1,490 matches
-
pe Émile Picot la École Speciale des Langues Orientales Vivantes. Înapoiat în țară, a funcționat ca profesor de limba franceză la Gimnaziul „Frații Buzești” din Craiova și la Liceul „Mihai Viteazul” din București. În anul 1913, a fost numit conferențiar suplinitor în specialitatea filologie romanică la Facultatea de Filosofie și Litere a Universității din București. În 1916, a devenit docent, iar în 1922, conferențiar definitiv. Între anii 1927 și 1936, a activat ca profesor titular la Catedra de dialectologie și folclor
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286063_a_287392]
-
Este profesor, pentru scurt timp, la Școala Normală din București, profesor și director al Școlii Normale din Turnu Severin, profesor la Azilul „Elena Doamna” din București, la Școala Normală a Societății pentru Învățătura Poporului Român, din 1884 fiind și profesor suplinitor de limba română la Școala Normală; în 1893, primește numirea de profesor definitiv. În anul 1918, se retrage de la Școala Normală de Fete „Elena Doamna”, iar în 1921, de la Școala Normală de Băieți. În anul 1881, a obținut doctoratul în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286896_a_288225]
-
în exercițiul critic. În octombrie 1890 intră la Facultatea de Litere și Filosofie a Universității din Iași și, simultan, ca bursier, la Școala Normală Superioară, pe atunci un adevărat focar al mișcării socialiste. Terminându-și studiile în 1893, ajunge profesor suplinitor la Târgoviște, dar i se refuză sistematic numirea definitivă. Se stinge de ftizie la nici douăzeci și trei de ani. Scrierile literare, cu o prefață de Sofia Nădejde și o postfață de Cezar Vraja (G. Ibrăileanu), îi sunt editate curând
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287594_a_288923]
-
învățat la școala din Siret, unde a avut printre profesori pe folcloristul S.Fl. Marian, și la liceul de la Cernăuți. Întors de la Viena, unde a frecventat Școala superioară de arte și meserii, secția desen și pictură, în 1888 este profesor suplinitor de franceză și desen la gimnaziul din Suceava, coleg cu S.Fl. Marian, Vasile Bumbac și Șt. Ștefurea. Urmare a unui conflict cu conducerea școlii, Teliman iese din învățământ și este angajat la Gazeta Bucovinei ca foiletonist și lucrează aici
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
redactori făceau parte: C.I. Parhon, profesor de psihiatrie la Universitatea din Iași, decanul Facultății de medicină; A. Ștefănescu - Galați, profesor de politică și presă la Universitatea din Cernăuți; Tr. Brăileanu, profesor de sociologie la Universitatea din Cernăuți; Pyk Gălășescu, profesor suplinitor de drept comercial comparat la Universitatea din Cernăuți. Principalii colaboratori erau profesori de la diferite universități și instituții de profil din țară, dar mai ales din Cernăuți: Th. Alexandru, Petre Andrei, Gh. Arghirescu,, M. Ariton, Roșiori N. Bădescu, N. Bălănescu, S.
