3,677 matches
-
Auckland și copiii din comunitatea românească la un evenimet cultural inedit ... ÎI. GEORGE SMARANDACHE - ESPACIO NIRAM - PARADIS INTERCULTURAL, de George Smarandache, publicat în Ediția nr. 932 din 20 iulie 2013. Madridul - metropola în care amurgul trezește parcă la viață toată suflarea. În centru, străzile sunt animate de forfota trecătorilor de toate vârstele. De pe terasele localurilor răzbat voci vesele, în felurite limbi, exprimând tumultul vieții de noapte în care se desfășoară evenimente uluitoare. Intrând pe strada Independencia Nr.2, pe partea stângă
GEORGE SMARANDACHE [Corola-blog/BlogPost/365283_a_366612]
-
să te lepezi de cele lumești și să te alături, necondiționat, unui tărâm parcă desprins dintr-o lume lipsită de păcat, animată numai de înțelepciune și frumos. Citește mai mult Madridul - metropola în care amurgul trezește parcă la viață toată suflarea. În centru, străzile sunt animate de forfota trecătorilor de toate vârstele. De pe terasele localurilor răzbat voci vesele, în felurite limbi, exprimând tumultul vieții de noapte în care se desfășoară evenimente uluitoare. Intrând pe strada Independencia Nr.2, pe partea stângă
GEORGE SMARANDACHE [Corola-blog/BlogPost/365283_a_366612]
-
reci . Pe lângă cruci cobor ușor pe trepte ; mormintele îmi par că au crescut în nopți de vis cu fiece perete și sunt atât de nerecunoscut . Un iz de flori cu ceară și tămâie străbate de sub cripte, din adânc, ca o suflare caldă ce mângâie pe cei plecați devreme, fără rând . Se mișcă-n jur coroane pe morminte... himere picur ’ lacrimi care ard ; în mine se nasc patimi și ispite , dar mor în iarba care crește-n iad . ION I. PĂRĂIANU Referință
LÂNGĂ CRUCI, POEZIE DE ION I. PĂRĂIANU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 561 din 14 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/365303_a_366632]
-
acum interpretate de alți copii, de alți tineri. Statutul lor se schimbase peste noapte. Ce anume statut aveau acum nimeni nu ar fi putut să spună. Aflaseră numai că vor deveni bărbați, bărbați de nădejde care vor apăra până la ultima suflare granițele patriei, valorile neprețuite ale societății socialiste multilateral dezvoltate aflată în avânt, spre comunism în zbor. Pentru a deveni astfel de bărbați, numai și numai în acest scop, li se va face onoarea de a fi terfeliți, disprețuiți, umiliți, batjocoriți
VII. ECOU RĂTĂCIT (INCURSIUNE ÎN ABSURD) de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2089 din 19 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365287_a_366616]
-
mintea soldatului Bert se repliază. Comandantul din fața lui este cel care merită tot disprețul și nu profesorii pe care i-a avut. Nu mai are în față un superior ci un inamic ce trebuia combătut. Totul trebuie spus dintr-o suflare, cât mai concis, orice moment de respiro i-ar permite acestuia să-l copleșească : - Ba sunt adevărați profesori ! Datorită lor credem în dreptate, cinste, corectitudine și adevăr ! Adevărul este că doar cei cu pile se bucură de învoiri și permisii
XI. ECOU RĂTĂCIT (INCURSIUNE ÎN ABSURD) de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2101 din 01 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365292_a_366621]
-
să o facă față de ei. La început Bert refuza cu încăpățânare să le spună ceea ce doreau să afle. Apoi, impresionat de figurile buimăcite de somn ce purtau o jalnică expresie de implorare, a căpătat deprinderea de a anunța, dintr-o suflare, ce fel de alarmă se dăduse. Pentru ei, cadrele militare, clipele ce urmau păreau să fie deosebit de prețioase. Aveau timp, în caz de exercițiu, să-și impresioneze soțiile, să le asigure că se vor întoarce vii și nevătămați pentru a
XVI. ECOU RĂTĂCIT (INCURSIUNE ÎN ABSURD) de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2119 din 19 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365362_a_366691]
-
