1,239 matches
-
copiilor, puteam observa cele două nivele, evident contrastante, ale locului: jos larma și praful stîrnit de zbenguiala celor mici, sus cernerea negrabnică dar aproape necontenită a frunzelor Îngălbenite. Mi se părea ca această opoziție merită atenție și conține un anume tîlc. Am Încercat deci să prind În cuvinte cele două scene cu ritmurile lor total diferite. Pentru copii trebuia să găsesc cinci silabe care să spună ceva clar despre joaca frenetică sau despre atmosfera de zarvă și zaveră În care erau
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
perisabilitatea timpului uman. Doar prin această metaforă, acea fisură premeditată În mimetismul imaginii, ni se deschide accesul către orizontul simbolic al poemului. Care este Însă traseul pe care-l urmează cititorul ca să pătrundă Înțelesurile poemului și să se bucure de tîlcurile lui? Rătăcirea. Rătăcirea este o căutare răzleață a drumului, a țintei. Rătăcirea Înseamnă a ajunge mereu Într-un loc În care nu te așteptai să te afli. Rătăcirea, În sensul ei figurat de a colinda cu voluptate un tărîm miraculos
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
jinduind să iasă la joacă Încrezătoare În rînjetul Îmbietor al soarelui (căci gîndul nostru matur și chibzuit nu mai știe să dea crezare unui gest plin de candoare și generozitate). Și totuși, cu puțin mai mult discernămînt, vom sesiza că tîlcul poemului pivotează În jurul ferestrei. Fetița știrbă este condusă spre fereastră de un anume tropism al luminii la care cei vîrstnici au devenit de mult imuni. Pentru ei, ecranul televizorului și buletinul meteo decretează Într-un continuu catastrofsim panicard vremea (definitiv
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
alte proecupări și, În consecință, nu-l mai bagă-n seamă. Desigur, parcurgînd această paletă de nuanțe uitarea dă treptat șevaletului alte Înțelesuri. Și, prin sinecdocă, el devine ocupația de a picta, hobby-ul, pasiunea pentru pictură. Polisemia cuvintelor stimulează tîlcul imaginii pentru a trece În plan simbolic. Legătura cea mai firească a celei de a doua sintagme, umbra unui nor peste / schița soarelui, cu prima este aceea că pe șevalet se află schițat un soare și un nor. Umbra complică
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
soarele peste chipul căruia s-a așezat. Oricum ar fi, umbra strecoară În poem nuanțe compromițătoare de Întunecare, de eclipsare, de maculare. Din acest moment, soarele, norul și o anume slăbiciune În Înțeles de pasiune capătă Înțelesuri mai abstracte și tîlcuri mai adînc existențiale. Și, toate trei, intră Într-o competiție circulară a supremației: care-i cel mai tare? Poemul mi-a adus aminte de o poveste, cred că era cu personaje japoneze, pe care mi-o amintesc destul de vag. Căutînd
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
a patriei cinstire! Alexandru Vlahuță atrăgea atenția că în școală elevul trebuie să fie învățat să lege vorbele într-un tot ca lumea, curat meșteșugit, să iubească și să prețuiască poveștile, doinele, urările și toate cântecele și zicătorile pline de tâlc ale istețului nostru popor. Acolo va descoperi acea frumusețe ademenitoare și plină de farmec a gândurilor care izvorăsc din adâncul simțirii omenești. Acolo va găsi inima neprefăcută și pururea tânără a țăranului nostru, acolo eterna icoană în care sufletul românului
ÎNSUŞIREA NORMELOR DE ORTOGRAFIE ŞI PUNCTUAŢIE by ALDESCU DIANA () [Corola-publishinghouse/Science/1303_a_1879]
-
deschisă: În avântul dumneavoastră nemăsurat de a boteza cu numele de jidan pe oricine vă contrazice, și cu atât mai vârtos pe cei care ca om politic v-au distrus", pentru ca, apoi, anecdota, în calitatea ei de micro-narațiune fictivă cu tâlc, să destindă complet granița coercitivă a referențialității. Avem așadar, un cap de acuzare fictivizat, purtător al unui umor hâtru, indisociabil de spiritul arghezian: " În pornirea dumneavoastră de a răspândi cât mai mult zvonul că Facla, la care scriu regulat patru
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
puteri mântuitoare, în instrumentul de restituire a stărilor îndreptățite. Este un caz mai rar în echilibrul de forțe al lumii omenești, care mai totdeauna îi elimină pe visători și îi zdrobește. Prospero, care, spre pierzania sa, privise prea mult la tâlcul constelațiilor, devine, cu ajutorul lor, stăpân peste tot ce pierduse, restabilind buna cumpănă dintre ce i se cuvenea și ce i se luase. Dar nu asmuțind asupra uzurpatorilor oștiri de duhuri răzbunătoare, ci operând asupra conștiințelor lor. Și nici practicând le
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãții by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2880]
-
puteri mântuitoare, în instrumentul de restituire a stărilor îndreptățite. Este un caz mai rar în echilibrul de forțe al lumii omenești, care mai totdeauna îi elimină pe visători și îi zdrobește. Prospero, care, spre pierzania sa, privise prea mult la tâlcul constelațiilor, devine, cu ajutorul lor, stăpân peste tot ce pierduse, restabilind buna cumpănă dintre ce i se cuvenea și ce i se luase. Dar nu asmuțind asupra uzurpatorilor oștiri de duhuri răzbunătoare, ci operând asupra conștiințelor lor. Și nici practicând le
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2881]
-
Caragiale recurge frecvent la ironie, la acea modalitate subtilă de a critica elegant, dar incisiv, preferând violenței, disimularea derutantă cu efect punitiv mult mai mare: "Ironia nu e nicidecum brutală, pentru că ea afectează comedia încuviințării și a aprobării totale, descifrarea tâlcului ei cere o subțirime la cititor, căci prostul sau naivul cade în cursă, încrezându-se în sensul aparent și neobosindu-se să scruteze subînțelesurile"71. Scopul enunțului ironic este însă întotdeauna critic 72, susțin cercetătorii Penelope Brown și Stephen C.
