4,737 matches
-
prevederile Legii nr. 24/2000, cuprinzând denumirea generică a actului și reflectând sintetic obiectul reglementării. ... 18. Referitor la critica privind nerespectarea art. 1 alin. (3) și (5) din Constituție, se arată, invocându-se jurisprudența Curții Constituționale referitoare la statul de drept, supremația Constituției și respectarea legilor (deciziile nr. 22 din 27 ianuarie 2004 și nr. 783 din 26 septembrie 2012), că hotărârea criticată este redactată într-un limbaj juridic precis și accesibil, fără ambiguități și termeni vagi, prezentând claritate în exprimare, iar
DECIZIA nr. 155 din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299180]
-
Stat în Construcții - I.S.C.“ ... 24. Autoarea excepției susține că prevederile de lege criticate contravin dispozițiilor constituționale cuprinse în art. 1 alin. (3) referitor la principiul securității și stabilității raporturilor juridice și alin. (5) potrivit căruia în România respectarea Constituției, a supremației sale și a legilor este obligatorie, art. 16 alin. (1) și (2) privind egalitatea în drepturi, art. 21 alin. (1) și (2) referitor la accesul liber la justiție și art. 148 alin. (2) și (4) privind integrarea în Uniunea Europeană
DECIZIA nr. 697 din 17 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/299349]
-
aprilie 2021, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru soluționarea recursului în interesul legii este neconstituțională, deoarece ignoră jurisprudența Curții Constituționale, încalcă accesul liber la justiție, creează discriminări, duce în derizoriu dreptul la un proces echitabil, ignoră supremația legii și preeminența dreptului internațional. În acest sens, citând din decizia menționată, autorul excepției de neconstituționalitate susține că Înalta Curte de Casație și Justiție a utilizat raționamentul neconstituțional prin asimilarea între ele a două noțiuni diametral opuse: proporționalitatea aplicării sancțiunii
DECIZIA nr. 563 din 31 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/294964]
-
stabilite de legiuitor, iar agentul constatator sau instanța de judecată nu pot interveni în scopul diminuării duratei, însă a considera că instanța de judecată nu va putea înlătura o sancțiune restrictivă de drepturi pe calea controlului exercitat duce la încălcarea supremației legii, negarea accesului la justiție, încălcarea dreptului la un proces echitabil, crearea de situații discriminatorii între contravenienți (asimilabili suspecților/ inculpaților) și inculpații din proceduri penale în care se dispun măsuri preventive. ... 53. Se mai susține că raționamentul Înaltei Curți de
DECIZIA nr. 563 din 31 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/294964]
-
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 377 din 14 mai 2019, paragrafele 78-81). ... 57. Totodată, în prezenta cauză, analizând ordonanța de urgență criticată, prin raportare la art. 1 alin. (5) din Constituție, potrivit căruia, „În România, respectarea Constituției, a supremației sale și a legilor este obligatorie“, și la art. art. 16 alin. (2) din Legea fundamentală, potrivit căruia „Nimeni nu este mai presus de lege“, precum și la dispozițiile art. 2 alin. (2) lit. g) din Legea nr. 248/2013, care
DECIZIA nr. 400 din 19 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295152]
-
componente ale sistemului apărării naționale, ordinii publice și securității naționale. ... ... 19. Autoarea excepției consideră că dispozițiile legale criticate contravin prevederilor constituționale ale art. 1 alin. (4) și (5) referitoare la principiul separației și echilibrului puterilor în stat și la principiul supremației Constituției și obligativitatea respectării legilor, ale art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi, ale art. 31 privind dreptul la informație și ale art. 73 alin. (3) lit. j), potrivit cărora statutul funcționarilor publici se reglementează prin lege organică. ... 20
DECIZIA nr. 416 din 24 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295637]
-
