1,044 matches
-
posibil ca „boala ovreiască” să fie una dintre denumirile populare ale sifilisului, căruia i se mai spunea - pe lângă șangăr, șancru, sfreanț - și „lepră ovreiască” <endnote id="(695, p. 99)"/>. În 1937, Mircea Eliade era Îngrijorat că „neamul românesc” va sfârși „surpat de mizerie și sifilis, cotropit de evrei și sfârtecat de străini” <endnote id="(675, p. 63)"/>. Promovată de foarte mulți publiciști și ideologi antisemiți, imaginea „evreului sifilitic” era totuși contrazisă de alții, nu mulți. Argumentele acestora din urmă erau baia
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
acolo, În gura apelor [la temelia digului], un țigan și un cocoș” <endnote id="(639, p. 33)"/>. Într-o legendă din Herțegovina, privind clădirea podului peste râul Mostar, se spune că la temelia podului - pentru ca acesta să nu se mai surpe - a fost zidită o țigancă. Într-o altă variantă din aceeași zonă, În locul oamenilor sunt sacrificați cocoși <endnote id="(750, p. 31)"/>. La sfârșitul secolului al XIX-lea, În spațiul românesc, ritualul era mult Îmblânzit, fiind redus la un nivel
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
se restituie, ci se confiscă, unor proprietari li se confiscă mobila, altora aparatele de radio, de aceea numeroși comercianți și-au manifestat dorința de a lichida comerțul lor. Asemenea acte și fapte sunt potrivnice intereselor țării și guvernului căci ele surpă. Depuneți plângeri la poliția locală, sau la prefect. Delegați un membru al comunității care la prefect să convingă că populația evreiască nu face politică, ea înțelege să se supună legilor țării, pentru a nu i se imputa prăbușirea economiei naționale
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
și ajutorul meu, turnul meu de scăpare; nicidecum nu mă voi clătina. Până când vă veți năpusti asupra unui om, până când veți căuta cu toții să-l doborâți ca pe un zid gata să cadă, ca pe un gard gata să se surpe? Da, ei pun la cale să-l doboare din înălțimea lui: le place minciuna; cu gura binecuvântă, dar cu inima blestemă. Ei își ascut limba ca o sabie, își aruncă vorbele lor amare ca niște săgeți, ca să tragă în ascuns
Rănit de oameni ... vindecat de Dumnezeu! by Ionel TURTURICĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91603_a_93002]
-
mai încălzești vipera la sân, zâmbește el în barbă... Apoi, m-ai chemat și pe mine. Îi puseseși gând rău lui Ștefan... Îți amintești? În chiar ziua în care am sosit la Suceava, s-a cutremurat pământul de s-a surpat turnul Nebuise. A fost, poate, un semn nefast al Destinului... Am greșit oare? o iscodește el pe sub gene. Poate... poate locul meu era în altă parte, undeva unde nu e... Nu mi-am aflat locul niciunde, sunt o dezrădăcinată. Maria
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
e loc decât pentru un singur șezut, au prins fârtații a se îmbrânci, a se doborî unul pre altul...parcă eu n-am făcut la fel? ...și s-a iscat o vrajbă c-au prins frate cu frate a se surpa, a se sugușa, a se ucide cu pumnalul, cu otrava, cu juvățul. Și au adunat atâta ură, că și murind lăsau răzbunarea cu limbă de moarte, fiilor, nepoților nu care cumva să se stingă blăstămul... Și câte rugăciuni de dezlegare
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
Gurile Dunării. Pușcile?! Mari și mici, o sută cincizeci, pe puțin... Bine. Nu e bine, spune Gherasim încetișor, vin și cu "Monștrii lui Orban"... Și cu "Monștrii"? rânjește Ștefan. Minunat! "Monstrul lui Orban"? E... e cel cu care Mahomed a surpat zidurile Constantinopolului, lămurește Țamblac. Când se slobozea o dată, bubuia de și Catapeteasma Cerului crăpa! Treizeci de boi abia de-l urnesc... Fantastic! Ce s-o alege de cetățile noastre? le căinează Vlaicu. Numai să apuce, zâmbește Ștefan mefistofelic și își
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
pâinea și apa... Și durerile și bucuriile... Și viața și moartea...S-au lepădat de mine... M-au părăsit... M-au lăsat singur, când aveam mai mare nevoie de ei... Aiasta cumplit mă doare! Daniil clatină din cap: S-a surpat, oare, credința moldovenilor în Domnul lor, Ștefan? Risipește umbra îndoielii... "Moldovenii lui Ștefan", îngână el sarcastic... Eram înțeleși au jurat chiar ca oastea risipită să se adune pe culmile Carpaților în zvon de bucium. Dar buciumele n-au buciumat... Și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