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
bănuitor cu privire la relația dintre Polixeni, soția sa și tânărul chiriaș. Discuțiile aparent îndreptate înspre cazul notoriu al unei amante ucigașe, le oferă prilejul de a-l prinde pe naivul Nisipoiu, prin "suveica înțelegerilor mutești"106, în plasa aluziilor al căror tâlc îi va fi dat să-l înțeleagă câteva minute mai târziu când, ajuns acasă și surprinzându-și soția într-o poziție atrăgătoare, găsește nimerit ca preludiu un scurt comentariu la adresa "murdăriei" și "mârșăviei" femeii. Crezându-se insultată, Polixeni comite eroarea
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
alcătuiau închipuiri stranii care se prăbușeau cu tunete... Fulgerele băteau pământul acoperit încă de zăpadă, crengile copacilor se răsuceau în forme ciudate, păsările și animalele mureau de o boală necunoscută... Mințile oamenilor se umpleau tot mai mult de temeri, de tâlcul acelor semne. Astfel, se zbuciumau oamenii între teamă și nădejde în Dumnezeu, apăsați de povara grea a îndoielii, până când a sunat mobilizarea, chemând sub steag, pentru apărarea hotarelor amenințate de năvălirea dușmanilor. Timpul și evenimentele se precipitară cu repeziciune și
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
miazăzi, pană la Gurile Dunării, era înconjurat de un brâu de foc, parcă.. Pe cer s-au ivit semne ciudate... Și, în soare s-au zărit pete cu forme neobișnuite. Mințile oamenilor se umpleau tot mai mult de temeri, de tâlcul acelor închipuiri. Astfel s-au zbuciumat oamenii, între teamă și nădejdea în Dumnezeu, până în noaptea aceea blândă și caldă de iulie, cum rar s-au văzut până atunci, când a sunat mobilizarea. Clopotele de la Schitul din deal, și de la bisericile
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
Au făcut-o înaintea mea atâția alții. Recunosc, însă, că n-am reușit să găsesc alt sens vieții. Și, dacă Mexicul poate transforma un gând în obsesie, l-aș rezuma astfel: moartea e de ajuns pentru a da existenței un tâlc mai adânc. Nu despre asta vorbesc pietrele sacrificiilor? sau șerpii, încolăciți în părul zeițelor maya ca în părul Meduzei? Așadar, nu contest că în sterilitatea priveliștilor de aici din Yucatan sunt destule argumente pentru latura pesimistă a melancoliilor. Tot ce
Caminante by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295603_a_296932]
-
mult, nu strică să-ți amintești ce versuri compuneau poeții în vremea când se ridica această piramidă: "Ce va rămâne din numele meu? Nimic din numele meu pe pământ. Doar florile și cântecul meu". Melancolia acestui cântec vechi are un tâlc nu tocmai optimist, însă ea te îndeamnă să nu risipești clipa, dând prea multă importanță gândului morții*. * Dr. Huerta ne-a povestit că pentru locuitorii din 1720 ai Marsiliei, unde pesta a ucis jumătate din populație, primul semn de speranță
Caminante by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295603_a_296932]
-
cumpere o bicicletă și preferă firește bicicleta, un vis mult mai frumos decât o minge oarecare, De ce dacă nu-ți amintești, începe Daniel să pună întrebări, de ce crezi că era vorba despre asta?! nefiind totuși sigur de a fi prins tâlcul cuvintelor obscure ale lui Theo, Poate n-am dreptate și gândeam într-adevăr astfel, așa cum ai scris, dar ascultându-te, pe măsură ce-mi citeai, prin fața ochilor mei întorși, prin minte, mi se derulau imagini ale unei întâmplări din acel
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
asta, am luat-o prea în serios, din Sfântul Chiril al Alexandriei, ale cărui scrieri le am aici pe masă am rămas numai la prima fază, Socotesc că e de prisos să stabilim unde și de unde trebuie să încep cu tâlcurile, tot la prima pagină am rămas de când a venit la Theo, și astăzi s-au întâmplat atâtea lucruri pe care nu-mi dau seama cum, A fost dimineața de duminică în biserică, Theo n-a mai cerut astăzi de băut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
