2,532 matches
-
identitate, era americanizarea, sinonimă Întru cîtva cu altoirea sau răsadul. Spunem Întru cîtva, deoarece americanizarea presupune mai Întîi o asimilare și o aculturație, dificile, dacă nu imposibile, din considerente obiective și nu puține. „The Americanization”, intrată ca paragraf distinct În sumarul Istoriei Americii, pare, la prima vedere, a exclude un eventual pat al lui Procust, Întrucît tiparele coercitive nu au trecere În Lumea Nouă. Realitatea Însă este alta. Nativismul celor născuți Între Atlantic și Pacific a luat, nu arareori și nici
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
româno-americane”, contribuind la „eliberarea” lor de sub „dependența psihologică față de țara «veche». Pentru Întîia dată ei afirmau răspicat că sînt parte a națiunii americane și tot pentru Întîia dată se puteau concentra exclusiv spre dezvoltarea propriilor instituții”. O importantă parte a sumarului este rezervată unor subiecte de interes general, precum Vatra Românească, Episcopia Ortodoxă Română din America: 1984-1995, Centrul de Studii și Documentare, A 65-a aniversare a gazetei „Solia”, Evoluția noilor comunități ale românilor-americani, Relațiile românilor americani cu „țara veche” etc.
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
Reșița, urmează liceul, pe care îl termină în 1964. Este, în 1964 și 1965, învățător, apoi inspector. Din 1970 a lucrat ca asistent de regie la Buftea și director de producție la Studioul Cinematografic „Al. Sahia” din București. Inclus în sumarele volumelor colective Cântec pentru început (1966) și Timpul împlinirilor (1970), L. debutează editorial în 1970, cu o culegere de povestiri, Aș fi vrut să fie marți. Aici își valorifică experiența de viață și încearcă să transpună la nivelul substanței narative
LUPULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287935_a_289264]
-
iar proza este semnată de Ana Cristea, Simion Săveanu, Radu Dinescu, Traian Coșovei. M. găzduiește sporadic și interviuri, realizate cu respectarea restricțiilor ideologice. Apar, astfel, foarte scurte interviuri cu Marin Preda, Cezar Petrescu, Nina Cassian. Dintre studiile incluse accidental în sumar, menționabile sunt Literatura memorialistica de H. Zalis și un eseu monografic despre I.L. Caragiale, avându-l că autor pe Ioan Massoff. Scriu cronici literare Vasile Nicolescu, Victor Ernest Mașek, Mariana Pârvulescu, Boris Buzilă ș.a. Cronicile teatrale și cinematografice sunt realizate
MAGAZIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287951_a_289280]
-
Gabriel Drăgan, Nicolae Dobre. Lui Tudor Arghezi i se tipărește o proză poetică intitulată Târla. Se publică un scurt fragment, transpus în aromână, din Amintiri din copilărie de Ion Creangă, precum și două texte (sub titlul Orientale) de I.L. Caragiale. În sumar mai intră studii și articole de Dimitrie Gusti, Ion Goskin (Despre literatura macedoromână), Gr. L. Trancu-Iași și sunt reproduse două fragmente din volumul Românii nomazi de Theodor Capidan, apărut la Cluj (1926). În 1932 este inserată replica (favorabilă) a lui
MACEDONIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287941_a_289270]
-
MAMA ROMÂNĂ, revistă apărută la Iași în aprilie și în iulie 1930, purtând subtitlul „Artă, literatură, educație”. Publicația nu are un articol-program propriu-zis, însă din sumar reiese că tematica reflectă ambiția redacției de a se adresa „tuturor mamelor din România”, ca o componentă a unui proces educativ. Educația (privită de pe pozițiile unui sămănătorism moderat) se bizuie pe respectarea preceptelor creștine, tinzând a-și asocia și idealul