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
revistei, din 26 noiembrie 1922, este dedicat în întregime Partidului Țărănesc și ... țărănismului, iar nr. 8, din 3 decembrie, aproape în întregime, Parlamentului, „ca fabrică de produs legi”, cu referire la modificarea Constituției”. N. Dunăreanu semna articolul „Pan Halipa, dascăl suplinitor” iar redacția o anchetă referitoare la pedeapsa cu moartea. * Cernăuți vedere generală 391 Iuliu Maniu și Ion Mihalache, prinși în inelul partidului, pun țara la cale. * În Pro Domo din Hiena nr.15/21 ianuarie 1923, Pamfil Șeicaru răspundea celor
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
de țărani săraci. Isprăvind clasele primare în satul natal, băiatul, căruia nu-i place viața la țară, este înscris la Liceul „Radu Greceanu” din Slatina. După absolvire (1916), urmează o școală de învățători; luându-și diploma, profesează scurt timp ca suplinitor. Înrolat la cavalerie, cu toate că nu se împacă defel cu disciplina militară - recalcitrant, bățos, el este ba încarcerat, ba mutat disciplinar -, se reangajează la sfârșitul stagiului ca sergent-instructor. Dar își leapădă curând și straiele ostășești, intrând slujbaș la Oficiul de poduri
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286664_a_287993]
-
C. urmează cursurile școlilor primare și secundare aromânești din Avdela, Gureanță și Vlaho-Clisura. Din 1856, studiază filologia la Atena, și după absolvire, vine în România. Obține un post de profesor la Gimnaziul Central din Iași, devenind, din 1866, și profesor suplinitor la catedra de limba și literatura elină a Universității. Titularizat nu peste multă vreme, a funcționat aici aproape patru decenii. Îndată după stabilirea în Iași, C. frecventează asiduu ședințele Junimii, al cărei membru a și devenit în 1865, înveselind-o
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286093_a_287422]
-
tăiate (1910). Sau asupra lui Iorgu Radu, titular, după unii, și al unui doctorat în științe politice și administrative (tot la Bruxelles!), avocat, magistrat, deputat (1883-1884, 1895), prefect de Bacău și primar de Fălticeni, profesor la Universitatea din Iași (1896), suplinitor al cursului de economie politică, domeniu în care a publicat două volume în 1896 și 189824. ÎI.2. Doctori în științe politice și administrative (1863-1898) În perioada 1850-1884 statisticile oficiale ale Universității Libere din Bruxelles înregistrau 107 doctori în științe
by Laurenţiu Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
droit (1883), La Réforme judiciaire en Roumanie (1890), Nicolae Blaremberg. Viață și faptele lui (1894.1895) etc.53. În fine, Alexandru Bădărău (1859-1927), ce mai avea studii de licență în drept și științe politice la Paris, a devenit avocat, profesor suplinitor de psihologie la Universitatea din Iași, dar și de limba franceză la câteva licee / gimnazii din capitală Moldovei 54. Adept al ideilor socialiste în tinerețe, s-a remarcat în cele din urmă că un om politic conservator, fiind deputat, primar
by Laurenţiu Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
doctorat în științe, care publică în 1898 un manual de probleme de matematică pentru ciclul secundar de învătământ 70. A făcut studii universitare la nivel de licență în orașul natal și apoi la Stuttgart, iar după obținerea doctoratului a fost suplinitor la Catedră de Fizica experimentală a Universității din Iași71. Lui i se datorează și prima încercare de a înființa un muzeu etnografic în urbea Iașilor (1912), "Podul lui Eminescu", construit în 1902, pe locul unde, spune povestea, poetul stăruia adesea
by Laurenţiu Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
Oamenii bine pregătiți și titulari ai învățământului preferă să plece în alte domenii de activitate sau și mai rău, peste graniță unde fac munci sub nivelul lor de pregătire doar pentru că sunt mai bine plătiți. O problemă mare este cu suplinitorii care aproape în fiecare an își schimbă locul de muncă pentru că nu obțin note de titularizare care i-ar fixa pe post. De aici urmează o serie de efecte negative în lanț care le dăunează și propriei dezvoltări dar