o faptă și mai gravă ! Nici nu îți poți închipui ce te așteaptă. - Lasă sticla jos ! - Comănescule... - Acum ! Imediat !... Îndepărtează-te de ea ! A ridicat sticla rămasă în urma căpitanului, a dus-o la gură și a sorbit conțintul dintr-o suflare, a șters amprentele cât a putut de bine pregătindu-se ca apoi s-o nimicească cu rafalele pistolului automat. Intenția i-a fost curmată de vocea prevestitoare de rău a superiorului : - Degeaba te străduiești ! Cum crezi că vei justifica lipsa
XVII. ECOU RĂTĂCIT (INCURSIUNE ÎN ABSURD) de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2120 din 20 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365363_a_366692]
-
căldura spiritualității dacoromâne, cea vie, tainică, cea sfântă păstrată dintr-o lume primordială, divină, pe care chiar de n-o vedem, o simțim românește, profund, permanent, filocalic, ca pe o Făptură Albă: în fiecare râu, în fiecare ram, în fiecare suflare, la fiecare pas, în fiecare gând, în fiecare tremur, în fiecare dor, în fiecare rugă, în fiecare plinire, în fiecare cântec, în fiecare tresărire, în fiecare rază, în fiecare chemare, în fiecare alegere, în fiecare bucurie, în fiecare nădejde, în
POEMUL FRUMUSEŢII de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1248 din 01 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365380_a_366709]
-
-o Avea ritmul unui vals plutitor ... Oare se știe cum trece prin noapte Sufletul meu scuturând candori !? Deodată o inimă-nvie, Saltă-o-ntâmplare, aprinde-o privire, Ies din emoții scântei Pe-o tandră amintire. Vino! Îmi șoptești ... Turburatoarea-mi suflare O las să-mi treacă prin noapte, mirat Privirea ta naște în clipele dulci Fiorul unui strigăt curat. Apoi, Și-o vorbă va face, deodată, lumină Cu sunete calde răscolind privirea ... Într-o noapte cu stele și lună plină Ne
VINO de LIA RUSE în ediţia nr. 1255 din 08 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365446_a_366775]
-
metronom în paginile revistei israeliene „Expres Magazin” ilustrează dimensiunea tonic-înaltă a cugetării în zodia paradoxului și absurdului, amândouă nutrite din „virtuțile păcatului”. Și cum „ceea ce e frumos nu poate fi prea complicat”, cartea se citește lesne, cu plăcere, dintr-o suflare, chiar dacă invită, uneori, și la reveniri asupra paginii, spre întreaga deslușire a sugestiilor de reală și surprinzătoare subtilitate. O carte-bucurie. -------------------------------- Mircea Radu IACOBAN Iași, iunie 2014 Referință Bibliografică: SĂ VEZI ȘI SĂ NU CREZI... SĂ FIM SERIOȘI ! / Mircea Radu Iacoban
SĂ VEZI ŞI SĂ NU CREZI... SĂ FIM SERIOŞI ! de MIRCEA RADU IACOBAN în ediţia nr. 1262 din 15 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365443_a_366772]
-
WC în curte, îl făceau din bețe de floarea soarelui de-i vedea toată lumea când se așezau pe “tron”, dar de pe lista de deputați nu lipseau niciodată. Imi amintesc de o situație hazlie de care a râs mulți ani toată suflarea comunei. Una dintre deputate avea un soțfoarte gras, de aceea i se zicea și “Gavaz”. Aveau un WC făcut din bețe de flarea soarelui și nu știu din ce era făcută podeaua că într-o zi cât era el de
POVESTIRI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1248 din 01 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365373_a_366702]
-
au servit locuitorilor autohtoni drept refugiu ultimativ, ascunzătoare și mijloc de evadare din calea piraților și prădătorilor veniți să-i captureze și să-i vândă ca sclavi. Prin rețelele complicate de artere subterane se pitea acum câteva sute de ani suflarea câte unui sat întreg, la adăpost de bandiții plătiți cu schimbul de către coroanele învrăjbite ale regilor Europei, râvnind să subordoneze arhipelagul, considerat important punct strategic pe drumul spre America. Prin tunelurile acelea s-a scurs în repetate rânduri lava fierbinte
SPANIA SUBTERANĂ de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 1256 din 09 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365460_a_366789]
-
și cer senin Și pentru nori ce dau ploaie la vreme Și pentru râs dar și pentru suspin. Îți mulțumesc că m-ai creat Yehova, Că m-ai făcut asemeni Ție, Tată, M-ai modelat din lut, mi-ai dat suflare Și duh mi-ai dat! Cum pot uita vreodată? Atât Te rog, rămâi mereu cu mine Și să îmi dai Părinte-nțelepciune, Să-mi amintesc că sunt doar o scânteie, Tu veșnic ești, ești marea mea Minune! 16/ 11/16
