31,046 matches
-
unui gînditor român: Putința de a trăi noi înșine în sufletul altuia e singura adevărată valoare omenească. Singura, care va să zică. De la volumul cu pricina au trecut aproape douăzeci de ani, multe păreri mi le-am cam schimbat, dar fraza asta îmi sună și azi în cap, n-am nimic de adăugat. Ba da, am, nu e chiar singura valoare - putința identificării, dar o condiție - cam de neocolit - tot este". Să nu ne închipuim însă că "identificarea", de care vorbește, caracteristic, Georges Poulet
Interogații critice by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10535_a_11860]
-
Șt. A. o obsesie textuală pentru A. Șt.? Aici o îngrozitoare greșeală de tipar... Mirabile cuvinte La o emisiune 100%, domnul Mihai Tănăsescu, fostul Ministru de Finanțe, a rostit această memorabilă frază: ,Guvernul lucrează cu sabia lui Zamolxe deasupra capului". Sună bine, nu? Fiindcă sabia lui Zamolxe sau Zalmoxis nu există, așa că guvernul poate dormi liniștit. Tot o vorbă veche și-nțeleaptă zice: gura păcătosului adevăr grăiește. Primăria sectorului 2 s-a ocupat, duminica trecută, de olimpici. Invitația trimisă acestora, de
ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10549_a_11874]
-
vorba de unul și același popor cu noi, cei dincoace de Prut. Dacă tot sunt "basarabeni" și nu "români", de ce să le pretindem să ne vorbească limba, fie ea într-o variantă light - remember, una "delicată", "suplă", "grațioasă", "moale"? Nu sună asta a abuz? Pentru că basarabeni sunt și etnicii ruși, găgăuzi, tătari, ucrainieni și toți ceilalți aduși de vânturile istoriei în preajma pădurilor pe unde-și urmărea zimbrii Ștefan cel Mare. Ca ardeleano-bănățean, m-aș simți insultat să fiu tratat la modul
Cât de "ușoară" e limba română? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10552_a_11877]
-
IPS a exclamat: Acesta este cu adevarat vin de la Dumnezeu! Ce mult m-am bucurat că i-a plăcut acel vin "natal", adus în gândul meu, din partea prietenei lui din tinerețe, Elisabeta Gh. Costeanu! În luna martie 2010, m-a sunat la București să-mi mulțumească pentru revista , care i-a plăcut foarte mult. Mi-a mai mulțumit pentru urările mele de ziua să de naștere și am vorbit mai multe. Recenzia excelentă făcută de Prof. univ. dr. Marian Barbu la
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
Nici să vorbești despre ea.” (Fragmentul 4, Diels, Vorso cratiker 4, I, 152 - redat în traducere proprie de St. Bezdechi în Introducerea să la Parmenide, ediția 1943, p. 9) Într-o reformulare a noastră, celebra frază a gânditorului eleat ar suna astfel: Ființă este și nu poate să nu fie!. Nu vom aduce argumente pro sau contra ei, a expresiei, și nici a lui Parmenide, nici din logică, conform căreia negarea negației ar fi însuși adevărul, nici din alt domeniu, însă
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
originalitatea. Specialiști cîtă frunză, cîtă iarbă, împărtășesc aceeași linie a raționamentului: pornesc de la aparentele dezavantaje ale filmului (lungimea, povestea, modul de filmare manual relativ obositor pentru spectator) pentru ca apoi să relateze cît de bine funcționează sutura și cît de adevărat sună replicile. Aș spune mai degrabă că prima observație e cauza, iar a doua, efectul. Iar aceste comentarii indică faptul că lungmetrajul a trecut testul plauzibilității și nu din cauza realismului. E adevărat că modul de filmare al lui Oleg Mutu ține
O moarte care nu dovedește nimic by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/10562_a_11887]
-
