959 matches
-
Ambii sînt niște "observatori acerbi ai realității contemporane" (p. 21) Daniel 1 cîștigă foarte bine din spectacole scandaloase În care atacă toate tabuurile etice și politice ale epocii, așa cum face mereu scriitorul. Titlurile sînt șarjate, teribiliste, ca de pildă: Preferăm tîrfele palestiniene" sau "Paște-mi fîșia Gaza!" Cinic și totuși depresiv, consumator a vreo cinci feluri de anxiolitice, de la Xanax la Tranxene, obsedat sexual și totuși patetic, materialist și totuși străbătut de Întrebari metafizice, Daniel 1 este un bărbat de inteligență
[Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
invenția”. Atunci cînd naratorul este homodiegetic, sinonimul acesteia este autoficțiunea. Neputînd „păcăli” cititorul, scriitoarea recurge la „reducerea la absurd”. Femeia care se transformă În scroafă, femeia bolnavă de o maladie epidermică investită cu valoare metafizică (Marie Darrieussecq și Lorette Nobécourt), tîrfa hiperbolică (caz autentic de astă-dată, Catherine Millet), ascensiunea În lumea modei a unui manechin masculin datorită urîțeniei lui absolute (Amélie Nothomb) sînt cîteva dintre invențiile literaturii feminine ale ultimilor zece ani, ficțiuni forte, expoziții ale unor șocante anomalii somatice. șirului
[Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
acela. și m-am bucurat În mine de această grozăvie”. Iar existența dăinuie În nesupunere și rebeliune: Ca omagiu adus Evei, mă duceam, goală sub cămașa de noapte, la biserică, să ascult predicile meschine ale unor preoți plicticoși” (Eva, numele “tîrfei respectuoase” care o scotea pe Irène la restaurant). Justificarea scrisului derivă din etica panică, desprinsa atît dintr-un gidianism mai direct și mai puțin cabotin, cît și din postulatul artaudian al echivalenței dintre experiența scrisului și cea a viscerelor: ”sînt
[Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
cuvintelor, în care clamează ideea de a fi liber de vorbire; din nou revine la sunetul "a", el reprezentând geneza, fără el omenirea ar fi liberă de vorbirea atât de imperfectă: "Cu tine mă culc, numai pe tine te vreau/ târfă fermecătoare/ disperată zeiță" și sunetul este un semn al morților, "vaginul imaginar al lumii, muzica ce târăște trupul deasupra cuvintelor". Poetul definește nașterea fizică a sunetului, trecerea lui prin cerul gurii, dinți, buze, ca apoi să devină cuvânt și să
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
aici, scindarea lucidă între stări contrastante, între indecizie și certitudine, între aversiune și fascinație, între spaimă și iluminare, între agonie și extaz: Pentru că eu privesc iubirea/ din perspectiva eternității,/ vom fi cândva întotdeauna împreună/ Pentru că tu te oferi ca o târfă timpului,/ nu vom fi". Sau: " Ne simțeam foarte bine./ Aveam și noi micuțul nostru/ hărnicuțul nostru paradis de uz personal. De uz general./ Ei, așa, de uz comunal. Oho, ce bine era! Ce bine!/ Ce bine mai era, doamne! Ajută
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
Geo Dumitrescu, într-adevăr, amintește tratarea iconoclastă a unor motive romantice arhicunoscute, precum "cerul hemoragic autodidact deasupra/ citindu-ne ca pe niște epifanii" din Naștere vinovată sau scurtă introducere la lecția despre om sau "lună cerșetoare prințesă/ plutindă pe râu/ târfă a poeților romantici" din Zeii ficși. După cum atribuirea unei condiții de paria genial și adresarea la persoana întâia plural amintește inevitabil de Noaptea geniului Dimitrie Stelaru: "te întreb cine suntem noi Daniel Corbu stăpân/ peste care popoare stelare/ și cărei
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