o cauză penală având ca obiect trimiterea în judecată a inculpatului pentru săvârșirea unor infracțiuni de corupție. ... 5. În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorul acesteia susține, în esență, că dispozițiile de lege criticate încalcă principiile fundamentale privind respectarea Constituției, a supremației sale și a legilor, egalitatea în fața legii, accesul liber la justiție, dreptul la un proces echitabil, dreptul la un recurs efectiv și înfăptuirea justiției, în măsura în care permit cercetarea membrilor Guvernului în faza de urmărire penală de către
DECIZIA nr. 16 din 28 ianuarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/295899]
-
să fi fost declarați admiși în urma unui concurs organizat de către comisia constituită în acest scop.“ ... ... 11. În susținerea neconstituționalității dispozițiilor de lege criticate, autorul excepției invocă încălcarea prevederilor constituționale ale art. 1 alin. (5) privind respectarea Constituției, a supremației sale și a legilor, ale art. 16 alin. (1) referitor la egalitatea în fața legii, ale art. 21 alin. (1)-(3) privind accesul liber la justiție și dreptul la un proces echitabil și ale art. 124 referitor la înfăptuirea justiției
DECIZIA nr. 16 din 28 ianuarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/295899]
-
corectate prin intermediul căilor ordinare de atac (a se vedea, în acest sens, Hotărârea din 14 februarie 2008, pronunțată în Cauza Pshenichnyy împotriva Rusiei, paragraful 26). Curtea Europeană a Drepturilor Omului a mai reținut că unul dintre elementele fundamentale ale supremației dreptului este principiul securității raporturilor juridice, care prevede, printre altele, ca soluția dată de către instanțe în mod definitiv oricărui litigiu să nu mai fie rejudecată, deoarece securitatea raporturilor juridice presupune respectarea autorității de lucru judecat, adică a caracterului definitiv
DECIZIA nr. 447 din 15 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295881]
-
infracțiuni; săvârșirea mai multor infracțiuni de către aceeași persoană demonstrează o perseverență pe calea infracțională a acesteia, așa încât sunt necesare sisteme de sancționare adecvate pentru asigurarea constrângerii și reeducării, iar reglementarea acestora trebuie să se facă respectând Constituția și supremația sa. Totodată, Curtea a reținut că individualizarea sancțiunilor de drept penal este, pe de o parte, legală - revine legiuitorului, care stabilește normativ pedepsele și celelalte sancțiuni de drept penal, prin fixarea unor limite minime și maxime ale fiecărei pedepse, care
DECIZIA nr. 15 din 28 ianuarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296367]
-
soțul, ascendenții și descendenții în linie directă, precum și frații și surorile suspectului sau inculpatului; (...).“ ... 11. În opinia autorului excepției de neconstituționalitate, normele procesual penale criticate contravin dispozițiilor constituționale ale art. 1 alin. (5) care consacră obligativitatea respectării Constituției, a supremației sale și a legilor, ale art. 16 alin. (1) referitor la egalitatea în drepturi, ale art. 20 referitor la tratatele internaționale privind drepturile omului și ale art. 26 alin. (1) privind viața intimă, familială și privată. ... 12. Examinând excepția de
DECIZIA nr. 513 din 17 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/296488]
-
din Codul de procedură penală în forma în vigoare la data sesizării instanței de contencios constituțional. ... 12. În opinia autorului excepției de neconstituționalitate, normele criticate contravin atât dispozițiilor constituționale ale art. 1 alin. (5) care consacră obligativitatea respectării Constituției, a supremației sale și a legilor, ale art. 16 alin. (1) și (2) referitor la egalitatea în drepturi, ale art. 20 referitor la tratatele internaționale privind drepturile omului, ale art. 21 alin. (1)-(3) privind accesul liber la justiție și dreptul părților
DECIZIA nr. 508 din 17 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/296523]
-
la nivel de principiu, și speței de față, în condițiile în care în analiză este legalitatea unui act administrativ cu caracter normativ emis în executarea unei legi: (...) 145. Conformitatea cu legea a tuturor actelor juridice, fiind o consecință a principiului supremației legii, se aplică oricărui act ce emană de la alte organe. Cât privește actele administrative, acestea fiind acte de executare a legii, condiția de conformitate este indiscutabilă. ... 146. Întrucât hotărârea Guvernului se adoptă în baza legii și urmărește organizarea și