Românească îl expediază pe autor pe motivul "neîncadrării" în planul editurii: "Programul editorial în care figuram (din vremea lui Călin) e desuet. Va trebui s-o luăm de la început, îmi spune, adică va repartiza volumul unui nou redactor. Să o sun peste o lună! Se simte în vocea ei ostilitate, nepăsare". Nu altminteri e tratat de Marin Sorescu, pe atunci ministru al Culturii: "Două minute cu Marin Sorescu, pe care-l rog să intervină la Cultură, ca să obțin OK-ul pentru
Jurnalul unui incompatibil by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10557_a_11882]
-
Ileana (Ussy), pe Ion Biberi, Ada Orleanu, Vasile Netea, Mioara Minulescu, Pavel Chihaia, Petru Creția, Dinu și Cornelia Pillat. O lume apusă. însăși înșirarea acestor nume (în bună parte, am avut bucuria a-i cunoaște și noi pe purtătorii lor) sună ca o cantilenă melancolică. Vom reveni, poate altă dată, asupra acestui expresiv album de familie intelectuală. Aci ne propunem a stărui pe, după cum ziceam, relația dintre trecut și prezent, astfel cum se revelă în paginile de restituție și interpretare migălite
Trecut prezent, prezent trecut by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10574_a_11899]
-
se poate, tot ce ai mai bun. Probabil că o constrângere face bine, obligându-te să știi ce pierzi, dacă nu ai învinge-o... Astfel, poate că lucrurile sunt luate în serios. * Sigur, tot ce voi spune de aici înainte, sună ca o laudă de sine. Dar, dacă am rămas aproape singurul trăind epoca... Scrierile, de exemplu, Cronică de familie... Moromeții (volumul întâi), Galeria cu viță sălbatică (sau Căderea în lume, care vreți), strict după mine, lăsând la o parte poezia
Trecutul by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/10642_a_11967]
-
IPS a exclamat: Acesta este cu adevarat vin de la Dumnezeu! Ce mult m-am bucurat că i-a plăcut acel vin "natal", adus în gândul meu, din partea prietenei lui din tinerețe, Elisabeta Gh. Costeanu! În luna martie 2010, m-a sunat la București să-mi mulțumească pentru revista , care i-a plăcut foarte mult. Mi-a mai mulțumit pentru urările mele de ziua să de naștere și am vorbit mai multe. Recenzia excelentă făcută de Prof. univ. dr. Marian Barbu la
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
Nici să vorbești despre ea.” (Fragmentul 4, Diels, Vorso cratiker 4, I, 152 - redat în traducere proprie de St. Bezdechi în Introducerea să la Parmenide, ediția 1943, p. 9) Într-o reformulare a noastră, celebra frază a gânditorului eleat ar suna astfel: Ființă este și nu poate să nu fie!. Nu vom aduce argumente pro sau contra ei, a expresiei, și nici a lui Parmenide, nici din logică, conform căreia negarea negației ar fi însuși adevărul, nici din alt domeniu, însă
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
credincios patruped. Mai ales în nopțile cu lună, vraja evocării trecutului era deplină. Mi-aduc aminte că tot într-una din nopțile acelea, bietul păzitor băuse cam mult din bunul vin de Cristian și la un moment dat semnalul cornului sună miezul nopții, însă în loc de 12, fuse de această dată 27! A doua zi întreprindem o excursie în trăsurăla băile Ocna Sibiu, pe atunci „Vizakna”, iar de acolo la Sibiu, unde mă întâlnesc cu prietenul meu muzical Géza de Kresz, care
Muzicieni români în texte și documente (XXIV) by Viorel Cosma () [Corola-journal/Science/83191_a_84516]
-
cu felul regal de alimentație. Petrecem vara anului 1916 tot la Brebu, când în ziua Sf. Marii, seara, auzim clopotele mănăstirii trăgând cu mare vuiet. Credeam că s-a fi aprins undeva vreo casă, însă focul iscat era mai grav, sunau clopotele mobilizarea generală! Tot satul era în picioare și vizitatorii asemenea. Nimeni nu se mai gândea la culcare. Într-adevăr știrea veni mai târziu că armata română a trecut granița și ar fi ajuns pe neașteptate la Brașov. Trenurile de
