1,856 matches
-
cel puțin o discuție cu un grup eterogen. Acest lucru va ajuta să se identifice acele grupuri omogene care vor trebui să fie apoi interogate (de multe ori va fi un grup omogen pentru fiecare categorie majoră a mijloacelor de subzistență și un grup de discuții format exclusiv din femei). În plus, ar trebui pe cât posibil, un interviu cu cel puțin doi informatori-cheie, în funcție de informațiile pe care doriți să le colectați. Astfel, două vizite de uz casnic (în cadrul gospodăriilor) sunt necesare
Agrointelligence. Securitatea agroalimentară - o nouă paradigmă a globalizării by Steluța Mădălina Pătrășescu Neacșu () [Corola-publishinghouse/Science/84938_a_85723]
-
se culeg în cadrul unui interviu pe tema securității alimentare? G D M I C Cum? Prin ce metode? Profilul demografic Lista de control cu întrebările de pus, hărțile Date istorice și evoluția situației Lista de control, tabelul cronologic Mijloace de subzistență Lista de control Agricultură, randament, producție estimată Lista de control, clasamentul anual, calendarul sezonier Creșterea de animale, accesul la apă, boli cronice Lista de control, clasamentul anual, calendarul sezonier Veniturile Lista de control, reprezentarea proporțională Cheltuielile Lista de control, reprezentarea
Agrointelligence. Securitatea agroalimentară - o nouă paradigmă a globalizării by Steluța Mădălina Pătrășescu Neacșu () [Corola-publishinghouse/Science/84938_a_85723]
-
etnice sau tribale? Au existat schimbări recente în acest sens? De ce? Bărbații trăiesc tot anul in sânul comunității? Dacă nu, de ce? ■ Istoria și evoluția situației * Au avut loc schimbări semnificative recente - dezastre naturale, dezvoltarea unei crize, conflicte? Când? ■ Mijloace de subzistență * Care sunt principalele activități agricole: în general sau în mod normal? Se practică cultura de subzistență sau cultura intensivă? Cine o face? Cine deține terenuri agricole? Cine are acces la terenuri agricole? * Ce fel de animale cresc? Cine deține animale
Agrointelligence. Securitatea agroalimentară - o nouă paradigmă a globalizării by Steluța Mădălina Pătrășescu Neacșu () [Corola-publishinghouse/Science/84938_a_85723]
-
sânul comunității? Dacă nu, de ce? ■ Istoria și evoluția situației * Au avut loc schimbări semnificative recente - dezastre naturale, dezvoltarea unei crize, conflicte? Când? ■ Mijloace de subzistență * Care sunt principalele activități agricole: în general sau în mod normal? Se practică cultura de subzistență sau cultura intensivă? Cine o face? Cine deține terenuri agricole? Cine are acces la terenuri agricole? * Ce fel de animale cresc? Cine deține animale? Unde își hrănesc animalele domestice? Câte efective deține o familie săracă, dar o familie înstărită? * Care
Agrointelligence. Securitatea agroalimentară - o nouă paradigmă a globalizării by Steluța Mădălina Pătrășescu Neacșu () [Corola-publishinghouse/Science/84938_a_85723]
-
se vor formula vor fi orientate pe nivelul de trai al populației afectate, resursele de care dispun, infrastructura regiunii, datele istorice, mijloacele de transport, venituri, prețurile, sursa de hrană etc. Situația înainte de criză * Care sunt diferitele categorii de mijloace de subzistență? Care sunt caracteristicile lor principale? * Cum au acces la hrană/venituri diferitele clase sociale? Pentru anul normal recent, care au fost sursele de hrană și venituri? Se poate da un procentaj pentru fiecare sursă? * Aceste diferențe cunosc variații sezoniere într-
Agrointelligence. Securitatea agroalimentară - o nouă paradigmă a globalizării by Steluța Mădălina Pătrășescu Neacșu () [Corola-publishinghouse/Science/84938_a_85723]