DECIZIA nr. 1.302 din 6 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296522]
-
de procedură penală în forma în vigoare la data sesizării instanței de contencios constituțional. ... 12. În opinia autorului excepției de neconstituționalitate, normele procesual penale criticate contravin atât dispozițiilor constituționale ale art. 1 alin. (5) care consacră obligativitatea respectării Constituției, a supremației sale și a legilor, ale art. 16 referitor la egalitatea în drepturi, ale art. 20 referitor la tratatele internaționale privind drepturile omului și ale art. 21 alin. (3) privind dreptul părților la un proces echitabil, cât și prevederilor art. 6
DECIZIA nr. 512 din 17 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/296651]
-
ale art. 4 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 826 din 13 septembrie 2005, potrivit cărora „judecătorii și procurorii sunt obligați ca, prin întreaga lor activitate, să asigure supremația legii“ -, prin Decizia nr. XXVII din 16 aprilie 2007, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Secțiile Unite în recurs în interesul legii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 772 din 14 noiembrie 2007, instanța supremă
DECIZIA nr. 25 din 28 ianuarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296820]
-
mai multor infracțiuni de către aceeași persoană demonstrează o perseverență pe calea infracțională a acesteia, sunt necesare sisteme de sancționare adecvate pentru asigurarea constrângerii și reeducării, iar reglementarea acestora nu trebuie să se facă decât cu respectarea Constituției și a supremației sale (paragrafele 24, 26, 27 și 28). ... 16. În ceea ce privește dispozițiile art. 124 alin. (2) referitor la egalitatea justiției, Curtea a reținut că sintagma „justiția este egală“ , cuprinsă în dispozițiile constituționale precitate, reflectă dispoziția constituțională înscrisă în art.
DECIZIA nr. 510 din 17 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/296329]
-
Dan Nicușor-Daniel, în activitatea de primar general, a încălcat dispozițiile constituționale cuprinse în art. 1 alin. (3) și (5) referitoare la caracterul național, suveran, independent, unitar și indivizibil al statului român, precum și la principiile statului de drept, democrației și supremației Constituției, art. 2 referitor la suveranitate, art. 4 alin. (1) privind unitatea poporului român și solidaritatea cetățenilor săi, art. 16 - Egalitatea în drepturi, art. 30 alin. (7) referitor la interzicerea prin lege a defăimării țării și a națiunii, art. 31
HOTĂRÂREA nr. 16 din 16 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296358]
-
operațiunilor electorale realizate. Totodată, prin Hotărârea nr. 66 din 1 octombrie 2019 și Hotărârea nr. 32 din 6 decembrie 2024, Curtea a statuat că scopul atribuției constituționale prevăzute de art. 146 lit. f) este acela de a asigura respectarea principiului supremației Constituției pe tot parcursul scrutinului prezidențial, atribuție care nu poate fi interpretată restrictiv, neputând fi disociată de rolul Curții Constituționale în arhitectura constituțională, acela de garant al supremației Constituției. Ca atare, examenul constituționalității legislației electorale nu poate fi exclus nici
HOTĂRÂREA nr. 30 din 19 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296809]
-
de art. 146 lit. f) este acela de a asigura respectarea principiului supremației Constituției pe tot parcursul scrutinului prezidențial, atribuție care nu poate fi interpretată restrictiv, neputând fi disociată de rolul Curții Constituționale în arhitectura constituțională, acela de garant al supremației Constituției. Ca atare, examenul constituționalității legislației electorale nu poate fi exclus nici în etapa validării candidaturilor, nici în etapa validării rezultatului sufragiului. Prin urmare, în exercițiul atribuției sale conferite de art. 146 lit. f) din Constituție, Curtea Constituțională poate analiza