Muzicieni români în texte și documente (XXIV) by Viorel Cosma () [Corola-journal/Science/83191_a_84516]
-
puteri, mai mult. Un naiv, un Candide, ai cărui ochi văd mulți nechemați, și multă vrere de a îndoctrina fără să crezi. Fadaises de l'école, vorba lui Voltaire pomenită, în carte, atît de des. Și cît de cunoscut ne sună, peste ani și sisteme, examenele școlii de-altădată, pe care o credeam, măcar pe ea, sfîntă: "la românește, examenul este o plimbare amabilă prin cîmpul cu flori și burueni al literelor noastre; nu se ară, nu se sapă din răsputeri
Profesorilor by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10003_a_11328]
-
lui Bach definiția lui Buffon - „Stilul este omul” -, deoarece, în cazul lui Bach, după cum afirmă Anca Oroveanu în prima secvență de text, „modelul retoric presupune un anumit grad de exterioritate a stilului față de utilizatorul său”<footnote Această definiție a retoricului sună foarte familiar, mai ales în ceea ce privește referirea la starea lucrurilor în postmodernismul muzical, iar ipoteza Ancăi Oroveanu pare a fi cât se poate de plauzibilă: „ceva semnificativ îmi pare să se fi petrecut în această artă în ce privește comportamentele, strategiile în raport cu problema
Fenomenul compresiei stilistice în muzica europeană (II) by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83140_a_84465]
-
ara noastră, cîntată într-un ușor falset de un grup de liceeni deloc Rock and Roll pe fundalul sepia al unui alt timp: "Epoca de Aur pe care cu îndreptățită mîndrie o numim Epoca Nicolae Ceaușescu". Liceenii Rock and Roll suna și titlul unei producții neaoș ceaușiste care dorea să relaxeze puțin imaginea severă a regimului, oferind pe lîngă bucățica de cașcaval asezonată cu note consumeriste băștinașe și doctoria moralității deprinse în vecinătatea strungului și a directorilor de conștiință deghizați în
Apocalipsa veselă by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/10000_a_11325]
-
o lucrare de bază. Cei patru filozofi ai Evului Mediu arab sînt: Al-Farabi, Ibn Sina, Ibn Bagga și Ibn Tufayl. Respectînd ordinea, varianta latinizată a numelui lor este: Alfarabius, Avicena, Avempace și Abubacer. Neîndoielnic, urechilor noastre numele lui Avicena ne sună cel mai familiar, ceilalți neavînd pentru majoritea dintre noi privilegiul de a putea să iște, la pronunțarea numelui lor, vreo reprezentare mentală. Însă o asemenea reprezentare ți-o poți face citind traducerile Gretei Tartler, mai precis Vederile locuitorilor cetății virtuoase
Prima poruncă a lui Allah by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10017_a_11342]
-
din Cluj a rămas fără sediu", M.G.), la cea implicată afectiv, sentimental, patetic: ,Patimile românilor" (CS), ,România sub blestemul apelor - neputința autorităților, dar și dezinteresul local sporesc haosul creat de natură" (I.D.P.). Titlurile banal politice sînt în inferioritate numerică, așa că sună reconfortant ("România în pragul aderării la Uniunea Europeană", BLC), chiar cînd păstrează stîngăciile și clișeele limbii de lemn ("Atenție sporită în vederea finalizării pozitive a aderării României la Uniunea Europeană", MIR). E interesant de urmărit și inventarul de titluri ale unui singur parlamentar
Declarații by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10048_a_11373]
-
