1,083 matches
-
Tulcea Zebil Școală specială 163. Vâlcea Babeni Școală specială 164. Vâlcea Babeni Grădiniță specială 165. Vâlcea Bistrița Centru școlar 166. Vaslui Negrești Școală ajutătoare 167. Vaslui Bogesti Școală ajutătoare 168. Vaslui Huși Școală profesională specială 169. Vaslui Vaslui Școală pentru surzi 169^1. Vaslui Vaslui Școală ajutătoare 170. Vrancea Mihalceni Școală specială 171. Vrancea Maicanesti Școală specială 172. Vrancea Focșani Centrul școlar "Elenă Doamna" 173. Municipiul Școală specială nr. 6 București, "Sf. Nicolae" sectorul 4 174. Municipiul Școală specială nr. 8
EUR-Lex () [Corola-website/Law/166518_a_167847]
-
172. Vrancea Focșani Centrul școlar "Elenă Doamna" 173. Municipiul Școală specială nr. 6 București, "Sf. Nicolae" sectorul 4 174. Municipiul Școală specială nr. 8 București, sectorul 1 175. Municipiul Școală specială nr. 11 București, sectorul 6 176. Municipiul Școală pentru surzi nr. 1 București, sectorul 1 177. Municipiul Școală pentru surzi nr. 2 București, sectorul 6 178. Municipiul Școală pentru ambliopi București, sectorul 2 179. Municipiul Centrul școlar nr. 3 București, sectorul 2 180. Municipiul Centrul școlar nr. 1 București, sectorul
EUR-Lex () [Corola-website/Law/166518_a_167847]
-
specială nr. 6 București, "Sf. Nicolae" sectorul 4 174. Municipiul Școală specială nr. 8 București, sectorul 1 175. Municipiul Școală specială nr. 11 București, sectorul 6 176. Municipiul Școală pentru surzi nr. 1 București, sectorul 1 177. Municipiul Școală pentru surzi nr. 2 București, sectorul 6 178. Municipiul Școală pentru ambliopi București, sectorul 2 179. Municipiul Centrul școlar nr. 3 București, sectorul 2 180. Municipiul Centrul școlar nr. 1 București, sectorul 2 181. Municipiul Școală pentru hipoacuzici București, sectorul 2 182
EUR-Lex () [Corola-website/Law/166518_a_167847]
-
sau in 8514.15 dacă sunt fără supravegherea unui medic 8531.12 Cămine pentru handicapați fizic sau mental Această subclasa elementară include: - servicii de asistență socială implicând îngrijirea �� permanentă, în instituții rezidențiale, a handicapaților fizic sau mental, inclusiv a nevăzătorilor, surzilor și muților Această subclasa elementară nu include: - servicii de învățământ, clasificate în 80 - servicii combinate, de cazare și medicale, clasificate în 8511.1, dacă sunt sub îndrumarea medicilor, sau in 8514.15, dacă sunt fără supravegherea unui medic 8531.13
EUR-Lex () [Corola-website/Law/151323_a_152652]
-
PUBLICE finanțate din veniturile extrabugetare și subvenții de la buget -───────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Program 1992 Instituția publică ─────────────────────────────────── Venituri Subvenții Cheltuieli ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Asociația Nevăzătorilor din România I 2.190 515.309 517.499 ÎI - -90.958 -90.958 ��III 2.190 424.351 426.541 Asociația surzilor dinRomania I 2.000 77.010 79.010 III 2.000 77.010 79.010 Anexă Nr. 2/14 MINISTERUL INDUSTRIEI BUGETUL PE ANUL 1992 ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Program Program Denumirea indicatorilor aprobat Influențe rectificat pe anul 1992 pe anul 1992 ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 0 1
EUR-Lex () [Corola-website/Law/201412_a_202741]
-
din partea a doi academicieni surzi, Constantin Daicoviciu, mulți ani rectorul Universității Babeș-Bolyai și Octavian Fodor, rectorul Universității de Medicină din Cluj... Aceștia, vechi cunoscători ai geografiei, istoriei, anatomiei, fiziologiei și psihologiei feței nevăzute a lunii, s-au trezit vorbind ca surzii printre înțelepții filosofi ai zilei... Ce?! Ce ți-am spus! Ce mi-ai spus? Că e bou! Cine? Idiotul? Orbul! A, vorbești despre ce ți-am spus eu?! Ce mi-ai spus? Că e un bou! Cine... Dobitocul! Primul-secretar, Duca
