteni
Psihosociologia managerială by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/204_a_187]
-
p. 303. footnote> T. Parsons (1902-1979), În modelul său (AGIL), elaborat Începând din 1956 (Împreună cu Neil Smelser), dă instituției o extindere generalizată, dar și diferențiată (specializată). După Parsons, există patru tipuri de instituții În raport cu cele patru subsisteme ale societății: − În subsistemul „adaptare” (A), sunt specifice Întreprinderile; − În subsistemul „goal atteaimment” (G), organizația, statul, partidele; − În subsistemul „pattern maintenance latency” (L), biserica, școala; − În subsistemul „integrare” („integration”) (I), grupurile de solidaritate reglementate prin norme, familie, grupul de prieteni, clicile. Termenul este, astăzi
Psihosociologia managerială by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/204_a_187]
-
modelul său (AGIL), elaborat Începând din 1956 (Împreună cu Neil Smelser), dă instituției o extindere generalizată, dar și diferențiată (specializată). După Parsons, există patru tipuri de instituții În raport cu cele patru subsisteme ale societății: − În subsistemul „adaptare” (A), sunt specifice Întreprinderile; − În subsistemul „goal atteaimment” (G), organizația, statul, partidele; − În subsistemul „pattern maintenance latency” (L), biserica, școala; − În subsistemul „integrare” („integration”) (I), grupurile de solidaritate reglementate prin norme, familie, grupul de prieteni, clicile. Termenul este, astăzi, echivalent cu definiția: „o instituție constă dintr-
Psihosociologia managerială by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/204_a_187]
-
Neil Smelser), dă instituției o extindere generalizată, dar și diferențiată (specializată). După Parsons, există patru tipuri de instituții În raport cu cele patru subsisteme ale societății: − În subsistemul „adaptare” (A), sunt specifice Întreprinderile; − În subsistemul „goal atteaimment” (G), organizația, statul, partidele; − În subsistemul „pattern maintenance latency” (L), biserica, școala; − În subsistemul „integrare” („integration”) (I), grupurile de solidaritate reglementate prin norme, familie, grupul de prieteni, clicile. Termenul este, astăzi, echivalent cu definiția: „o instituție constă dintr-un ansamblu complex de valori, norme și urgențe
Psihosociologia managerială by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/204_a_187]
-
și diferențiată (specializată). După Parsons, există patru tipuri de instituții În raport cu cele patru subsisteme ale societății: − În subsistemul „adaptare” (A), sunt specifice Întreprinderile; − În subsistemul „goal atteaimment” (G), organizația, statul, partidele; − În subsistemul „pattern maintenance latency” (L), biserica, școala; − În subsistemul „integrare” („integration”) (I), grupurile de solidaritate reglementate prin norme, familie, grupul de prieteni, clicile. Termenul este, astăzi, echivalent cu definiția: „o instituție constă dintr-un ansamblu complex de valori, norme și urgențe Împărtășite de un număr de indivizi”<footnote Larousse
Psihosociologia managerială by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/204_a_187]
-
cărui performanțe au fost intensificate sau îmbunătățite în ciclul de viață de la o versiune la alta. Un produs simplu poate fi îmbunătățit prin utilizarea unor componente sau materiale cu performanțe mai înalte, în timp ce un produs complex, format din mai multe subsisteme tehnice integrate, poate fi îmbunătățit prin schimbări parțiale aduse unuia dintre subsistemele sale. Inovațiile incrementale pot consta și din extinderea liniilor de producție existente, crearea de familii de produse sau extinderea funcțiilor produselor existente prin adăugarea de funcții complementare. Inovațiile
Managementul inovării by Jeanina Biliana CIUREA () [Corola-publishinghouse/Science/192_a_430]
-
o versiune la alta. Un produs simplu poate fi îmbunătățit prin utilizarea unor componente sau materiale cu performanțe mai înalte, în timp ce un produs complex, format din mai multe subsisteme tehnice integrate, poate fi îmbunătățit prin schimbări parțiale aduse unuia dintre subsistemele sale. Inovațiile incrementale pot consta și din extinderea liniilor de producție existente, crearea de familii de produse sau extinderea funcțiilor produselor existente prin adăugarea de funcții complementare. Inovațiile incrementale au caracter continuu (spre deosebire de cele radicale care sunt discontinue) și o
Managementul inovării by Jeanina Biliana CIUREA () [Corola-publishinghouse/Science/192_a_430]
-