o curte mare cu livadă în spatele casei, al cărei capăt nu îl puteam vedea. Măi, nea Iacob, mata văd că ai curte mare, foarte mare, de ce ți-ai făcut adăpostul tocmai în mijlocul drumului? La noi în sat terenul lunecă, se surpă puțin câte puțin. Acum câțiva ani drumul era unde este râpă, pe acolo pe unde s-a făcut cărare, iar aici era grădina mea. Adăpostul animalelor 168 se afla lângă gard. Acum drumul este lângă gardul meu și aici trebuie
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
pe unde s-a făcut cărare, iar aici era grădina mea. Adăpostul animalelor 168 se afla lângă gard. Acum drumul este lângă gardul meu și aici trebuie să fie adăpostul animalelor, în drum. Ce vină am eu că s-a surpat drumul? Țăranul avea dreptate, oamenii, animalele și utilajele treceau pe terenul lui. Dacă râpa se tot mărește, peste câtva timp o să ajungă până la casa matale. Să mute drumul în altă parte, că mi-oi muta și eu casa mai la
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
Până la lăsarea serii mai erau doar câteva ore. Am întors șareta și am plecat după ce am pus înapoi în mapă procesul verbal de amendă necompletat. Omul avea dreptate. Drumul trebuia mutat în altă parte a satului unde pământul nu se surpa în râpă. Asta era treaba primăriei. DESCURCĂREAȚA Satul Ghiduleasa era împrăștiat de-a lungul șoselei care străbătea comuna. Asfaltul se termina la intrarea în sat, lângă secția de mecanizare. Casele romilor erau mici, fără garduri, vopsite în culori țipătoare. Laolaltă
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
păsări triste ce noaptea se deștept; S-ascult tempeste negre departe-ntărîtate, Și prăvălind copacii, torente-nfuriate, Și văile să urle de un potop ce-aștept. Și trăsnete în cremeni izbind neîncetat Să umple tot eterul de aburi de pucioasă, Să surpe în prăpăstii o stâncă scorburoasă, Să zbiere pe ea ursul de groază spăimântat. Poetul dezvăluie o artă decorativă de sursă hugoliană în tablouri amănunțite, sclipitor arheologice, vrednice de un Th. Gautier și pe care un parnasian le-ar fi aprobat
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
ne inițiază în străvechiul mit al oului, în versuri de o excelentă concizie incantatorie: Cum lumea veche, în cleștar, Înoată, în subțire var, Nevinovatul, noul ou, Palat de nuntă și cavou.î Atât de galeș, de închis, Ca trupul drag, surpat în vis. Dar plodul? De foarte sus Din trei atlazuri e culcușul Din polul plus În care doarme nins albușul De unde glodul Pământurilor n-a ajuns. În ciclul Uvedenrode se expun inițiatic cele trei faze de experiență erotică (venerică, intelectuală
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
Sînescu. Azi, stau aci, în Bacău, și dispoziția mea e cu totul diferită de cea de atunci. Dimineața a fost bună, însă pe la prînz am simțit o nouă „cădere”, parcă mai teribilă decît cele din zilele precedente. Ceva s-a surpat înăuntrul meu și nu găsesc puterea de a-l reface. Nu mai pot privi în „sus”, nu mai izbutesc să-mi imaginez binele. În mod repetat, uneori la aceleași ore din zi, viziunile mele devin sumbre. Mă tem pentru copii
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
noastre interpersonale sînt insignifiante. El nu vrea să realizeze că acestea îți pot mînca ani din viață ori, mai rău, te pot omorî cu zile. Curioasă logică: adică trebuie să suportăm la infinit tirania lui Genoiu, pentru că, iată, s-a surpat „un munte”, că (Doamne ferește!) vor fi inundații, că va bate bruma etc. Mă așteptam chiar să ne spună că dacă sîntem „băieți cuminți”, elvețienii ne vor plăti mai bine carnea, suedezii mobila, zambienii îngrășămintele etc. Presărat cu diverse „recunoașteri deschise
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
limbă, „duplicitarul”: „șoptitoriul și pre cel îndoit la limbă să să bleasteme, pentru că pre mulți, împăcați fiind, i-au pierdut. Limba a treia pre mulți au clătit și au despărțit pre ei den limbă în limbă și cetăți tari au surpat și casele celor mari au surpat. Limba a treia muieri bărbate au izgonit și le-au lipsit pre eale de ostenealele lor. Cel ce va lua aminte la ea nu va afla odihnă, nici să va sălășlui cu linește. Lovitura
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
îndoit la limbă să să bleasteme, pentru că pre mulți, împăcați fiind, i-au pierdut. Limba a treia pre mulți au clătit și au despărțit pre ei den limbă în limbă și cetăți tari au surpat și casele celor mari au surpat. Limba a treia muieri bărbate au izgonit și le-au lipsit pre eale de ostenealele lor. Cel ce va lua aminte la ea nu va afla odihnă, nici să va sălășlui cu linește. Lovitura biciului face vînături, iară lovitura limbii
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
