3,725 matches
-
paradigma lipsei maestrului, care nu e decât unul secret și, cel puțin pentru narator, suficient de Înșelător. Dar ce-ar trebui să observăm din descrierea preliminariilor? „Să observăm că yoghinul se desolidarizează de viață pe etape. El Începe prin a suprima obișnuințele vitale mai puțin esențiale: comoditățile, distracțiile, pierderea zadarnică de timp, risipirea forțelor sale mentale etc. El Încearcă apoi să unifice cele mai importante funcții ale vieții: respirația, conștiința. A-și disciplina suflul, a-l ritma, a-l reduce la
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
șindubitabil siddhiț, Își dădea seama deci că tocmai atunci acest document a fost descifrat de cineva care, cunoscând sanscrita și yoga, este un romancier care va fi tentat - și ceea ce bineînțeles am făcut - să povestească această Întâmplare extraordinară. Atunci, ca să suprime orice risc de verificare a autenticității povestirii și.e. a lui Zerlendiț - deoarece casa ar putea fi ușor identificată și s-ar găsi biblioteca și manuscrisele - În sfârșit, ca să dovedească că e vorba doar de o fantezie literară, Zerlendi Își
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
părți din dramaturgia perioadei interbelice prin lirism și intelectualitate, prin prospețimea expresiei. Aflat în vilegiatură, undeva în munți, Ștefan Valeriu, protagonistul din Jocul de-a vacanța, întrerupe funcționarea aparatului de radio și a telefonului, împiedică sosirea ziarelor, într-un cuvânt suprimă tot ce leagă pensiunea de istorie și chiar de geografie. Locatarii vilei, situată la peste o mie de metri altitudine, se pomenesc, așa-zicând, pe muntele Ararat. Revoltați la început, ei se obișnuiesc până la urmă atât de bine cu situația
SEBASTIAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289592_a_290921]
-
echilibru fericit al sufletului cu trupul, care este dat de sănătate. Considerând dragostea o suferință sufletească, Ovidiu oferă o „remedia amori” în îndemnul care pune accentul pe măsurile de profilaxie: „Principiis obsta sero medicina para tur”. Pentru Boetius, nenorocirile care suprimă libertatea individului, cufundându-l în disperare și tristețe, au remedii morale. Cele mai importante dintre toate aceste citate sunt, incontestabil, contribuțiile lui L.A. Seneca, filosof și moralist sceptic, care, discutând despre „mânie”, pune accentul pentru prima dată pe remedii, în
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
comunicare interpersonală. Incontestabil că da, iar aceste „boli de comunicare” reprezintă o temă serioasă, prin importanța ei, pentru igiena mintală. Așa cum arătam mai sus, „tehnologizarea comunicării” implică o „deplasare a comunicării” din planul psihologic-uman în planul tehnic-informațional. Acest fapt va suprima rapid și brutal „atmosfera/ambianța de comunicare”, ducând la izolarea și însingurarea omului în societatea modernă. Efectul acestora va fi reprezentat de alienarea persoanei, întâi în raport cu societatea, cu ceilalți, și în final cu sine însăși. Bolile de comunicare nu trebuie
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
și individuale, toate domeniile de activitate. Un univers din care nu mai putem ieși. Un univers care a contribuit într-o măsură considerabilă la evoluția vieții colective și individuale. Nu ne putem izola de acest univers. Nu-l putem nici suprima și nici înlocui cu altceva. Trebuie să ne „aliem” cu „factorii de progres”, ca să putem nu numai supraviețui, ci și beneficia și, în final, domina universul informațional. Igiena mintală are un rol esențial în această privință. Putem supraviețui avalanșei de
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
situații banale, obișnuite, lipsite de o semnificație anumită, care constituie experiențe deja cunoscute de individ și care nu mai pot influența în mod deosebit viața acestuia; situații închise sau „situații-limită”, de tipul celor descrise de K. Jaspers, care „închid” individul, suprimându-i libertatea și orice contact cu lumea, orice formă de comunicare, angajându-l în totalitate în situația respectivă; situații deschise, de tip opus celor „limită” descrise de K. Jaspers, care „deschid” sau cel puțin „lărgesc” orizontul existenței, oferindu-i individului
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