MAMA ROMANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287973_a_289302]
-
de stânga, M. tipărește un articol-program (Pornim la drum) ce reprezintă mai curând un discurs de tribună decât o declarație de intenții, configurând, într-un stil polemico-patetic, înrolarea în sfera ideologiei socialiste. Literatura, precum și studiile critice și monografice incluse în sumar tratează prin excelență autori și texte cu o declarată orientare de stânga, iar polemismul din paginile revistei vizează în exclusivitate dreapta politică și culturală, în speță mișcarea legionară aflată în plină ascensiune, precum și fenomenele culturale pe care aceasta le-a
MANIFEST. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287982_a_289311]
-
sonore concură la configurarea unui peisaj epic spectaculos. În primele trei numerele din 1970 Perpessicius și Corin Grosu publică romanul sadovenian Mariana Vidrașcu, în numărul 3/1971 sunt incluse pagini memorialistice aparținând lui Anton Holban, numărul 2/1972 are în sumar o povestire de Panait Istrati, în numărul 3/1972 se tipărește romanul Șarpele de Liviu Rebreanu, iar numărul 4/1972 publică romanul (neterminat) Fatma de Perpessicius. Constantin Cubleșan prefațează în numărul 1/1975 proza Puntea neagră de Radu Stanca - o
MANUSCRIPTUM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287999_a_289328]
-
G. Ranetti, G. Tutoveanu, Spiru Hasnaș. În proză se remarcă fragmentele din romanul Dor nebun de Ludovic Dauș. Alte câteva proze, o traducere din N.V. Gogol de Em. Grigorovitza, câteva însemnări la rubrica „Din toată lumea”, un firav sector critic fac sumarul unei publicații care, dacă ar fi continuat, ar fi dovedit probabil ținută și calitate. V.T.
ILUSTRAŢIUNEA ROMANA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287532_a_288861]
-
prezente și nume mari, dar și debutanți: Radu Gyr, Aron Cotruș, Mircea Streinul, Teofil Lianu, George Drumur, Vasile Posteucă, George Chlopina, Neculai Roșca, George Antonovici, George Nimigean ș.a. Nu toți semnatarii sunt bucovineni (Yvonne Rossignon, Silviu Roda, Octav Sargețiu). În sumar mai intră texte diverse, eseuri, luări de poziție și, uneori, anchete, precum cea despre poezie, la care răspund Sextil Pușcariu, Radu Gyr, I. Valerian, Constantin-Stelian, D.C. Amzăr. Revista a publicat foarte puțină proză (Mircea Streinul, George Antonovici), în schimb, pe
ICONAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287500_a_288829]
-
G. Vaida. Proză scriu Doina Bucur și Aurel G. Stino, traduceri semnează Lucian Costin (din Goethe), istorie literară face Virgil Tempeanu (Traducerile, La moartea lui O. Goga), dar și un Ticu Toporaș, care scrie despre Ion Creangă. Revista are în sumar și rubricile „Informații culturale” și „Recenzii”. M.Pp.
INMUGURIRI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287553_a_288882]
-
considerații despre arta mută (B. Florian), teatrul poetic, formula pirandelliană etc. Ilustrând schimbarea atitudinii exclusiviste din articolul-program și deschiderea față de experiențele poetice noi, textele publicate la un moment dat fac o imparțială trecere în revistă: Georges Ribemont-Dessaignes este inclus în sumar cu un articol despre „dadaclysme”, Mihail Cosma scrie despre futurism, Max Eichenberger despre suprarealism. Se mai inserează fragmente din scrisul lui Jean Cocteau, Jacques Copeau, Max Nordau. Pe lângă poezia lui Ion Călugăru, Șt. Roll, Ilarie Voronca, Tristan Tzara, F. Brunea-Fox