ÎI MULȚUMESC IUBITULUI MEU TATĂ de LUCICA BOLTASU în ediţia nr. 2147 din 16 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365510_a_366839]
-
un text. Autorul scrie mai departe : ”...De gura adolescentilor să te ferești. Mulți dintre ei nu mai respectă nimic și pe nimeni, nici chiar (de fapt, asta în primul rând) pe ei inșiși. Rușinea a murit, cuviința își dă ultima suflare. Prin cartiere, cofetăriile s-au transformat în cazinouri. Manelele au evadat din muzică și s-au instalat in haine, in arhitectură, în maldărele de gunoaie din mijlocul parcurilor nationale, în drujbe și în termopane. Kitsch-ul acoperă ultimele bastioane ale
LASĂ-MI DOAMNE... POMII VII! de DOINA THEISS în ediţia nr. 986 din 12 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365010_a_366339]
-
hotărât în fața dânsei, luând-o prin surprindere: - Sărut mâna doamnă. Sunt noul dumneavoastră elev. Am rămas repetent. De fapt nu sunt de repetenție. Voi fi cel mai bun elev al dumneavoastră în toate privințele. Cum de înșira vorbele astea, fără suflare, împotriva firii lui domoale, ce-i venise așa dintr-o dată să iasă în față, era greu de înțeles. A realizat nefirescul situației abia când a terminat cele spuse. Își dorea să fie cel mai bun, dar în acest sens, o
VIII. CASA SUFLETULUI MEU de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2042 din 03 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/365165_a_366494]
-
Acasa > Cultural > Vizual > GEORGE SMARANDACHE - ESPACIO NIRAM - PARADIS INTERCULTURAL Autor: George Smarandache Publicat în: Ediția nr. 932 din 20 iulie 2013 Toate Articolele Autorului Madridul - metropola în care amurgul trezește parcă la viață toată suflarea. În centru, străzile sunt animate de forfota trecătorilor de toate vârstele. De pe terasele localurilor răzbat voci vesele, în felurite limbi, exprimând tumultul vieții de noapte în care se desfășoară evenimente uluitoare. Intrând pe strada Independencia Nr.2, pe partea stângă
PARADIS INTERCULTURAL de GEORGE SMARANDACHE în ediţia nr. 932 din 20 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365263_a_366592]
-
de a smulge măștile impregnate pe fața noastră, personajele nevrotice care ne uzurpă vocația personală, într-un cuvânt, efortul de a ne lepăda pieile moarte și a lăsa să urce în noi, în credință și smerenie, viața lui Hristos-înviat, adică suflarea Duhului” . Pe fondul acestui proces permanent de înnoire, gândurile omului, vorbele lui și faptele lui poartă pecetea prezenței lui Dumnezeu. Întreaga lui viață se împletește cu viața dumnezeiască, prin urmare, nici un act de-al său și nici un eveniment trăit nu
PARTEA A III A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 248 din 05 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364649_a_365978]
-
din treaptă-n treaptă, democrația se infiltra, încet și sigur , în viața la țară. Cât despre deja celebra singurătate a lui Dio, se retrăsese și ea , ca orice organ depășit, undeva la marginea satului. În locul cunoscut și numit de toată suflarea satului -hârtop. Se plângea de ceva anume acea singurătate. N-aș putea să vă spun mai multe, deoarece nu prea o cunosc și nici nu mă interesează în vreu fel sau altul. Pe mine altceva mă frământă: unde-și face
LA PÂRNAIE de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 1134 din 07 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364814_a_366143]
-
suferința și de singurătatea visurilor neîmplinite, dar și de bucuria de a-și fi lăsat o adâncă urmă a trecerii sale prin lume. Îi atinge fruntea, coborând cu degetele sale înghețate și învrăjbite de dorința de a-i confisca întrega suflare, apoi pornește înapoi, în negura nopții. Gata. Pustiitorul și-a luat obolul, s-a resemnat. A zburat iar furibund peste coamele caselor, gata să asculte o altă chemare. De acum, Ion Vanghele, pentru pământeni, înseamnă doar poezia lui. Faptele, dorințele