dezvolta psihozele depresive anxioase sau ideile delirante (E. Dupré, H. Claude). Constituția psihastenică reprezintă o stare obișnuită de emoție, însoțită de incertitudine și idei fixe care invadează conștiința, a căror absurditate subiectul o recunoaște, dar pe care nu le poate suprima. Ea este un tip de constituție autonomă, a scrupulelor, obsesiilor, fobiilor și chiar a unor deliruri sistematizate, în special de tip melancolic sau ipohondric (P. Janet). Constituția mitomaniacă este tendința patologică de a minți fără nici un interes vizibil, de a
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
Suicidul constituie una dintre formele majore ale riscului nu numai pentru sănătatea mintală, ci și pentru viața individului. Este caracterizat prin deprecierea imaginii de sine, dezgust pentru viață și dorința de a muri, manifestate prin pulsiunea imperioasă de a-și suprima propria viață. Afecțiunile psihosomatice sunt un domeniu în care igiena mintală poate acționa cu succes. Ele au un caracter polimorf, o etiologie și mecanisme psihopatologice complexe. Având un rol determinant în alterarea stării de sănătate mintală, măsurile de psihoigienă le
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
de „limite” care-i sunt impuse din direcții multiple: social-juridice, morale, religioase, culturale etc. Orice formă de „limitare a libertății” individuale sau colective este percepută ca o „constrângere”, ca o frustrare, ca o „situație castratoare” care limitează sau chiar răpește, suprimă în totalitate, libertatea. Acest aspect operează o separație între lume și instituții. Lumea reprezintă spațiul deschiderii, al libertății și autonomiei, care permite o dezvoltare independentă a individului. Instituția reprezintă un spațiu închis, în interiorul căruia libertatea și autonomia sunt pierdute, în locul
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
obligativitatea supunerii cetățeanului la normele impuse de stat, care cultivă un „tip uman” specific unei autorități centrale unice, intolerant față de orice schimbare, restrictiv și represiv față de orice încercare de împotrivire și în care posibilitatea de afirmare liberă a individului este suprimată, fiind înlocuită de obediența absolută față de legile impuse; acesta este un tip de stat închis, static, rigid. În statul democratic, normele de comportament individual și colectiv sunt echilibrate între nevoi și realizări, liber manifestate de membrii societății, care sunt însă
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
sănătate mintală a populației. În locul eugeniei se recomandă promovarea factorilor sanogenetici dublată de combaterea acțiunii factorilor morbigenetici în populație, măsuri de protecție socială, economică, culturală și educativ-morală. Oricine poate avea o afecțiune psihică. Ce trebuie făcut în acest caz? Să suprimăm sau să segregăm bolnavii psihic, sau să-i menținem în societate și să-i readucem la un nivel de sănătate mintală optimă? Evident, acest din urmă deziderat corespunde acțiunii de igienă mintală: nu eugenia, nu eutanasia, nu bioetica. Capitolul 37
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
în sensul de măsură și înțelepciune. Posibilitățile medicinei sunt însă limitate la capacitățile umanului, peste care nu se poate trece. Medicina luptă cu „suferința”. Boala e un accident ontologic care afectează desfășurarea vieții și care, prin gravitatea sa, o poate suprima. Din acest motiv, care este de altfel un fapt biologic, natural, medicina și medicul sunt permanent confruntați cu spectrul morții. Moartea, considerată „ultimul termen al vieții” (K. Jaspers), nu poate fi acceptată. Ea este refuzată din mai multe considerente. În
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
D. A. Sturdza și ministerul de Război pentru a pune capăt odată și odată risipei. Sub directa mea Îndrumare se vor reduce șase milioane fără a se diminua numărul trupelor sau al munițiilor: dimpotrivă administrația, intendența și toate sinecurile vor fi suprimate fără milă. Practic armata va fi Întărită și teoretic redusă, adică vom trece treptat la sistemul prusian și vom renunța la complicata mașinărie franțuzească” . Guvernul D. A. Sturdza justifică speranțele regelui. Tot sistemul de reforme administrative și fiscale, precum și programul de