-
anul normal recent, care au fost sursele de hrană și venituri? Se poate da un procentaj pentru fiecare sursă? * Aceste diferențe cunosc variații sezoniere într-o perioadă normală? Se poate stabili un calendar sezonier pentru fiecare categorie de mijloce de subzistență? * În ultimii cinci ani, care a fost evoluția securității alimentare de la un an la altul? Puteți stabili o cronologie a anilor buni și slabi unde să se contureze principalele probleme/incidente care s-au asociat unei crize? * Dețin grupurile evaluate
Agrointelligence. Securitatea agroalimentară - o nouă paradigmă a globalizării by Steluța Mădălina Pătrășescu Neacșu () [Corola-publishinghouse/Science/84938_a_85723]
-
normală? Care ar fi procentul pentru fiecare sursă? Cât de mult influențează recolta nivelul de satisfacere al nevoilor alimentare? Situația pe timp de criză * În ce măsură criza a afectat sursele de hrană și veniturile fiecărei categorii sociale din perspectiva mijloacelor de subzistență? Se poate da un procentaj pentru fiecare sursă? * În ce măsură este afectată securitatea alimentară sezonieră a grupurilor țintă? * În ce măsură este afectat accesul pe piață, disponibilitatea și prețul la alimentele de bază din piețe? * Care sunt diferitele strategii de adaptare pentru fiecare
Agrointelligence. Securitatea agroalimentară - o nouă paradigmă a globalizării by Steluța Mădălina Pătrășescu Neacșu () [Corola-publishinghouse/Science/84938_a_85723]
-
de adaptare asupra resurselor financiare sau altele? Cât timp s-ar menține o astfel de strategie? S-ar putea ca locuitorii din zona afectată să emigreze ca răspuns la situația de criză existentă? Unde? * Pentru fiecare categorie de mijloace de subzistență și fiecare categorie socială vulnerabilă, care ar fi consecințele unei strategii de adaptare în materie de sănătate, bunăstare și demnitate? Prezintă o astfel de strategie riscuri? * Care este situația actuală a indivizilor în ceea ce privește sănătatea, calitatea și cantitatea apei, dar locuințele
Agrointelligence. Securitatea agroalimentară - o nouă paradigmă a globalizării by Steluța Mădălina Pătrășescu Neacșu () [Corola-publishinghouse/Science/84938_a_85723]
-
scenarii în domeniul securității alimentare se bazează pe formularea de ipoteze specifice și informații cu privire la evenimente din viitor, efectele lor și evoluțiile probabile ale diverșilor actori implicați în sectorul agroalimentar. Combinate cu o înțelegere a condițiilor curente și mijloacelor de subzistență locale, acestea sunt utilizate pentru a estima efectele viitoare asupra securității alimentare. În plus, o descriere clară a ipotezelor principale conturează o analiză pertinentă, asigurându-le beneficiarilor noi informații utile și relevante. În prezentul capitol, se urmărește furnizarea de recomandări
Agrointelligence. Securitatea agroalimentară - o nouă paradigmă a globalizării by Steluța Mădălina Pătrășescu Neacșu () [Corola-publishinghouse/Science/84938_a_85723]
-
1: Stabilirea parametrilor În primă etapă, în elaborarea de scenarii, este obligatoriu să se formuleze patru ipoteze de adevăr. În primul rând, trebuie să se determine întinderea geografică a scenariului. Pentru ce perimetru se elaborează un scenariu? O zonă de subzistență, o regiune sau o unitate administrativa restrânsă? Se vor utiliza următoarele criterii pentru a se contura sectoarele de interes: * Se va alege regiunea unde, probabil, insecuritatea alimentară acută fie este severă sau se întrevăd schimbări majore în ceea ce privește echilibrul securității alimentare