HOTĂRÂREA nr. 30 din 19 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296809]
-
În susținerea carențelor de calitate a acestor norme legale sunt invocate o serie de decizii prin care Curtea Constituțională a reținut, în esență, că neîndeplinirea exigențelor de claritate, precizie și previzibilitate este incompatibilă cu principiul fundamental privind respectarea Constituției, a supremației sale și a legilor prevăzut de art. 1 alin. (5) din Constituție. ... 17. Autorul contestației mai susține că dispozițiile art. 4 alin. (2) și ale art. 27 alin. (2) lit. c) din Legea nr. 370/2004 încalcă principiul proporționalității, dar și
HOTĂRÂREA nr. 30 din 19 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296809]
-
2/2024, Curtea Constituțională a constatat că „legiuitorul constituant originar a reglementat în mod expres atribuția Curții Constituționale de a veghea la respectarea procedurii de alegere a Președintelui României. O asemenea opțiune constituțională, coroborată cu rolul Curții Constituționale de garant al supremației Constituției, demonstrează faptul că în cadrul acestei atribuții Curtea verifică atât legalitatea candidaturii din perspectiva Legii nr. 370/2004, cât și constituționalitatea sa“. La textul marcat ca alin. (3), la teza întâi, soluția privind încetarea de drept a mandatului judecătorilor Curții
PROIECT DE LEGE nr. 297 din 24 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296997]
-
incriminării și pedepsei, „nullum crimen, nulla poena sine lege“, jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului a statuat că garanțiile consacrate de art. 7 paragraful 1 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale reprezintă o componentă esențială a supremației legii și ocupă un loc primordial în cadrul sistemului de protecție a drepturilor omului. Așa cum rezultă din obiectul și scopul său, art. 7 paragraful 1 trebuie interpretat și aplicat în așa fel încât să asigure o protecție efectivă împotriva
DECIZIA nr. 1 din 20 ianuarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296577]
-
scris, are caracter administrativ-preventiv și nu produce consecințe asupra raportului de serviciu. “ ... 11. Autorul excepției susține că textul de lege criticat este contrar următoarelor prevederi constituționale: art. 1 alin. (3) și (5) privind statul român și obligația respectării Constituției, a supremației sale și a legilor, art. 21 privind accesul liber la justiție și art. 30 alin. (6) referitor la libertatea de exprimare. ... 12. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că, prin Decizia nr. 833 din 17 noiembrie 2020, publicată în Monitorul
DECIZIA nr. 525 din 22 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/296978]
-
organizarea și desfășurarea alegerilor pentru Președintele României din anul 2025 și alegerilor locale parțiale din anul 2025, care, în opinia autorului contestației, contravin dispozițiilor constituționale ale art. 1 alin. (3) și (5) referitoare la principiile statului de drept, democrației și supremației Constituției, ale art. 16 alin. (2) potrivit căruia „nimeni nu este mai presus de lege“, ale art. 53 privind restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți, ale art. 73 alin. (3) lit. a) potrivit cărora sistemul electoral se reglementează
HOTĂRÂREA nr. 37 din 8 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/297022]
-
următoarele articole: • ARTICOLUL 1. Statul român (1) România este stat național, suveran și independent, unitar și indivizibil. (4) Statul se organizează potrivit principiului separației și echilibrului puterilor - legislativă, executivă și judecătorească - în cadrul democrației constituționale. (5) În România, respectarea Constituției, a supremației sale și a legilor este obligatorie. ARTICOLUL 2: Suveranitatea (1) Suveranitatea națională aparține poporului român, care o exercită prin organele sale reprezentative, constituite prin alegeri libere, periodice și corecte, precum și prin referendum. (2) Niciun grup și nicio persoană nu pot
ÎMI VREAU ŢARA ÎNAPOI! EU CU CINE VOTEZ? de MARIANA CRISTESCU în ediţia nr. 1393 din 24 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/340362_a_341691]