1,455 matches
-
cred că nu este, într-adevăr, întru totul corect să caracterizăm filosofia politică (doar) ca o diviziune a eticii. Aceasta pentru că în cadrul ei există, după știința mea, cel puțin un proiect despre care nu sunt foarte sigur că poate fi subsumat într-un mod cu totul neproblematic acestei caracterizări. Și nu am în vedere aici, așa cum s-ar putea crede, proiectul liberalismului politic centrat pe rațiunea publică. Realiștii nu s-au înșelat în opinia că liberalismul politic de acest tip constituie
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
este caracterizată întru totul corect atunci când este prezentată, așa cum o fac de obicei moraliștii, doar ca o ramură a eticii, deși nu din temeiurile oferite de realiștii moderați, ci pentru că ea include cel puțin un proiect care nu poate fi subsumat într-un mod cu totul neproblematic acestei caracterizări, i.e., proiectul justificării epistemice a democrației liberale inițiat și susținut de Cheryl Misak și Robert Talisse. Aceasta este totuși, cred că veți fi de acord, o problemă minoră a moralismului ca teză
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
folclorică. IV „Aducerea pe lume a unui copil a fost simțită de oameni din totdeauna drept un act miraculos, misterios, cei implicați direct în aceasta (mama și fătul) fiind investiți cu forțe deosebite și tratați ca atare de întreaga colectivitate. Subsumată riturilor de trecere, nașterea, ca și moartea, reprezintă o trecere efectivă dintr-o "lume" într-alta, dintr-o stare în alta, cea din care vine copilul și cea în care merge mortul fiind întotdeauna conotate negativ în raport cu lumea noastră, lumea
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
realismului);relațiile din lumea înconjurătoare sunt organizate în termeni de cauză-efect (principiul determinismului); - lumea înconjurătoare poate fi cunoscută prin observații obiective (principiul cognoscibilității). În afara acestor trei principii, în literatura de specialitate mai sunt menționate și principiile raționalității (ce poate fi subsumat principiului cognoscibilității) și regularității, potrivit cărora lumea externă poate fi cunoscută pe cale logică și, respectiv, fenomenele din lumea înconjurătoare se produc în mod logic. Considerăm că ultimele două principii pot fi subsumate principiilor cognoscibilității și determinismului. Iar în ceea ce privește principiul determinismului
Principii de bază ale cercetării știinţifice by Ruxandra Postelnicu () [Corola-publishinghouse/Science/91486_a_93182]
-
sunt menționate și principiile raționalității (ce poate fi subsumat principiului cognoscibilității) și regularității, potrivit cărora lumea externă poate fi cunoscută pe cale logică și, respectiv, fenomenele din lumea înconjurătoare se produc în mod logic. Considerăm că ultimele două principii pot fi subsumate principiilor cognoscibilității și determinismului. Iar în ceea ce privește principiul determinismului, considerăm că, mai ales pentru cunoașterea sociologică, trebuie să înțelegem determinismul nu în sens strict laplacean (respingând existența fenomenelor intrinsec aleatoare), ci în sensul empirismului probabilist promovat de Patrick Suppes. Cel mai
Principii de bază ale cercetării știinţifice by Ruxandra Postelnicu () [Corola-publishinghouse/Science/91486_a_93182]
-
pozitivistă (cantitativ-descriptivă) sau cu tentă comprehensivă (cantitativ explicativă). De aici rezulta următoarea clasificare: - paradigme care stau la bază interpretărilor pozitiviste; - paradigme care stau la bază interpretărilor comprehensive;paradigme pozitiviste ce stau la baza teoriilor pozitiviste și neopozitiviste; - paradigme interpretative, ce subsumează abordările de tip fenomenologic, psihanalitic și comprehensiv;paradigme critice, ce se aplică în abordările sociologice, feministe și marxiste. O formă importantă de paradigmă este caracterizată de faptul că explicanda (în concepția lui Raymond Boudon însemnând propozițiile de explicat) nu sunt
Principii de bază ale cercetării știinţifice by Ruxandra Postelnicu () [Corola-publishinghouse/Science/91486_a_93182]
-