Agrointelligence. Securitatea agroalimentară - o nouă paradigmă a globalizării by Steluța Mădălina Pătrășescu Neacșu () [Corola-publishinghouse/Science/84938_a_85723]
-
căror efecte ale securității alimentare (consumul de alimente de uz casnic, nivelul de trai, starea nutrițională, mortalitatea) devin amenințări cu efect direct asupra securității alimentare sub forma vulnerabilităților și riscurilor. * Să se limiteze regiunea prevăzută de scenariu: o zonă de subzistență sau o parte dintr-o zonă de subzistență. Limitarea regiunii este importantă, căci elaborarea de scenarii devine mai dificilă pe măsură ce crește suprafața regiunii și mijloacele de subzistență se diversifică. În orice caz, este posibilă și o analiză complexă asupra unui
Agrointelligence. Securitatea agroalimentară - o nouă paradigmă a globalizării by Steluța Mădălina Pătrășescu Neacșu () [Corola-publishinghouse/Science/84938_a_85723]
-
de uz casnic, nivelul de trai, starea nutrițională, mortalitatea) devin amenințări cu efect direct asupra securității alimentare sub forma vulnerabilităților și riscurilor. * Să se limiteze regiunea prevăzută de scenariu: o zonă de subzistență sau o parte dintr-o zonă de subzistență. Limitarea regiunii este importantă, căci elaborarea de scenarii devine mai dificilă pe măsură ce crește suprafața regiunii și mijloacele de subzistență se diversifică. În orice caz, este posibilă și o analiză complexă asupra unui stat sau o regiune, dar analiza implică o
Agrointelligence. Securitatea agroalimentară - o nouă paradigmă a globalizării by Steluța Mădălina Pătrășescu Neacșu () [Corola-publishinghouse/Science/84938_a_85723]
-
vulnerabilităților și riscurilor. * Să se limiteze regiunea prevăzută de scenariu: o zonă de subzistență sau o parte dintr-o zonă de subzistență. Limitarea regiunii este importantă, căci elaborarea de scenarii devine mai dificilă pe măsură ce crește suprafața regiunii și mijloacele de subzistență se diversifică. În orice caz, este posibilă și o analiză complexă asupra unui stat sau o regiune, dar analiza implică o segmentare. Dacă ar trebui să se analizeze un perimetru extins, ar trebui să se fracționeze în subregiuni pe forme
Agrointelligence. Securitatea agroalimentară - o nouă paradigmă a globalizării by Steluța Mădălina Pătrășescu Neacșu () [Corola-publishinghouse/Science/84938_a_85723]
-
diversifică. În orice caz, este posibilă și o analiză complexă asupra unui stat sau o regiune, dar analiza implică o segmentare. Dacă ar trebui să se analizeze un perimetru extins, ar trebui să se fracționeze în subregiuni pe forme de subzistență sau zone administrative mai puțin extinse prin elaborarea unui anumit număr de scenarii mai restrânse. Se poate, de asemenea, elabora un scenariu detaliat pentru o zonă și să se folosească rezultatele acesteia pentru a completa o altă analiză pe o
Agrointelligence. Securitatea agroalimentară - o nouă paradigmă a globalizării by Steluța Mădălina Pătrășescu Neacșu () [Corola-publishinghouse/Science/84938_a_85723]
-
zonă și să se folosească rezultatele acesteia pentru a completa o altă analiză pe o zonă similară. Apoi, se va identifica grupul de gospodării pe care se vor focaliza scenariile de evoluție. În general, analiza se focalizează pe grupuri de subzistență în măsura în care aceste gospodării sunt cel mai expuse la insecuritate alimentară. Mai mult de atât, grupul țintă include de obicei cel puțin 20% din populația de la nivel regional, ceea ce ușurează cartografierea zonelor de risc. Analiza poate include, de asemenea, și alte
Agrointelligence. Securitatea agroalimentară - o nouă paradigmă a globalizării by Steluța Mădălina Pătrășescu Neacșu () [Corola-publishinghouse/Science/84938_a_85723]