Particularităţi ale dezvoltării resurselor umane în învăţământul preuniversitar by Maria Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1819_a_92274]
-
fiecare an își schimbă locul de muncă pentru că nu obțin note de titularizare care i-ar fixa pe post. De aici urmează o serie de efecte negative în lanț care le dăunează și propriei dezvoltări dar și elevilor.Sunt suplinitori care prin activitatea sau lipsa de pregătire fac un deserviciu major învățământului și implicit și instituției de învățământ în care profesează. Fixarea obiectivelor în raport cu oamenii, realizarea și controlul acestora într-o logică a sistemului ar putea fi o soluție sau
Particularităţi ale dezvoltării resurselor umane în învăţământul preuniversitar by Maria Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1819_a_92274]
-
reținerea în organizație pe o perioadă mai mare de timp a resurselor umane, motivarea resurselor umane. 2.Personalul intervievat și observat Structura personalului Liceului Teoretic „Mihai Eminescu” Bârlad este următoarea: - Cadre didactice calificate dintre care titulari -62 ,adică 74% și suplinitori -22,adică 26% - Pregătirea profesională a cadrelor didactice este următoarea: - master - 3 cadre didactice - gradul didactic I- 39 cadre didactice - gradul didactic II- 16 cadre didactice - gradul definitiv -16 cadre didactice - debutanți-10 cadre didactice Media de vârstă a cadrelor didactice
Particularităţi ale dezvoltării resurselor umane în învăţământul preuniversitar by Maria Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1819_a_92274]
-
neîntrunirii mediilor la limba română și aritmetică. După rezultatul obținut s-a constatat că doamna învățătoare și-a dat silința ca elevii să-și apropie cât mai temeinic cunoștințele cerute prin programa analitică. Deci această învăț ătoare cu gradul de suplinitor a fost Lucia Popescu, cu greutăți deosebite în închirierea spațiului școlar, ce efectua munca cu cinci clase. A funcționat din anul școlar 1906/1907 până la sfârșitul anului școlar 1908/ 1909.” (XVIII, pag. 180). Faptul dovedește și că în acel timp
Giurgiuoana : sat, biserică, oameni by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Science/1193_a_1929]
-
copiii i-au fost dați afară din școli. Casa lui mai este locuită azi de un nepot cu 72 probleme de sănătate mintală. Au mai fost 6-8 deschiaburiți printre care Mitriță Chitic, Hristache Popa, Gh. Dorin. COLECTIVIZAREA. În 1961, eram suplinitor la Școala Sticlăria de lângă Hârlău și am văzut și acolo personal cum se proceda, dar am aflat apoi ce s-a întâmplat cu colectivizarea forțată a oamenilor, într-un sat de răzeși care neam de neamul lor și-au apărat
Giurgiuoana : sat, biserică, oameni by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Science/1193_a_1929]
-
Bazele de recepție a sfeclei de zahăr sau cereale ori la modernizarea șoselei cu asfalt de la Dealul Morii. După terminarea liceului neavând posibilitatea de a mă întreține la o facultate am decis să lucrez o perioadă în Învățământ ca profesor suplinitor fiind repartizat în comuna Stănișești satul Slobozia Nouă (Panu) unde am lucrat circa șase luni până am fost încorporat militar în termen la UM 0661 Gheorghieni jud. Harghita la trupele de Securitate. După puțin timp lucrat la Uzina Metrom, am
Giurgiuoana : sat, biserică, oameni by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Science/1193_a_1929]
-
lucrat circa șase luni până am fost încorporat militar în termen la UM 0661 Gheorghieni jud. Harghita la trupele de Securitate. După puțin timp lucrat la Uzina Metrom, am hotărât să merg din nou să lucrez în învățământ ca profesor suplinitor în comuna Stănișești timp în care m-am pregătit pentru admiterea la Școala Militară de Ofițeri activi a Ministerului de Interne București unde am intrat în 1972. Aceasta a fost șansa vieții mele pentru că aveam întreținerea asigurată, iar în 1975
Giurgiuoana : sat, biserică, oameni by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Science/1193_a_1929]
-