precizări terminologice referitoare la înțelesul conceptelor de metodă, tehnică, procedeu și instrument de investigare. Caude (1964) definește metodologia ca fiind știința metodelor, știință integrată a metodelor, metoda fiind demersul rațional al spiritului pentru descoperirea adevărului sau rezolvarea unei probleme. Metodologia subsumează metodele. Metodele subsumează tehnicile de cercetare. Tehnicile subsumează procedeele de investigare iar procedeele subsumează instrumentele de investigare. între toate acestea, spune Vlăsceanu (1982), există legături de sub și supraordonare generate pe de o parte de gradul de abstractizare sau nivelul la
Principii de bază ale cercetării știinţifice by Ruxandra Postelnicu () [Corola-publishinghouse/Science/91486_a_93182]
-
la înțelesul conceptelor de metodă, tehnică, procedeu și instrument de investigare. Caude (1964) definește metodologia ca fiind știința metodelor, știință integrată a metodelor, metoda fiind demersul rațional al spiritului pentru descoperirea adevărului sau rezolvarea unei probleme. Metodologia subsumează metodele. Metodele subsumează tehnicile de cercetare. Tehnicile subsumează procedeele de investigare iar procedeele subsumează instrumentele de investigare. între toate acestea, spune Vlăsceanu (1982), există legături de sub și supraordonare generate pe de o parte de gradul de abstractizare sau nivelul la care operează, iar
Principii de bază ale cercetării știinţifice by Ruxandra Postelnicu () [Corola-publishinghouse/Science/91486_a_93182]
-
tehnică, procedeu și instrument de investigare. Caude (1964) definește metodologia ca fiind știința metodelor, știință integrată a metodelor, metoda fiind demersul rațional al spiritului pentru descoperirea adevărului sau rezolvarea unei probleme. Metodologia subsumează metodele. Metodele subsumează tehnicile de cercetare. Tehnicile subsumează procedeele de investigare iar procedeele subsumează instrumentele de investigare. între toate acestea, spune Vlăsceanu (1982), există legături de sub și supraordonare generate pe de o parte de gradul de abstractizare sau nivelul la care operează, iar pe de altă parte de
Principii de bază ale cercetării știinţifice by Ruxandra Postelnicu () [Corola-publishinghouse/Science/91486_a_93182]
-
Caude (1964) definește metodologia ca fiind știința metodelor, știință integrată a metodelor, metoda fiind demersul rațional al spiritului pentru descoperirea adevărului sau rezolvarea unei probleme. Metodologia subsumează metodele. Metodele subsumează tehnicile de cercetare. Tehnicile subsumează procedeele de investigare iar procedeele subsumează instrumentele de investigare. între toate acestea, spune Vlăsceanu (1982), există legături de sub și supraordonare generate pe de o parte de gradul de abstractizare sau nivelul la care operează, iar pe de altă parte de raportul în care se afla cu
Principii de bază ale cercetării știinţifice by Ruxandra Postelnicu () [Corola-publishinghouse/Science/91486_a_93182]
-
acțiune, de utilizare a instrumentelor de investigare. Instrumentele de investigare, la rândul lor, sunt unelte materiale de care se folosește analistul pentru cunoașterea științifică a fenomenelor (fișa de înregistrare, aparat etc.). Metodele, tehnicile, procedeele și chiar instrumentele de investigare, se subsumează perspectivei teoreticometodologice, astfel încât autonomia lor nu este decât relativă. Recurgerea la o modalitate sau alta de cercetare ține, de adecvarea ei la specificul domeniului și la obiectivele urmărite. Respectarea cerinței adecvării privește toate elementele, fie acestea metode, tehnici și procedee
Principii de bază ale cercetării știinţifice by Ruxandra Postelnicu () [Corola-publishinghouse/Science/91486_a_93182]
-
și idei reflexive secundare. Imaginea ar cuprinde în ansamblu conținuturi intelectuale, echivalate și amestecate cu cele sensibile, ele împreună negând abstractul pur (Wunenburger 19). Imaginile se adună precum fațetele unei prisme (îl urmăm pe Wunenburger), pentru că tipologiile adiacente pot fi subsumate mentalului, verbalului, vizualului și sensibilului. Altfel spus, imaginea se configurează pe patru versanți ai reprezentării: gândirea abstractă, limbajul, proiecția vizuală, afectul și senzația (acestea, împreună). Ca procedeu general, în constituirea imaginii se poate porni de la un impuls, de la semn și