-
scenariului. De exemplu, prețul internațional la porumb nu trebuie să fie descris pentru o regiune sau o populație care nu consumă decât porumb produs în fermele proprii. Etapa 2B: Descrierea în continuare a efectelor asupra securității alimentare din fermele de subzistență din perspectiva impactului asupra gospodăriilor. În descrierea acestor efecte să se țină cont de următoarele probleme: * Grupul țintă își satisface nevoile alimentare de bază? De ce sau de ce nu? * Cum au acces la hrană? Prin mijloace tipice: producție agricolă proprie sau
Agrointelligence. Securitatea agroalimentară - o nouă paradigmă a globalizării by Steluța Mădălina Pătrășescu Neacșu () [Corola-publishinghouse/Science/84938_a_85723]
-
la hrană? Prin mijloace tipice: producție agricolă proprie sau comerț? Sau prin mijloace mai puțin obișnuite cum ar fi bursele/fondurile bugetare sau din comercializare produselor proprii? * Grupul țintă supus investigației are mijloacele financiare necesare pentru a menține nivelul de subzistență actual? Dacă există vulnerabilități, care gospodării sunt cel mai afectate? (ex. o sub-categorie sau un grup specific?) * Nivelul de subnutriție și mortalitate sunt declanșate de către deficitul alimentar? Unde s-ar situa în cadrul sezonului agricol? * Ajutoarele de stat/fondurile agricole UE
Agrointelligence. Securitatea agroalimentară - o nouă paradigmă a globalizării by Steluța Mădălina Pătrășescu Neacșu () [Corola-publishinghouse/Science/84938_a_85723]
-
Pentru ambele părți din etapa 3, datele cu privire la mijloacele de existență locale, adică consumul pe cap de locuitor și activitățile agricole, trebuie să indice ce fel de ipoteze trebuie să fie elaborate. De exemplu, dacă pe perioada scenariului, fermele de subzistență din regiunea monitorizată acced la hrană prin laptele produs în ferma proprie și își permit achiziționarea de alimente prin remitențe și activități agricole, atunci se pot formula ipoteze legate de acești factori. În funcție de sezon, ipotezele pot fi legate de factorii
Agrointelligence. Securitatea agroalimentară - o nouă paradigmă a globalizării by Steluța Mădălina Pătrășescu Neacșu () [Corola-publishinghouse/Science/84938_a_85723]
-
prevede alte șase sub-etape conform fig. 2. Etapa 4A: Identificarea surselor de venit proprii grupurilor de gospodării supuse analizei pe toată perioada scenariului. Ele pot conține, de exemplu: vânzarea recoltelor, locurile de muncă sau remitențe. În timp ce informațiile despre mijloacele de subzistență sunt disponibile, totuși cele legate de sursele de venit nu sunt întotdeauna clare. În acest caz, trebuie să se facă apel la judecata proprie pentru a se evalua sursele de venit pertinente pentru perioada scenariului. Etapa 4B: Utilizarea informațiilor despre
Agrointelligence. Securitatea agroalimentară - o nouă paradigmă a globalizării by Steluța Mădălina Pătrășescu Neacșu () [Corola-publishinghouse/Science/84938_a_85723]
-
totuși cele legate de sursele de venit nu sunt întotdeauna clare. În acest caz, trebuie să se facă apel la judecata proprie pentru a se evalua sursele de venit pertinente pentru perioada scenariului. Etapa 4B: Utilizarea informațiilor despre mijloacele de subzistență de care se dispune și includerea judecății proprii de expert sunt importante pentru descrierea fiecărei surse de venit. În această etapă, trebuie să se ia în considerare toate programele de ajutor interanuale tipice, cum ar fi programul de protecție socială