În „estetica” aliind esteticul cu angajarea morală, inteligentă și Învățată, delicată și inflexibilă - un adevărat „model” intelectual al artistului. Ba și al patriotismului, eliberat de sloganuri și profitabile subterfugii conjuncturale, vitalizat de exigență și spirit critic. Dar și al prieteniei, surpată În atâtea alte cazuri de noua conjunctură. M-am bucurat de confirmarea unui similar fel de a gândi, simți și reacționa. Cella s-a convertit și ea În complice admiratoare a Martei. Eram conștient, firește, de adâncirea lirică În volumele
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
povestea, printre multe alte game minore și majore ale fastuoasei sale compoziții, Scribul lumii, În cele două zile antitetice și complementare. Iubire de mirosuri și Întrebări, prieteni și peisaje, femeie și freamăt, surprize și vecernii, joc și Îngândurări. Iubiri se surpă, prieteni și prietenii mor când nu te aștepți, iar regretele nu sunt neglijabile. Cele care ne mai Însoțesc sunt asaltate, și ele, periodic, de intemperii și idiosincrasii și idioții, una mai veninoasă decât alta, una mai „mofturoasă” decât alta. Nu
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
se Împlinesc 45 de ani de la moartea scriitorului Robert Musil... Cu trei ani Înaintea tragicei dispariții, Th. Mann scrisese: „Nu există nici un scriitor german În viață, a cărui glorie să-mi fie atât de certă”. Atacul de cord l-a surpat pe Musil În chiar ziua În care sărbătorea a 31-a aniversare a căsătoriei cu mult iubita sa Martha, căreia Îi durase, În marele său roman neterminat, nemuritoarea emblemă a Agathei, sora „omului fără Însușiri”. Respectând tradiția familiei Musil, văduva
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
în ritm macabru Apocaliptic ropot De prohodiri ciudate Cer negru Negru de clocot Ce-ntunecat se zbate Și Bate... Bate... Bate... Morți vii Stafii și câte-un înger mat Ce-a înghețat Plecat în veșnicii. Morți vii Stafii în urlete surpate de nebuni. O, Doamne, unde ești?! De ce n-aprinzi minuni Minuni cerești? O, Doamne unde ești? Din nepătruns Nici-un răspuns Pitești, Pitești Pitești. Explicația acestor fapte nu putea să fie decât una pe plan metafizic; păcătuise de neiertat neamul românesc
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
iarba...” Acest sentiment de fericită integrare și reverie în natură este explicabil printr-o remarcabilă forță vitală, primară, moștenită de la strămoși, și dă naștere unei lumi armonioase în care nu încape nici un fel de îndoială mai consistentă sau nu se surpă nimic. Cutremurul albastru (1973), Ziua și noaptea cuvintelor (1977), În fața luminii (1981), continuă - fără obsesia timpului - zidirea universului poetic pe aceleași coordonate trasate în volumul de debut. Lumina este principiul central ce imprimă limpezime, solaritate, seninătate; de aceea, până și
CETEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286182_a_287511]
-
vast poem epic, Balada femeii care și-a pierdut iubitul în război: „Negrule, pământule, /greule, flămândule,/ ai intrat în ochii lui,/ le-ai stins licărul verzui,/ părul i l-ai năclăit,/ mijlocul i l-ai strivit,/ brațele i le-ai surpat, /râsul i l-ai astupat”. De acum se precizează o trăsătură care va deveni o constantă: capacitatea de a lucra „à la manière de...”, în stilul unui scriitor sau al unui curent, prelucrat personal și inteligent, deloc parodic. Printre cele
CASSIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286136_a_287465]
-
de culoare, cu marea personificată în făptură feminină mitică: „Fiară îmblânzită, marea cea mare, / Ca unui colos care ține pe umerii săi soarele, / Cu totul și cu totul de aur / Îi linge supusă picioarele” (Răsărit de soare); „Însăși Venera goală, surpându-și din agrafe / Cămașa grea de noapte și farmec feminin, / Ni se va da vederii sălbatic și deplin / Ca-n prăbușirea unui imperiu de garoafe” (Dimineață la mare). Însă Cantoria (1980), volum cu timbru pasionat, senzual, neliniștit și violent, conține
CHIVU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286218_a_287547]
-
între strâmb și între drept, între adevăr și între minciună ar fi, de nu pemintenii, cereștii vor giudeca și vor alege. Ce acmu lucrul rămâne ca dintr-această a noastră dorită și nesățioasă împreunare vechile începături a răutății să să surpe și noaă temeliile bunătății să să arunce..."" 19. Nu numai că Șoimul este convins că dreptatea se află de partea noului său prieten (chiar dacă, am văzut, înainte nu se sinchisea de asemenea "amănunte"), dar el este câștigat cu totul de
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]