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
zidit într-o chilie, lăsându-i numai o ferestruie, de-i da pe acolo pită și apă. (Cronica anonimă despre Brâncoveanu 347) Dacă analizăm codurile antropologice ale "cotidianului" - aici, ale interiorului domestic -, se observă cu ușurință că arhetipul femininului își subsumează și întreaga simbolistică a preparării hranei, a apei vieții și a morții, a focului vetrei, a vestimentației țesute și a culorilor. Peste acest regim al casei și al "nocturnului" stăpânește însă în evul mediu legea creștină a posturilor. Mai mult
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
percepe vizual") ca cele din (13) și (14), care exprimă un sens diferit, o percepție mentală, de tip deductiv, inferențial, chiar dacă originar se bazează pe date de natură vizuală. Prin urmare, autorul afirmă că utilizările de mai sus pot fi subsumate aceluiași sens doar dacă se ignoră statutul ontologic al stimulilor care pot fi percepuți vizual. Sunt autori 64 care susțin ambiguitatea semantică a verbului și în enunțul (11). În utilizarea primară, a vedea "a percepe vizual o entitate" poate avea
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
specifică distanța, iar verbul look ʻa privi/a se uitaʼ poate selecta prepozițiile cu sens direcțional to ʻlaʼ și towards ʻspreʼ. Contextele în care verbele de percepție, considerate global verbe de stare, apar în combinație cu elemente direcționale au fost subsumate de Talmy (2000) contextelor de "mișcare fictivă". Deși "participanții" la relația de percepție nu-și schimbă poziția, utilizarea elementelor direcționale sau de localizare este curentă în exprimarea lingvistică a percepției (vezi exemplul I can see you from where I am
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
harnic e G. Tofan) și din Basarabia (corespondenții fiind C. Stere, sub pseudonimul M. Costea, apoi Alexis Nour și P. Cubolteanu, alias Pan Halippa), „scrisori” ce oglindesc viața românească din aceste zone în toate laturile ei. „Chestiunii naționale” i se subsumează și majoritatea cronicilor externe (câteva asigurate de C. Stere, restul de I.G. Duca), ce urmăresc cu predilecție evoluțiile din țările vecine, precum și raporturile de putere dintr-o Europă aflată în pragul războiului mondial. Opțiunea promotorilor revistei, determinată de considerente raționale
VIAŢA ROMANEASCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290534_a_291863]
-
rezultat al schimbărilor economice și sociale, ca o consecință a nevoii de a-și asigura o calitate managerială educațională care să asigure eficiența scontată a actului educațional. Cartea are ca obiectiv demonstrarea faptului că managementul calitativ în învățământ preșcolar se subsumează principiilor managementului școlar, aducând demersurilor manageriale de la nivelul instituției preșcolare clarificări necesare și soluții fundamentate științific. De asemenea cartea se dorește a deveni un util document de analiză și reflecții asupra reconsiderării/reconstruirii imaginii managementului preșcolar cu amendamentele implicite privitoare
Calitatea actului managerial din grădiniță by Anghel Viorica [Corola-publishinghouse/Science/542_a_1329]
-
care se instalase. Apariția, în 1997, a Cărții negre a comunismului, atacurile pătimașe cărora le-a fost țintă ne reamintesc, totuși, că dezbaterea franco-franceză este departe de a fi închisă și că, pentru segmente largi ale intelighenției, este nedemn să subsumezi unui concept comun fascismul și comunismul. în sfârșit, dacă majoritatea analizelor sunt de acord cu privire la natura autoritară a regimului generalului Franco, în Spania, și a doctorului Salazar, în Portugalia, ele consimt, de asemenea, să îl înscrie pe cel al lui
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