Bărăgan. Este eliberat în aprilie 1964 și începe să publice îndeosebi în „Familia”, dar și la „Steaua”, „Luceafărul”, „Secolul 20”, „Gazeta literară”, „Contemporanul” etc. Între 1969 și 1971 ține cursuri de literatură universală și comparată la Universitatea din București, ca suplinitor al lui Sorin Alexandrescu. În 1971, este angajat cercetător la Institutul de Istorie și Teorie Literară „G. Călinescu”. În 1977 este visiting professor la Südosteuropagesellschaft din München și predă cursuri de literatură comparată și de limbă și literatură română la
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285586_a_286915]
-
Gustave Fougères. În octombrie 1910 se transferă la Liceul „Matei Basarab” din București, predând și ore de istorie la Liceul „Spiru Haret”. Docent la Facultatea de Litere din București, ține aici un curs despre Costache Negruzzi. În 1911-1912 este profesor suplinitor la Facultatea de Litere și Filosofie din Iași. Drumul titularizării la Universitate fiindu-i barat - la concurs este preferat G. Ibrăileanu -, L. rămâne profesor la Liceul „Matei Basarab” și, din 1928, la Liceul „Mihai Viteazul” din București, de unde în 1938
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287856_a_289185]
-
se înscrie la Facultatea de Drept din București, pe care o va absolvi în 1913. Optând pentru cariera de magistrat, este numit la judecătoria din Pătârlagele, de unde, fire insurgentă, va fi deseori „permutat”. Demisionând în 1924, un timp e profesor suplinitor la Satu Mare și Oradea. Reintegrat în magistratură în 1930, e judecător la Câmpina, apoi la Ocna Sibiului și Brașov. Debutează în 1909, în revista vâlceană „Junimea”, cu traduceri și o proză scurtă. Publică apoi cronici teatrale în „România ilustrată” și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285842_a_287171]
-
fi incluse informații referitoare la: • populația școlară: - numărul de elevi (pe cicluri de pregătire); - numărul elevilor cu rezultate bune și foarte bune; - numărul elevilor cu probleme școlare etc. • personalul didactic - numărul de cadre didactice (pe tipuri de grade didactice, titulari/suplinitori); • resursele materiale: situația spațiilor școlare (săli de clasă, cabinete, laboratoare, ateliere, bibliotecă etc.), spații extrașcolare, spații sanitare, materialul didactic, veniturile financiare etc. 4. Informații calitative - în această categorie pot fi incluse informații referitoare la: • mediul de proveniență al elevilor: familii
[Corola-publishinghouse/Science/2049_a_3374]
-
unei boierii mărunte, care în linie paternă urca până la postelnicul Lupu Stolojanu din vremea domnitorului Gheorghe Bibescu. A. urmează școala primară la Brădiceni, gimnaziul „Tudor Vladimirescu” din Târgu Jiu și o școală tehnică din București. Va încerca diverse profesii: învățător suplinitor, zugrav de biserici și ceramist, sufleor la teatru și ziarist. După o specializare în medicina socială, devine funcționar în Ministerul Sănătății, apoi director al școlii sanitare din Craiova. Descoperit de Charles Laugier, A. a debutat, în 1927, în „Arhivele Olteniei
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285208_a_286537]
-
Caransebeș și a fost ajutat de foștii profesori să își ia bacalaureatul. A terminat Facultatea de Filologie, secția română-istorie, la „fără frecvență”, la Iași, ca șef de promoție, după care s-a stabilit la Turnu-Severin, unde a lucrat ca profesor suplinitor de română, bibliotecar, zilier pe diferite șantiere, încărcător și descărcător de lemne. A mai fost anchetat de Securitate și după eliberare, între 1972-1976. A fost chemat și de câte două, trei ori pe săptămână la Securitate, inclusiv în timpul orelor de
[Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
în Aiud, unde a trecut și prin reeducare. A fost eliberat din închisoare pe 31 iulie 1964, destinul său fiind fracturat și în liberate: și-a luat bacalaureatul la 48 de ani, în 1970, și a putut lucra doar ca suplinitor și șef de formație. Eugen Măgirescutc "Eugen Măgirescu" Născut la Scorțeni, în județul Vaslui, a fost arestat a două oară pe 14 mai 1948, pe când era pedagog la Liceul Internat din Iași, după ce absolvise Facultatea de Drept din același oraș
[Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]