REGELE CAROL I ŞI CRIZA FINANCIARĂ DIN ROMÂNIA (1899-1902). In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SORIN CRISTESCU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1274]
-
situația lui socială. Începutul interpretării ține așadar, de simbol, apartine organic gândirii simbolice și dublului său sens. Iar reflecția asupra simbolului vizează o filosofie a limbajului și chiar a rațiunii pentru că suscită o activitate intelectuală de descifrare, de decriptare și suprimă încă de la început „sfera” non limbajului. „Colajul Antologic” întocmit în rândurile precedente formează tocmai schema pregătitoare unei analize ce va sublinia elementele percepției artistice raportate la binomul Mental-Senzorial. Așadar prin percepție, decriptăm fenomenele complexe ale vizualului/figurativului care „pliază” noi
ARTA ● Avatarii şi Colaje în aprecierea Creativităţii, Simbolului, Interpretării... ● Elemente ale Percepţiei de TIP ARTISTIC prin raportare la binomul Mental - Senzorial. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Mihaela Ştirbu () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_915]
-
social. Limitarea capacităților fizice privează bolnavul de îndeplinirea unor activități fizice și fiziologice la parametri normali dar și de exercitarea atribuțiilor profesionale care pentru majoritatea poate reprezenta o sursă de satisfacție intrinsecă, pe lângă asigurarea mijloacelor de existență. Sunt de asemenea suprimate activitățile de recreere, pe o durată limitată sau pentru tot restul vieții. Multe din afecțiunile locomotorii necesită spitalizarea bolnavilor, părăsirea mediului habitual, a ambianței familiale, de fapt a microuniversului personal și înlocuirea lui, cu atmosfera gravă a spitalului, cu lumea
VI. ELEMENTE DE PSIHOLOGIA BOLNAVULUI ŞI CONSILIERE PSIHOLOGICĂ GHID PENTRU KINETOTERAPEUŢI. In: ASPECTE METODICO - PRACTICE ALE KINETOTERAPIEI LA DOMICILIU by Camelia Soponaru () [Corola-publishinghouse/Science/300_a_632]
-
Eugen Simion, Romanul parabolic, RL, 1990, 23; Ornea, Înțelesuri, 158-162; Teodor Vârgolici, Activitatea diplomatică a lui Lucian Blaga, ALA, 1995, 277; Ovidiu Ghidirmic, Un mare poet oltean: Dumitru Ciurezu, „Cuvântul libertății”, 1996, 21-22 ianuarie; Florin Constantiniu, Mihail Roller voia să suprime și numele de român, „Curierul național magazin”, 1996, 234; Geo Șerban, Poetul și filosoful Lucian Blaga în slujba diplomației, LCF, 1996, 14; Constantin Cubleșan, Eminescu în perspectivă critică, Oradea, 1997, 66-70; Nicolae Manolescu, Din nou despre „cazul” Arghezi, RL, 1998
ŢUGUI-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290295_a_291624]
-
Hormonii Îl Îmboldesc să se Împerecheze cu surorile și fiicele sale exact așa cum o fac În general animalele. Iar cortexul său Îi spune să-și imprumute femeia străinilor În schimbul avantajelor politice... I-ar place să-și ucidă tatăl, dar Își suprimă cu viclenie acest impuls natural: Într-o zi el va fi bătrânul...” În dicționarul Larousse agresiunea se definește ca “atac brutal neprovocat; atentat la integritatea psihologică sau fiziologică a persoanelor”. Din Dicționarul Explicativ al Limbii Române, ediția a II-a
COMPORTAMENTUL SOCIAL-AGRESIV CA MANIFESTARE A FRUSTRĂRII AFECTIVE. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Bivol O., Magda Luchian () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1474]
-
pare că este primul semnal de alarmă tras de un Înalt demnitar rus de la centru, În legătură cu o posibilă pierdere a Basarabiei, În urma amplificării unei mișcări iredentiste românești În provincia Înstrăinată de la est de Prut. Astfel, În această perioadă a fost suprimată predarea limbii române În Liceul Regional din Chișinău (1866), În Seminarul Teologic (1867) și În școlile județene (În cea din Hotin, În 1868; iar celelalte, În 1871). Cu toate acestea, rezistența românismului basarabean nu s-a diminuat. În a doua
MIŞCAREA NAȚIONALĂ A ROMÂNILOR BASARABENI ÎN TIMPUL DOMNIEI LUI CAROL I. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by ION VARTA () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1255]
-