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
zilei... Ce?! Ce ți-am spus! Ce mi-ai spus? Că e bou! Cine? Idiotul? Orbul! A, vorbești despre ce ți-am spus eu?! Ce mi-ai spus? Că e un bou! Cine... Dobitocul! Primul-secretar, Duca, care-i iubea pe surzi și mereu, în diverse ocazii, voia să vadă și el cu precizie ce năzuia să pună în scenă Alexa Visarion Fața nevăzută a lunii! a încheiat discuția, dând dreptate surzilor, păsării dintr-o altă zi, lui Alexa Visarion... El, cel
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
un bou! Cine... Dobitocul! Primul-secretar, Duca, care-i iubea pe surzi și mereu, în diverse ocazii, voia să vadă și el cu precizie ce năzuia să pună în scenă Alexa Visarion Fața nevăzută a lunii! a încheiat discuția, dând dreptate surzilor, păsării dintr-o altă zi, lui Alexa Visarion... El, cel mai tare om din județ, nu putea fi înfrânt de niciun orb de pe malurile Someșului! Așa că piesei... Păsării... i s-a dat drumul să zboare! Numai că publicul nu trebuia
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
deschis gura, cui ar fi folosit, ce ar fi schimbat? Da tu ce-ai făcut? Ce-ai făcut tu?! Gh. P. doi: Adevărul e că ne-am dat curajul și demnitatea pe o bucată de brînză... Am fost orbi și surzi pentru un salam și o decorație... Ăsta-i adevărul... Gh. P. unu: (încercînd o trecere spre haz) Eu n-am primit nici o decorație... Gh. P. doi: ...Și mai rău decît complicitatea noastră era faptul că ei ajungeau să creadă că
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
Să zicem... partidul șchiopilor! Partidul șchiopilor de piciorul drept...! Pe urmă înființez aripa șchiopilor de piciorul stîng... Și neapărat unul al șchiopilor de centru...! Ce zici? Marieta: D-apoi că nu m-ar mira să apară și partidul orbilor... al surzilor. Partidul handicapaților... Ha! Octav: Sună frumușel! Și dacă-i mai punem și pe handicapații intelectuali... handicapații morali... Ehei, ce minune de parlament ar ieși...! Marieta: Da, da pînă atunci să faci bine și să... Octav: Gata, de mîine mă fac
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
supun, aceasta nu este faptă omenească, ci dumnezeiască. Sau cine, văzându-L pe El tămăduind bolile, cărora le este supus neamul oamenilor, Îl mai socotește pe El om și nu Dumnezeu? Căci curăța leproși, făcea șchiopii să umble, deschidea urechile surzilor, dădea vedere orbilor și alunga pur și simplu toate bolile și toată neputința de la oameni. Iar din acestea oricine putea vedea dumnezeirea Lui. Căci cine, văzându-L dând cuiva ceea ce-i lipsea prin naștere și deschizând ochii orbului din naștere
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
nouă, prin trup, cap. V, XXXIV, în PSB, vol. 15, p. 129) „Flămânzii erau hrăniți, și Cel Care-i hrănea era prigonit și dușmănit; demonii erau alungați, și se uneltea împotriva Celui Care poruncea demonilor; leproșii erau curățiți, șchiopii umblau, surzii auzeau și orbii vedeau, iar Binefăcătorul ea alungat. În cele din urmă au dat morții pe Cel care a 58 dăruit viața, au bătut cu bice pe Liberatorul oamenilor și au osândit pe Judecătorul lumii”. (Sf. Vasile cel Mare, Omilii
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
de a-și dezvolta nivelul vocabularului. În etapa în care trebuie să se facă înțeleasă, persoana deficientă de auz învață, de exemplu, să pronunțe sunete asemănătoare ca sonoritate (triada m-p-b<footnote Țîrdea V., Metodica predării pronunției în școlile speciale de surzi, Ed. Didactică și Pedagogică, București, 1974, pp.146-148 footnote>). Exersarea fiecărui fonem se realizează prin includerea acestuia în cuvinte, în diferite poziții în cadrul cuvântului: poziție inițială - mașină, poziție de mijloc - cămașă, poziție finală - calm, dar și prin implicarea elevului în