INTEGRAL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287566_a_288895]
-
de texte literare reprezentative. D. Velisson, Matei Botez, C.C. Pleșoianu, Th. Dumbrăveanu, D. Bodescu, I. Popp, Gh. I. Dimitriu colaborează cu versuri și proză. Panait Macri și I.I. Roșca dau, de asemenea, versuri. În 21 și 28 octombrie figurează în sumar două încercări lirice ale elevului N. Petrașcu. În fiecare număr foiletonul este ocupat de o traducere din literatura franceză. Scriitorii aleși sunt Jules Verne (Ocolul pământului în optzeci de zile, Aventurile a trei ruși și trei englezi în Africa Centrală
JURNALUL PENTRU TOŢI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287695_a_289024]
-
al multor proiecte politice inițiate de C.A. Rosetti, Gh. Panu cerea explicații asupra atitudinii echivoce a guvernului în politica externă, în noiembrie 1883, în Camera Deputaților 119. Și de această dată răspunsul lui Brătianu era unul evaziv referindu-se sumar la interesele naționale și evitând să facă afirmații categorice așa cum făcuse în alte împrejurări. Presa de opoziție atentă la fiecare mișcare și declarație politică a guvernului, nu putea să nu consemneze manifestarea unei anumite nervozități din partea premierului în momentul în
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
de unire națională și, în cadrul lui, mai cu seamă atenția acordată problemei Basarabiei: „Dacă ecoul plânsetelor ce ne vin din Transilvania e mai viu, nu înseamnă că sufletul curat, senin al basarabeanului nu sângerează” (10-11 / 1915). Totodată, sunt incluse în sumar numeroase articole ce explică apariția națiunii, rolul sentimentului patriotic în formarea spiritului național și în manifestarea conștiinței naționale. „Cronica evenimentelor” prezintă permanent evoluția frontului, știri despre „războiul” diplomatic, informează despre comunicările susținute la Academia Română de Duiliu Zamfirescu și N. Iorga
GANDURI BUNE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287153_a_288482]
-
însuși o mărturie a modificărilor pe care le suferise orientarea de ansamblu a lui Gh. Asachi în problemele vieții politice și chiar în ceea ce privește cultura și literatura. Gazeta apare „sub redacția unei societăți”, iar redactorii sunt „persoane onorabile”, însă răspunderea alcătuirii sumarului și orientarea aparțin în întregime bătrânului scriitor moldovean. Se tipăresc anunțurile oficiale ale regimului, articole politice, știri, note bibliografice, informații comerciale, un foileton intitulat „Albina românească”, poate monoton, totuși interesant prin calitatea literaturii. Aici s-au publicat scrieri de M.
GAZETA DE MOLDAVIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287191_a_288520]
-
simbolistul Karnabatt, simbolist-expresionistul Cotruș, avangardistul (autohtonizant) Adrian Maniu, expresionistul Blaga. Cezar Petrescu și Crainic sunt neosămănătoriști, Agârbiceanu suportă mai curând încadrarea în poporanism. Articole și cronici semnează Dan Rădulescu, Radu Dragnea, D. I. Cucu și Victor Ion Popa. Eclectismul învederat de sumarul primului număr se menține ani în șir, cu limitări tot mai pronunțate după transferarea periodicului la București. Alături de majoritatea colaboratorilor inițiali, mai scriu, între alții, Demostene Botez, Emanoil Bucuța, Ion Pillat, Al. O. Teodoreanu, Al. Busuioceanu, Al. Davila, Gib I.
GANDIREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287146_a_288475]
-
literaturii naționale, în chip legitim, drept una dintre cele mai valoroase publicații de cultură din perioada interbelică. Cel mai fecund și fidel colaborator al G., dintre scriitorii de întâia mărime, este Lucian Blaga. Cofondator al revistei, va fi prezent în sumarele ei de la primul număr până în 1943, când, intrând în conflict cu Nichifor Crainic, o părăsește și scoate, la Sibiu, „Saeculum”; semnătura sa apare sub multe din operele cele mai reprezentative pe care le-a scris. Dacă în numărul inaugural semnează
GANDIREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287146_a_288475]
-
spre sfârșitul lunii decembrie 1922 la București, această publicație a avut, în primii ani, un caracter prin excelență eclectic. În etapa clujeană, paginile ei reunesc autori din toată România, între timp întregită, din toate generațiile și de orice formație. În sumarele ei, ardelenii Lucian Blaga, Ion Agârbiceanu, Aron Cotruș, Emil Isac figurează alături de muntenii și oltenii Ion Pillat, Adrian Maniu, Nichifor Crainic, Gib I. Mihăescu, de moldovenii Mihail Sadoveanu, G. Topîrceanu, Demostene Botez, Al. O. Teodoreanu, Al. A. Philippide; sămănătoriști ca
GANDIRISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287147_a_288476]
-
1930-1970). F. realizează, de asemenea, ediții din scrierile poeților tineri ardeleni afirmați după 1930: Ion Moldoveanu, George Popa, Dimitrie Danciu, George A. Petre, Octavian Șireagu ș.a. Studiile introductive la aceste ediții, împreună cu alte câteva comentarii cu privire la Goga, Rebreanu, Blaga, formează sumarul volumului Întâlniri... După această carte-bilanț și după stagiul francez, fără să renunțe la temele inițiale, F. abordează o eseistică îndrăzneață și substanțială, orientându-se către reinterpretarea marilor scriitori români dintr-o perspectivă critică modernă. Eseul Caragiale (1984; Premiul Filialei Cluj
FANACHE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286949_a_288278]
-
care au apărut două volume (1983-1988), conținând publicistica autorului, pentru prima dată adunată în volum. Aici F. este „nu numai o foarte bună cunoscătoare a operei lui Aderca, dar și a epocii”, informația, aproape exhaustivă, permițându-i „să alcătuiască un sumar aproape perfect, dar să și adnoteze, în bogatul capitol de comentarii, tot ceea ce este necesar de știut în legătură cu fiecare articol” (Z. Ornea). Reeditând, în 1994, eseul Tudor Arghezi al lui Pompiliu Constantinescu, îi adaugă alte articole și cronici literare publicate
FERARU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286983_a_288312]
-
F. a inserat mereu știri în legătură cu starea sănătății lui, precum și articole, unele reproduse din alte gazete, de analiză a poeziilor sau amintiri trimise de cei care îl cunoscuseră. În ianuarie 1885, un număr al revistei, dedicat lui Eminescu, avea în sumar un articol în care Vulcan evocă începuturile colaborării acestuia. După moartea lui Eminescu se scoate un număr comemorativ, iar zece ani mai târziu, în 1899, publicația îi închină un cuprinzător număr omagial. Contribuția F. este meritorie și în sectorul criticii
FAMILIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286948_a_288277]
-
Nuși Tulliu, Traian Chelariu, C. Zarojanu, Ovidiu Hulea ș.a. Sunt prezenți cu proză Liviu Rebreanu (fragment din Ciuleandra, aflată sub tipar), V. Demetrius, Leca Morariu, iar teatru, George Mihail Zamfirescu (Primăvara ce s-a dus). Cronicile literare și studiile completează sumarul: G. Bogdan-Duică (O surprindere în poezia română. Tudor Arghezi, în care autorul respinge categoric spiritul modernist al poemelor argheziene, considerându-le aberante), I.E. Torouțiu (Heinrich Heine și heinismul în literatura românească). În ultimul număr se publică bibliografia operei lui N.
FLOAREA SOARELUI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287023_a_288352]
-
relevată și de Paul Costin Deleanu în articolul Adeziune: „Plecăm cu table și ordine de valori deosebite, cu concepții despre lume diferite, cu doctrine opuse.” Publicația conține rubrici ca „Poezie”, „Cronica”, „Încotro merg intelectualii”, „Hronic săptămânal”, „Curier”. Versurile incluse în sumar sunt îndrăznețe, parcurgând toate palierele expresivității și inovației poetice, de la expresionism la gratuitate ludică. Publică poeme Eugen Ionescu (Cântec de dragoste), Horia Stamatu (Alegorie pentru noi), Emil Botta (Comă), Mircea Streinul (Balada spunerii de moarte), Petre Boldur, Barbu Brezianu, Ilariu
FLOAREA DE FOC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287022_a_288351]
-
un M. I. Ipcar, iar din Herder, Ed. M. Adamski. D. Stăncescu e și autorul unor cronici literare în care combate mania traducerilor fără valoare și cere sprijinirea scriitorilor români. Câteva biografii literare, Camoëns, Mihail Zamphirescu, Alexandru Sihleanu ș.a., completează sumarul. R.Z.
FOAIA ROMANIEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287047_a_288376]