înseamnă că am avut vreo stimă pentru Ceaușescu. Nu mi-am pus niciodată problema căderii comunismului și, cu siguranță, nu aș fi avut curajul să particip la vreun eventual complot. M-am simțit însă întotdeauna liber (oricât de bizar ar suna), nu m-am ferit să spun despre alb că este alb și despre o prostie că este o prostie, și nici nu am avut vreodată sentimentul că, în felul acesta, mi-aș face vreun rău. Nu m-am simțit urmărit
Totul despre Ceaușescu by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10037_a_11362]
-
au condus pe scriitori la tren. într-o scurtă conversație cu Nina Cassian, poeta m-a întrebat pe neașteptate: - Nu erai și dumneata în fanfara care ne-a salutat la sosire? - Mă tem că, pentru o muziciană ca dumneavoastră, fanfara suna destul de prost. - Dumneata însă erai în nota justă, a replicat, glumeț, poeta. Mai există undeva, în lumea de astăzi, vreun oraș unde poeții, la coborîrea din tren, sînt întîmpinați cu muzică de fanfară? Dacă da, sînt dispus să le împărtășesc
Et in fanfara ego! by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/10077_a_11402]
-
muzică de fanfară? Dacă da, sînt dispus să le împărtășesc celor de acolo experiența mea în materie, în speță repertoriul integral al marșurilor pe care le cîntam în 1950. Erau compuse de profesorul nostru de muzică, neuitatul Diodor Dobronăuțeanu, și sunau admirabil. De aceea au rămas, înscrise fără greș, pe portativele memoriei.
Et in fanfara ego! by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/10077_a_11402]
-
le poți spune et j'en ai fait de l'or. Modernismul românesc, cel puțin prin doi dintre poeții săi mari, în feluri diferite, e anti-alchimic. Pe unul dintre acești exaltați ai sterilului încearcă, falsificînd, de dragul judecății de valoare care sună frumos, și-al calamburului, un mesaj care se dorea altul, să-l aducă pe calea cea bună Macedonski: "Poete scump, pe frunte porți mîndre flori de laur/ Căci singur, pînă astăzi, din Plumb făcut-ai aur." Al doilea, în schimb
Prin anticariate by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10083_a_11408]
-
aștepți mai puțin. Bunăoară, în Două loturi, unde Lefter Popescu este, spune Radu Petrescu, nici mai mult, nici mai puțin decît un Ulise tassesc, un călător în haosul cheiurilor Dîmboviței, între răsărit și apus. Paralela, stînd mărturie despre cum mitul sună, ca marea, doar în urechea ascultătorului de muzici de sirene, poate fi respinsă ca forțată. Eventualitate care n-o face mai puțin reconfortantă. În ce sens? Vedem, dînd pagini de Meteorologie..., că literatura Lumii Vechi se scrie pe hîrtie cu
Ceasul innorarii by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10125_a_11450]
-
la care țările Uniunii Europene, lipsite fiind de surse proprii de energie convențională, vor fi silite să recurgă în deceniile următoare. Ca oameni cărora amintirea raționalizării consumului energetic din anii comunismului ne este încă proaspătă, articolul lui Horia Barna ne sună nefiresc de comic: "Unul din punctele principale ale planului Comisiei are în vedere reducerea consumului casnic, responsabil de 16% din total. Deocamdată ni se recomandă să închidem complet televizoarele, aparatele video și DVD, computerele sau cuptoarele cu microunde cînd nu
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10128_a_11453]
-
Pagină realizată de MARIUS HORESCU „Salvarea“ timișoreană - un alt punct pe lunga listă a premierelor ce s-au înregistrat pe Bega De la „Sun“-ul londonez la „Berliner Tagblatt“ și de la „New York Herald“ la maghiarul „Pester Lloyd“, ziarele din întreaga lume anunțau, în dimineața zilei de 13 august 1881, catastrofa petrecută la teatrul Ring din Viena. Devastatorul incendiu, considerat printre cele mai mari zece
Agenda2003-32-03-a () [Corola-journal/Journalistic/281352_a_282681]