19. footnote>. Analiza furnizării eficiente a serviciilor publice de organele administrației publice, precum și încercarea de a stabili dacă banul public este cheltuit în mod economic țin de activitatea managerială<footnote Howlett, M.; Ramesh, M. (2004), Studiul politicilor publice. Cicluri și subsisteme ale politicilor, Editura Epigraf, Chișinău, pp. 189-194. footnote>. Această preocupare pentru eficiență se bazează pe efectuarea bilanțurilor anuale și pe elaborarea sistemelor bugetare care încearcă să realizeze o corespondență între obiective și resursele minime utilizate. Specific sectorului public! În cazul
Audit şi contabilitate : baze ale performanţei în administraţia publică by Adelina Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Science/188_a_474]
-
acestora. Auditul intern are responsabilitatea de a furniza o asigurare privind organizația în ansamblul ei. Acest lucru nu poate fi realizat în practică, derulând o singură misiune de audit. Auditul va oferi asigurare privind sistemul de ansamblu, analizând elementele componente (subsistemele, în cadrul unor misiuni specifice, ținând cont de perioada de trei ani). Fiecare subsistem trebuie să aibă un scop sau un obiectiv stabilit. Obiectivul trebuie să fie: specific, măsurabil, realizabil, realist și determinat în timp; b) auditul performanței, care examinează dacă
Audit şi contabilitate : baze ale performanţei în administraţia publică by Adelina Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Science/188_a_474]
-
ansamblul ei. Acest lucru nu poate fi realizat în practică, derulând o singură misiune de audit. Auditul va oferi asigurare privind sistemul de ansamblu, analizând elementele componente (subsistemele, în cadrul unor misiuni specifice, ținând cont de perioada de trei ani). Fiecare subsistem trebuie să aibă un scop sau un obiectiv stabilit. Obiectivul trebuie să fie: specific, măsurabil, realizabil, realist și determinat în timp; b) auditul performanței, care examinează dacă criteriile stabilite pentru implementarea obiectivelor și sarcinilor entității publice sunt corecte pentru evaluarea
Audit şi contabilitate : baze ale performanţei în administraţia publică by Adelina Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Science/188_a_474]
-
Harris, 1998, p. 132), dar a avut și importante repercusiuni în structurarea tipurilor de participare a femeilor pe piața muncii în statele vest-europene. Acest argument este susținut și de Nancy xe "Fraser"Fraser (1994), care arată că genul creează două subsisteme în cadrul sistemelor sociale ale bunăstării. Primul transferă beneficii către „deținătorii de drepturi”, în principal bărbații capi de gospodării, prin intermediul participării lor pe piața muncii. Al doilea oferă ușurare 1 și asistență capilor de familie femei prin intermediul programelor de asistență socială
Gen și interese politice by Oana Băluță, Alina Dragolea, Alice Iancu () [Corola-publishinghouse/Science/1990_a_3315]
-
în care diferite sisteme sau părți ale acestora coevoluează și cooperează pentru a crea o ordine nouă în aceste sisteme sau în procesele în care ele intervin. El a introdus așa-numitul „principiu al sclaviei”, conform căruia anumite elemente sau subsisteme devin dominante și impun celorlalte componente anumite restricții și limite în ceea ce privește funcționarea sau chiar obiectivele acestora. Știința sinergeticii nu s-a dezvoltat totuși pe măsura așteptărilor inițiale ale lui Haken. Sinergetica este însă legătura necesară dintre termodinamică și teoria sistemelor
Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]
-
un sistem complex este format dintr-un număr mare de părți care interacționează într-un mod non-simplu, astfel că nu este posibilă reprezentarea proprietăților sistemului respectiv considerat ca un întreg. Sistemele complexe apar adeseori sub forma unei ierarhii (compuse din subsisteme care, la rândul lor, conțin alte subsisteme ș.a.m.d.) în care intensitatea interacțiunilor dintre părți poate fi corelată fie cu extinderea lor spațială, fie cu gradul de conectare comunicațională. Astfel de sisteme ierarhice pot evolua mai rapid decât o
Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]
-
număr mare de părți care interacționează într-un mod non-simplu, astfel că nu este posibilă reprezentarea proprietăților sistemului respectiv considerat ca un întreg. Sistemele complexe apar adeseori sub forma unei ierarhii (compuse din subsisteme care, la rândul lor, conțin alte subsisteme ș.a.m.d.) în care intensitatea interacțiunilor dintre părți poate fi corelată fie cu extinderea lor spațială, fie cu gradul de conectare comunicațională. Astfel de sisteme ierarhice pot evolua mai rapid decât o fac sistemele non-ierarhice de mărime comparabilă. (Simon
Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]
-
dintre care unul asamblează ceasuri utilizând piesele disparate, în timp ce al doilea asamblează subansamble). Deci, existența unor forme intermediare stabile exercită o puternică influență asupra evoluției fenomenelor complexe. Sistemele ierarhice complexe sunt aproape decompozabile (slab decompozabile) în sensul că interacțiunile dintre subsisteme sunt slabe, dar nu neglijabile, fapt ce face ca comportamentul pe termen scurt al subsistemelor componente să fie aproximativ independent de comportamentul pe termen scurt al celorlalte componente. Pe termen lung, însă, comportamentul oricărei componente depinde de comportamentul tuturor celorlalte
Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]
-
unor forme intermediare stabile exercită o puternică influență asupra evoluției fenomenelor complexe. Sistemele ierarhice complexe sunt aproape decompozabile (slab decompozabile) în sensul că interacțiunile dintre subsisteme sunt slabe, dar nu neglijabile, fapt ce face ca comportamentul pe termen scurt al subsistemelor componente să fie aproximativ independent de comportamentul pe termen scurt al celorlalte componente. Pe termen lung, însă, comportamentul oricărei componente depinde de comportamentul tuturor celorlalte componente. Faptul că sistemele complexe sunt ierarhice și slab decompozabile ne permite să le înțelegem
Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]
-
a constituit un domeniu ce se ocupă exclusiv cu studiul aplicării agenților în rezolvarea diferitelor tipuri de probleme economice, domeniu denumit Economia bazată pe agenți. Scopul acesteia este crearea de economii artificiale(virtuale) cu ajutorul unor interacțiuni economice între agenți (sisteme, subsisteme) care, la început, nu au cunoștințe despre mediul înconjurător, dar au abilitatea de a învăța, observând apoi ce tipuri de piețe, instituții și tehnologii dezvoltă agenții, cum ei își coordonează acțiunile și se organizează ei înșiși într-o economie. Economiile
Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]
-
de simplificare sunt adeseori întrerupte de creșterea complexității și de stabilirea unor noi baze începând de la care complexitatea poate apoi crește”. În al doilea rând, Arthur introduce „dependența structurală”, observând că pentru a îmbunătăți performanța unui sistem, trebuie adăugate noi subsisteme care fac ca întregul sistem să devină din ce în ce mai complex. În al treilea rând, el se referă la complexitate și evoluție prin „capturarea software-ului” ceea ce presupune un transfer de metode de la un domeniu la altul, ceea ce face ca sistemul să
Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]
-
a dinamicii sistemelor înțeleasă ca rezultatul unei rețele interconectate de bucle feedback pozitive și negative. Permițând reprezentarea prin diagrame a sistemelor dinamice de natură diferită (firme, piețe, sisteme ecologice ș.a.), ea ajută la identificare modului în care schimbări în anumite subsisteme sau părți ale acestora vor afecta alte subsisteme sau întregul sistem. Metoda a fost dezvoltată de Jay Forrester și a ajuns astăzi la un mare rafinament, dispunând de limbaje specializate de modelare cu ajutorul cărora se pot simula dinamici de sistem
Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]
-
interconectate de bucle feedback pozitive și negative. Permițând reprezentarea prin diagrame a sistemelor dinamice de natură diferită (firme, piețe, sisteme ecologice ș.a.), ea ajută la identificare modului în care schimbări în anumite subsisteme sau părți ale acestora vor afecta alte subsisteme sau întregul sistem. Metoda a fost dezvoltată de Jay Forrester și a ajuns astăzi la un mare rafinament, dispunând de limbaje specializate de modelare cu ajutorul cărora se pot simula dinamici de sistem extrem de complicate (stella, powersim etc.). Teoria dinamicii sistemelor
Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]
-
a surprinde relațiile cantitative și calitative care există între elementele componente ale unui sistem adaptiv complex, pentru analiza și evaluarea proceselor evolutive, de adaptare și auto-organizatoare ce au loc la nivelul întregului sistem sau numai ale unor componente ale acestuia (subsisteme) sau între întregul sistem și mediul său înconjurător. Modelul matematic se realizează conform anumitor scheme și reguli, astfel încât să se asigure anumite proprietăți pe care trebuie să le aibă modelul obținut. Cibernetica utilizează în prezent trei metode principale de modelare
Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]