Impactul demutiz?rii timpurii asupra memoriei cognitiv-verbale a elevului deficient de auz by Nicoleta Cramaruc , Daniela Anton [Corola-publishinghouse/Science/83950_a_85275]
-
gradul surdității variind, considerăm esențial procesul de demutizare, respectiv de a-i direcționa să-și folosească auzul rezidual pentru a învăța limbajul vorbit, cu atât mai mult cu cât limbajul semnelor îl vor achiziționa oricum prin interacționarea cu grupurile de surzi. Nivelul destul de redus de cercetări din țara noastră privind efectele deficienței auditive asupra proceselor psihice ale individului justifică inițiativa personală de a realiza un studiu experimental vizând atât specificul memoriei cât și gradul de dezvoltare a limbajului în funcție de gravitatea afecțiunii
Impactul demutiz?rii timpurii asupra memoriei cognitiv-verbale a elevului deficient de auz by Nicoleta Cramaruc , Daniela Anton [Corola-publishinghouse/Science/83950_a_85275]
-
practic pentru identificarea și terapia tulburărilor de limbaj, Ed. Cantes, Iași Stănică I.; Ungar E.; Benescu C. (1983), Probleme metodice de tehnica vorbirii și labiolectură, Ed. Didactică și Pedagogică, București Țîrdea V. (1974), Metodica predării pronunției în școlile speciale de surzi, Ed. Didactică și Pedagogică, București
Impactul demutiz?rii timpurii asupra memoriei cognitiv-verbale a elevului deficient de auz by Nicoleta Cramaruc , Daniela Anton [Corola-publishinghouse/Science/83950_a_85275]
-
reală este imposibilă sau iluzorie, întrucât sensul atribuit cuvintelor aceluiași vocabular diferă de la un interlocutor la altul, sau de la o cultură la alta. Când limbajele (determinate cultural) diferă, sunt posibile următoarele efecte: a. în plan semantic avem un "dialog al surzilor" ceea ce înseamnă că fiecare interlocutor decodifică mesajul celuilalt, prin intermediul propriului limbaj, adică nu "aude" decât ceea ce gândește el însuși, nu ceea ce gândește interlocutorul său (disonanța cognitivă); b. în plan psihologic intervine disconfortul psihic, și uneori, starea de exasperare de unde și
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
de anunțarea mobilizării. În plus, socialiștii francezi se consideră drept victime ale unui atac german, tot așa cum omologii lor de dincolo de Rin se considerau amenințați de către despotismul țarist sprijinit de Franța. Astfel se poate spune că începe un dialog al surzilor. Declarația de război nefiind supusă Reichstag-ului, socialiștii germani votează totuși credite militare excepționale, chiar și cei paisprezece deputați pacifiști. Cît despre omologii lor francezi aceștia se angajează în aceeași măsură pe calea exaltării naționale. Incluzînd și extrema stîngă, războiul
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
Cultura surzilor și viitorul comunității lor Lect. univ. dr. Florea Barbu Universitatea din Pitești Termenul de cultură a surzilor a fost folosit multă vreme pentru a descrie viața persoanelor surde, practicile colectivităților de surzi din întreaga lume, dar n-a fost folosit
Cultura surzilor ?i viitorul comunit??ii lor by Florea Barbu () [Corola-publishinghouse/Science/84045_a_85370]
-
Cultura surzilor și viitorul comunității lor Lect. univ. dr. Florea Barbu Universitatea din Pitești Termenul de cultură a surzilor a fost folosit multă vreme pentru a descrie viața persoanelor surde, practicile colectivităților de surzi din întreaga lume, dar n-a fost folosit niciodată să-i descrie pe surzi ca ființe umane. Abia după 1980, ideea unei culturi specifice a