POETUL ION VANGHELE, ÎN ZBORUL INFINIT de MANUELA CERASELA JERLĂIANU în ediţia nr. 2250 din 27 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/364767_a_366096]
-
femei alergând printre tauri. Tumultul interior este enorm, inima bate să sară din piept, corpul își mobilizează toate rezervele, părul se face măciucă, pielea de găină. Alergați de tauri, sub tropăitul lor asurzitor, cu mirosul de jivină în nări, simțind suflarea lor fierbinte în ceafă, amatorii de senzații tari par suspendați între spațiu și timp, între viață și moarte. Toate detaliile supărătoare ale cotidianului anost se topesc sub imperiul acelei clipe magice, mistice, extatice. Pentru unii dintre ei, encierros sunt un
FIESTA TOTAL de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 946 din 03 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/366524_a_367853]
-
eu fiind ajutată și de alte persoane apropiate, ca să ducem la bun sfârșit cele necesare pentru o înmormântare creștinească ... La patruzeci de zile, la aceeași oră din noapte a sunat iar telefonul ... l-am ridicat și am auzit o ușoară suflare, un oftat, ca și cum cineva își lua la revedere ... A doua zi era parastasul, eu ocupându-mă de pregătirea acestuia. * Parastasul de un an a căzut în Postul Paștelui și hotărâsem cu unchiul Zaharia ce să pregătesc: sarmale de post, fasole
MĂTUŞA ANICA ŞI PLĂCINTA CU MERE de VASILICA ILIE în ediţia nr. 212 din 31 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366653_a_367982]
-
de "discriminare" a acestui gen. Ca și proza, poezia Melaniei Cuc se respectă, își are exigențele sale, autoarea neîngăduindu-și să facă un simplu exercițiu editorial. Nici să recupereze texte scrise sporadic, "în secret". Dimpotrivă, cartea pare scrisă dintr-o suflare, într-un singur registru stilistic și o concentrare a temelor. De altfel, unitatea structurală i-o dă și regia punerii în pagină, poemele neavând titluri, primului vers atribuindu-se și încărcătura textuală nominală, deși el intră în fluxul rostirii. Autoarea
CRONICA LA AUTOPRTRET de MELANIA CUC în ediţia nr. 197 din 16 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366720_a_368049]
-
organizate de primăria locală, cum era și cea numită "Fiii Satului", atunci când toți cei împrăștiați prin toată țara reveneau în sat cu acest prilej. Formația era îmbrăcată în costum național și cânta pe scena căminului cultural din sat, pentru toată suflarea satului. Îi plăceau fetei aplauzele pe care le primea de la public. Se simțea deosebită, importantă și interesantă. Ana a început să învețe câte ceva despre viață mai ales de la sora mai mare, de la Eleonora. Când aceasta o lua cu ea la
PRIMA LECTIE DE VIATA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 189 din 08 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366680_a_368009]
-
hareapele din vecinătățuri. O cheamă Filofteia, și-atât! Din când în când iese din colibă în poiană să scruteze cerul, să dea ocol cu privirea costișelor cu fâneață proaspătă, cautând un petec de umbră binefăcătoare în care să-și regăsească suflarea. Și să continue lucrul întrerupt prin acest nepermis răgaz de a se mai dezmetici și de a le cuprinde și pe celelalte care nu-i dădeau pace. Smerenia ulucilor ce-și reazemă tăcerea de spatele înflorat al iei este singurul
ŢĂRANCA DIN MUSCEL ! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 199 din 18 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366733_a_368062]
-
strămuți După ce-oi închide ochii Tu să vii să mă săruți Și încet să te apropii Șoaptele să îmi asculți La toate le ești regină: Mie, munților, pădurii... Numai prin a ta lumină Vine ceasul izbăvirii. Și rămas fără suflare În adânc să mă petreci Chiar de nu mai am ardoare Să mă-ngropi, apoi să pleci Eu, la fundul apei sta-voi Și privind la luciul său Să zăresc cum lumina-vei Căutându-mă în hău Tu, din cer
LUMINA LUNII de DANIEL BERTONI ALBERT în ediţia nr. 2245 din 22 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/365669_a_366998]