id="15"> 15 Ibidem. </ref>. Sankt Petersburgul aplica aceleași interdicții intransigente și În cazul unor publicații periodice care apăreau În Principatele Române. Documentele rusești de arhivă aduc mărturii ale faptului că revista Propășirea (1842) a lui M. Kogălniceanu a fost suprimată datorită presiunilor exercitate de autoritățile rusești din capitala imperiului asupra domnitorului M. Sturdza <ref id="16">16 Arhiva de Politică Externă a Imperiului Rus (În continuare, APEIR), fond SPB GA I-9, inventar 8-1830, dosar 13, f. 151-152. </ref>. Același
MIŞCAREA NAȚIONALĂ A ROMÂNILOR BASARABENI ÎN TIMPUL DOMNIEI LUI CAROL I. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by ION VARTA () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1255]
-
În continuare, APEIR), fond SPB GA I-9, inventar 8-1830, dosar 13, f. 151-152. </ref>. Același procedeu a fost aplicat de către ruși și peste 37 de ani, când, la 1879, guvernul român a fost somat, În mai multe rânduri, să suprime activitatea ziarului Basarabia, ce apărea la Iași. Până la urmă, Sankt Petersburgul și-a atins scopul, publicația respectivă fiind, În cele din urmă, Închisă <ref id="17">17 Idem, fond Consulatul de la Iași, dosar 2187, f. 1-12. </ref>. În același timp
MIŞCAREA NAȚIONALĂ A ROMÂNILOR BASARABENI ÎN TIMPUL DOMNIEI LUI CAROL I. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by ION VARTA () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1255]
-
adevărat că acest lucru s-a petrecut sub o atentă supraveghere a cenzurii. Dar, noul episcop al Chișinăului și Hotinului, Pavel Lebedev (1871-1882), n-a dorit să mai tolereze o atare situație și versiunea românească a acestei publicații a fost suprimată, la 1871. Abia În anul 1884 Riabcic și Drumașcu, doi români basarabeni, au reușit să scoată la Chișinău un ziar românesc cu genericul Mesagerul Basarabiei, care a avut, se pare, o apariție de scurtă durată (din păcate, până În prezent nu
MIŞCAREA NAȚIONALĂ A ROMÂNILOR BASARABENI ÎN TIMPUL DOMNIEI LUI CAROL I. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by ION VARTA () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1255]
-
și socialistă, aborda și problematica legată de provincia Înstrăinată. Genericul acestei publicații periodice nu era unul deloc Întâmplător. Consulul rus, acreditat la Iași, dar și cel de la București au depus eforturi multiple și febrile pentru a determina autoritățile române să suprime această publicație. Argumentul-forte, invocat de funcționarii români, că așa ceva era imposibil, Întrucât, În România era În vigoare libertatea cuvântului și a presei, era ignorat de diplomații ruși, aceștia continuându-și, cu o tenacitate și mai Înverșunată, demersul unic - curmarea apariției
MIŞCAREA NAȚIONALĂ A ROMÂNILOR BASARABENI ÎN TIMPUL DOMNIEI LUI CAROL I. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by ION VARTA () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1255]
-
vigoare libertatea cuvântului și a presei, era ignorat de diplomații ruși, aceștia continuându-și, cu o tenacitate și mai Înverșunată, demersul unic - curmarea apariției publicației periodice indezirabile. În cele din urmă, aceștia și-au atins scopul și ziarul a fost suprimat. La sfârșitul secolului al XIX-lea, la București, s-a constituit societatea „Milcov” a românilor basarabeni, iar mai apoi - „Liga Culturală a Românilor Basarabeni”. Protagonistul ambelor organizații a fost B. P. Hasdeu, ilustru savant, scriitor, publicist și om de cultură
MIŞCAREA NAȚIONALĂ A ROMÂNILOR BASARABENI ÎN TIMPUL DOMNIEI LUI CAROL I. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by ION VARTA () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1255]
-
paginile ziarului Drug el acuza moldovenii de tendințe separatiste, de românofilie, reproșându-le că nutreau intenția unirii Basarabiei cu România <ref id="46"> 46 Șt. Ciobanu, op. cit., p. 62. </ref>. Toată presa românească din ținut, inclusiv ziarul Moldovanul, a fost suprimată. Colaboratorii acestor publicații erau spionați, urmăriți, persecutați. Liderii mișcării naționale din ținut au fost arestați. Alții s-au resemnat, Încetând lupta și așteptând timpuri mai bune. O parte au părăsit Basarabia, refugiindu-se În România. Unii s-au Înscris la
MIŞCAREA NAȚIONALĂ A ROMÂNILOR BASARABENI ÎN TIMPUL DOMNIEI LUI CAROL I. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by ION VARTA () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1255]