Cultura surzilor ?i viitorul comunit??ii lor by Florea Barbu () [Corola-publishinghouse/Science/84045_a_85370]
-
Cultura surzilor și viitorul comunității lor Lect. univ. dr. Florea Barbu Universitatea din Pitești Termenul de cultură a surzilor a fost folosit multă vreme pentru a descrie viața persoanelor surde, practicile colectivităților de surzi din întreaga lume, dar n-a fost folosit niciodată să-i descrie pe surzi ca ființe umane. Abia după 1980, ideea unei culturi specifice a început să circule printre surzi.,,Cultura surzilor” se referă explicit la acele persoane care s-
Cultura surzilor ?i viitorul comunit??ii lor by Florea Barbu () [Corola-publishinghouse/Science/84045_a_85370]
-
univ. dr. Florea Barbu Universitatea din Pitești Termenul de cultură a surzilor a fost folosit multă vreme pentru a descrie viața persoanelor surde, practicile colectivităților de surzi din întreaga lume, dar n-a fost folosit niciodată să-i descrie pe surzi ca ființe umane. Abia după 1980, ideea unei culturi specifice a început să circule printre surzi.,,Cultura surzilor” se referă explicit la acele persoane care s-au născut surde (sau au pierdut auzul în primii doi ani de viață) și
Cultura surzilor ?i viitorul comunit??ii lor by Florea Barbu () [Corola-publishinghouse/Science/84045_a_85370]
-
vreme pentru a descrie viața persoanelor surde, practicile colectivităților de surzi din întreaga lume, dar n-a fost folosit niciodată să-i descrie pe surzi ca ființe umane. Abia după 1980, ideea unei culturi specifice a început să circule printre surzi.,,Cultura surzilor” se referă explicit la acele persoane care s-au născut surde (sau au pierdut auzul în primii doi ani de viață) și folosesc limbajul gestual ca principal mijloc de comunicare. Acest lucru presupune că persoanele la care ne
Cultura surzilor ?i viitorul comunit??ii lor by Florea Barbu () [Corola-publishinghouse/Science/84045_a_85370]
-
a descrie viața persoanelor surde, practicile colectivităților de surzi din întreaga lume, dar n-a fost folosit niciodată să-i descrie pe surzi ca ființe umane. Abia după 1980, ideea unei culturi specifice a început să circule printre surzi.,,Cultura surzilor” se referă explicit la acele persoane care s-au născut surde (sau au pierdut auzul în primii doi ani de viață) și folosesc limbajul gestual ca principal mijloc de comunicare. Acest lucru presupune că persoanele la care ne referim au
Cultura surzilor ?i viitorul comunit??ii lor by Florea Barbu () [Corola-publishinghouse/Science/84045_a_85370]
-
care s-au născut surde (sau au pierdut auzul în primii doi ani de viață) și folosesc limbajul gestual ca principal mijloc de comunicare. Acest lucru presupune că persoanele la care ne referim au părinți surzi, au frecventat școli de surzi și au experiența vieții de a fi surd, pe care o împărtășesc descendenților. ,,Cultura surzilor” a permis să ne îndepărtăm de ceea ce auzitorii au considerat anterior, că persoanele surde ar avea comportamente sau idei specifice despre ei înșiși sau despre
Cultura surzilor ?i viitorul comunit??ii lor by Florea Barbu () [Corola-publishinghouse/Science/84045_a_85370]
-
și folosesc limbajul gestual ca principal mijloc de comunicare. Acest lucru presupune că persoanele la care ne referim au părinți surzi, au frecventat școli de surzi și au experiența vieții de a fi surd, pe care o împărtășesc descendenților. ,,Cultura surzilor” a permis să ne îndepărtăm de ceea ce auzitorii au considerat anterior, că persoanele surde ar avea comportamente sau idei specifice despre ei înșiși sau despre alții, ca o consecință a faptului că nu aud. Studiile științifice anterioare au căutat să
Cultura surzilor ?i viitorul comunit??ii lor by Florea Barbu () [Corola-publishinghouse/Science/84045_a_85370]