Agrointelligence. Securitatea agroalimentară - o nouă paradigmă a globalizării by Steluța Mădălina Pătrășescu Neacșu () [Corola-publishinghouse/Science/84938_a_85723]
-
perioada, altele pot fi disponibile pentru o anumită perioadă, și data în care acest venit este disponibil poate aduce schimbări în raport cu un an normal. Așa cum am demonstrat mai sus, oricât de detaliate și disponibile ar fi informațiile despre mijloacele de subzistență, datele despre sursele de venit nu sunt întotdeauna clare. În acest caz, trebuie să se facă apel la propria judecată pentru a evalua la ce data sursele de venit selecționate sunt pertinente în perioada scenariului de evoluție. EXEMPLU: "De exemplu
Agrointelligence. Securitatea agroalimentară - o nouă paradigmă a globalizării by Steluța Mădălina Pătrășescu Neacșu () [Corola-publishinghouse/Science/84938_a_85723]
-
coloana C analistul face presupuneri, în ce măsură vor fi veniturile totale ale gospodăriilor mai sus sau mai jos de medie... Tabel 1: Matricea de analiza a etapei 4 4.1.5. Etapa 5: Impactul asupra surselor de hrană din gospodăriile de subzistență Etapa 5 este foarte asemănătoare etapei 4 prin structura sa, dar ea este axată pe sursa de hrană. Obiectivul acestei etape este de a face legătura între contextul actual, ipotezele formulate la etapa 3 și perspectivele asupra veniturilor din gospodării
Agrointelligence. Securitatea agroalimentară - o nouă paradigmă a globalizării by Steluța Mădălina Pătrășescu Neacșu () [Corola-publishinghouse/Science/84938_a_85723]
-
sursele de hrană la care sunt legate gospodăriile alese spre analiză pe perioada scenariului. Ele pot include mai ales: producția proprie agricolă/de animale, alimentele achiziționate din piețe, pe credit sau ajutor social. Etapa 5B: Utilizarea informațiilor despre mijloacele de subzistență de care se dispune și judecata de valoare a expertului pentru a descrie importanța fiecărei surse de hrană din perioada scenariului de evoluție. Această etapă trebuie să includă toate programele de asistență socială, cum ar fi programele de protecție socială
Agrointelligence. Securitatea agroalimentară - o nouă paradigmă a globalizării by Steluța Mădălina Pătrășescu Neacșu () [Corola-publishinghouse/Science/84938_a_85723]
-
agropastorale muntoase din zona subcarpaților din România, principalele surse de hrană din aprilie până în septembrie sunt alimentele achiziționate din supermarketuri sau târguri agroalimentare. În septembrie-noiembrie predomină hrana din recoltele proprii..." EXEMPLU: În zonele de câmpie pe perioada aprilie-septembrie, fermele de subzistență au acces la hrană prin piața agroalimentară (65%), subvenții de la stat 10%...". Etapa 5C: Odată ce s-au stabilit sursele de hrană tipice și importanța lor relativă, se va compara accesul la hrană pentru fiecare sursă prin referire la un an
Agrointelligence. Securitatea agroalimentară - o nouă paradigmă a globalizării by Steluța Mădălina Pătrășescu Neacșu () [Corola-publishinghouse/Science/84938_a_85723]
-
condițiile actuale și efectele descrise la etapa 2, ipotezele formulate la etapa 3, contextul veniturilor din etapa 4 și evoluția istorică (ex. Ceea ce s-a produs în anumite circumstanțe în trecut). EXEMPLU: "În mai 2014, o analiză asupra fermelor de subzistență din S-E României a arătat că 50% din hrană provenea din salarii pe perioada 2014/2015, în raport cu anul de referință...". EXEMPLU: "În regiunile muntoase din zona subcarpaților din România, accesul la hrana din vânat ar trebui să fie mai
Agrointelligence. Securitatea agroalimentară - o nouă paradigmă a globalizării by Steluța Mădălina Pătrășescu Neacșu () [Corola-publishinghouse/Science/84938_a_85723]