față de altul este mărimea productivității și „prețul” pe care îl implică ea. Rensis Likert arăta, de exemplu, că practicarea stilului de conducere consultativ se asociază cu o productivitate bună, iar a stilului participativ, cu una excelentă, ambele stiluri putând fi subsumate celui democratic. Și practicarea stilului de conducere autoritar‑exploatator se asociază însă cu un anumit grad de productivitate, și anume cu cel mediu, în timp ce stilul autoritar binevoitor se asociază cu o productivitate medie spre bună, deși cu un grad considerabil
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
zootikos permite individului să se afirme în activitățile profesionale și îi dă convingerea că este eficace, competent, autonom, întreprinzător, creativ (Kets de Vries, 2002, pp. 273‑274). 5. Leadership și managementtc "Leadership și management" Problematica prezentată în capitolul anterior se subsumează la ceea ce în literatura psihoorganizațională este desemnat prin termenul de leadership. De sute de ani, psihologia a fost interesată de activitatea de conducere (leadership) și de persoana celui care o realizează (liderul). La începutul secolului XX, în perimetrul științelor economice
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
diferiți și chiar la unul și același individ în momente diferite, în funcție de evaluările lor cognitive asupra situațiilor stresante și mai ales de resursele disponibile în vederea adaptării la situația stresantă. După cum arată însă unii autori, marele dezavantaj al studiilor care se subsumează unei asemenea paradigme sunt mai ales de ordin metodologic și se referă la faptul că sunt luate în considerare aproape exclusiv rapoartele personale în legătură atât cu stimulii stresanți/penibili, cât și cu reacțiile la stres, fapt care face dificilă
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
mult decât un mijloc de transmisie, el este și un mod aparte de conduită a individului (conduită verbală) care implică activități diverse: vorbire, ascultare, schimb de idei, reținerea de mesaje sonore, reproducerea sau traducerea lor. De asemenea, conduita verbală se subsumează unei familii mai largi de conduite: conduite simbolice (desen, gesturi, scris, alte coduri). (M.Zlate, 1994). Este acceptat că limbajul, ca facultate inerentă și specifică speciei umane, constituie tocmai expresia și realizarea conduitelor verbale (Bronckart, 1988). De aceea, global, studiul
COMUNICARE ŞI INTEGRARE SOCIALĂ by Nicoleta Mihaela Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/654_a_982]
-
din motive legate de istoria societăților pe care le-a studiat, tradiția sociologică anglo-americană a fost deosebit de sensibilă la pluralismul cultural, punând În practică politici de acțiune afirmativă, „modelul francez” de integrare fiind prezentat drept o veche moștenire iacobină ce subsumează, sub pretextul voinței generale, particularismele unui culturi dominante ă cea a Omului alb occidental. Cele scrise mai sus nu dovedesc dorința de a face să fuzioneze cu orice preț cele două perspective. Chiar și În epoca accelerării globalizării și a
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
Statelor Unite? Se pare că nu. Instituționalizarea multiculturalismului urmează În această țară două logici distincte, una de natură socio-economică, iar cealaltă de natură identitară. Politica de acțiune afirmativă, pe care unii o situează prea adesea strict pe tărâmul recunoașterii culturale, se subsumează de fapt unor preocupări legate de egalitatea socială. Discriminarea pozitivă este menită să restaureze egalitatea și ține astfel de același principiu ca și condamnarea discriminării negative. Sigur, ea poate fi asigurată În mai multe moduri, dar discuțiile s-au axat
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
sa. Această recunoaștere ar permite o relație cu celălalt respectând Întru totul exigența de autenticitate. Iar dacă În această negritudine se găsește și revoltă, motivul este că Încă nu a dispărut un anumit abuz al Europei, care dorește să-și subsumeze Întreaga Istorie. Deși ar putea prelua cu ușurință această perspectivă, Senghor preferă să meargă mult mai departe, până la un esențialism („Emoția este neagră, așa cum rațiunea este elenă”) căruia Îi va rămâne fidel, În ciuda rezervelor colegilor săi de generație. Pentru Senghor
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]