fi și alții acolo. Și unde sunt comici, trebuie să apară și Jumătate-om-jumătate-bursuc. Nu știu ce să zic în legătură cu petrecerea asta, spuse Ashling îngrijorată. Mai ales dacă e vorba de studenți. Vom vedea, cedă Joy ușor - prea ușor. Ashling se uită cu tâlc către ea. Nu îmi vine să cred că mă machiez din nou. Parcă abia acum câteva minute m-am demachiat, spuse Joy, aplicându-și rujul fără să se uite în oglindă, apoi își țuguie buzele, scoțând botul în afară cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
-
în care sunt apreciate tot mai puțin calități precum onestitatea, altruismul, respectul pentru cei din jur, rigurozitatea ... Știu că multe dintre vorbele mele nu au fost înțelese la vremea respectivă de elevii mei, prea mici poate, pentru a le înțelege tâlcul. Și totuși sper că efortul meu nu a fost în zadar! Sper din tot sufletul că tot ceea ce am sădit în mintea și sufletul lor va înflori și va da roade mai târziu. Tudorina Andone, profesor pentru învățământ primar II
Buchet de amintiri by Tudorina Andone () [Corola-publishinghouse/Imaginative/459_a_878]
-
sosească prietenii mei mai răsăriți, în stare să se cațere în plop. Lada pe care am ridicat-o imediat fusese îngropată într-un tufiș nu prea îndepărtat, unde cei mai mari ca noi ne trimiseseră de atâtea ori zâmbind cu tâlc. Dar chestia cea mai grozavă a fost că fratele meu și prietenii lui ne-au dat într-adevăr tot ce aveau ei mai bun. Era o comoară - și eu am păstrat-o în minte ca pe o întâmplare care oricum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2294_a_3619]
-
ore cât a ținut escapada noastră, nu țin minte despre ce anume au vorbit tovarășii mei. Totuși, la intervale prindeam câteva cuvinte zvârlite de câte unul, celuilalt, peste capul meu. Tot așa cum le prindeam fără dorința de a le cunoaște tâlcul, le împrăștiam acolo jos, de unde am plecat de cu seară, peste cerul din vale, înstelat cu becuri electrice, ca niște mingi de argint. Cu cât urcam, însă, mai sus, glasurile lor căpătau o rezonanță serafică. Deodată tăcurăm cu toții impresionați de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2305_a_3630]
-
aceeași ușurință uimitoare cu care scria poeme lipsite de rime și de înțeles, totuși fermecătoare prin calmul sufletesc și absurda alunecare a cuvintelor. Le citea indiferent și farmecul lor mă câștiga, când, obosit de a mai încerca să le pătrund tâlcul, mă pomeneam călcând ca pe un covor de mare preț, în care mi se înfunda încălțămintea, fără zgomot. Cu aceeași ușurință Robert s-a căsătorit la douăzeci de ani. Pe Vlasta a cunoscut-o când juca la belciuge. Era urâtă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2305_a_3630]
-
zis surioara mea îmbrăcându-și ciorapul, „mă duc să-mi pârâi oasele”. Nu cred să-i fi rămas vreunul netrosnit: craniul, fălcile și nasul, bazinul: peste tot au trecut roțile locomotivei. „Nora vorbea domol. Nu izbuteam întotdeauna să desprind vreun tâlc din graiul ei lipsit de nuanțe. Privirea ei stranie și dezolată nu găsea niciodată obiectul potrivit de care să se prindă. Cercetam cu falsă nepăsare, chipul pământiu, nasul lustruit, și părul ei verde. Cred că Nora se simțise profund neconsolată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2305_a_3630]
-
Contele e seniorul ogoarelor cultivate cu cereale, care Înconjură terenurile stâncoase din Guarra; umil, Zúñiga nu irosește apele care Îi Învârt moara. În tăcerea rurală, el Îi zice din chitară. Se Întâmplă un lucru căruia nicicând nu-i vom afla tâlcul. Poate răgetul unei lăute, poate cântecul unei sirene intonat la nai, poate versul pe care, repetându-l nepăsător, ecoul Îl risipește cu dărnicie. Marele turn secular nu e un obstacol. Fermecat, Labata cedează În fața chemării. Glasul plebeu Îl mișcă până-n
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
ca de obicei. Revista se Încheie cu salutul Frăției Scriitorilor Români adresat colectivului de la Europa: „GÎndul nostru să fie Într-un ceas bun... Înțelepciunea strămoșilor noștri să vă lumineze calea, spre Înălțarea Națiunii noastre...” Vă las să cugetați singuri asupra tîlcurilor, dacă mai aveți cu ce, Îmi e destul pentru luna asta, curiozitățile ajung guvernanți, vinovații, nevinovați, nevinovații, vinovați, bandiții Își pun coroane dentare și/sau mortuare de aur platinat, veselia este generală, guvernanții intră-n opoziție, opoziția e printre noi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]