Aveți nevoie de mine (Editura 24: ORE, Iași, 2012), chiar dacă tonul emițătorului de discurs erotic variază constant, de la incantația imnică pe care o naște devotata ori Sfânta la resemnarea amară sau apostrofa indignă pe care o stârnește uscata, frigida sau târfa. Am selectat, aici, doar unele dintre cele șapte femei adăpostite în cele șapte poeme care compun ultimul ciclu al volumului Prizonieri unul altuia (Editura Cronica, Iași, 2009). Căci unui erotoman așa cum vrea să apară poetul Adi Cristi nu îi poate
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
femei din "orașul acela bolnav", descrise în Rimaya, Nenumita pierdută în Copilăria lui Ario Paradis, acel Mil ambiguu, invocat să vadă "altarul lui Raz" în La Baad, Orur, a cărui mamă moartă este cântată într-un superb Bocet, Maria Creața, "târfa orașului/ de vârsta bunici mele" Perfectum, Nadam ș.a.) dau la început senzația că simbolizează Maladia, Păcatul, Erosul despiritualizat, Puritatea pierdută sau Estropierea, deopotrivă fizică și morală, dar ajung, finalmente, să fie percepute ca altfel de nume sau prefigurări ale Morții
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
pe deșelate" este realizat în poemul-turnir În forță, cu nerușinare: "cum ies de sub cărți nu mă pricep/ decât la un singur lucru am iubit/ femeie cu tot cu fiică, am iubit surori/ gemene și negemene, femei/ pure sau tăvălite de o companie,/ târfe internaționale (deopotrivă/ pudice sau destrăbălate),/ cu fiecare am descoperit o Americă mare cât Rusia,/ le-am posedat fără să mă laud/ cu numele și cu rangul lor". Dar altul este, firește, motivul pentru care femeile reprezintă, alături de poezie, singurele "corpuri
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
poate alcătui arpegii distincte, în care sonurile dominante vizează, cel mai adesea, fie relația tensionată cu divinitatea, fie creația, formă de alienare și moarte ("poem înstrăinat inel/ cu vârsta încrustată-n el//...// poem însingurat inel/ cu moartea încrustată-n el" (târfa cu sâni bezmetici din Târgul de nopți). Majoritatea poemelor scrise de Valeriu Stancu sunt crochiuri celeste sau parabole ale însingurării (chiar titlul unor poeme din Răstălmăcirea jocului). Eul scriptor al acestora se situează, de la bun început, în unghiul privilegiat care
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
lui Pergaud: Când mă-ta a zis că mai curând ar da țâță la o vițică decât sor-tii, ca barem să nu crească o curvă!" sau "Huo, prusacilor! Huo, împuțiților! Grohăitorilor! Rahați cu ochi! Bastarzi de popi! Pui de târfă! Hoitarilor! Putregaiurilor! Lăturilor! Mortăciunilor! Boaitelor! Sectanților! Hoituri de pisici! Râioșilor! Băloșilor! Învârtiților! Păduchioșilor!"*, de o parte crima, de cealaltă un rit de trecere? violență sau joc? La fel, pedeapsa corporală a fost mult timp socotită o practică banală, normală, chiar
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
A! să fi voit el, cu darul lui de a zeflemisi grosolan și ieftin, cu lipsa lui de carte și de ideal înalt și cu amănunțita lui cunoaștere a lumii de mardeiași, de codoși și de șmecheri, de teleleici, de târfe și de țațe, a năravurilor și a felului lor de a vorbi, fără multă bătaie de cap, Pirgu ar fi ajuns să fie numărat printre scriitorii de frunte ai neamului, i s-ar fi zis "maestrul"... Ce mai "schiță" ar
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
rătăcită. Secvența trezește fiori, însă într-o direcție nedorită de realizatori : cât de ușor putea fi arestat un om și băgat în pușcărie pentru nimic în Republica Populară Română. Annie Girardot, în schimb, joacă memorabil în filmul lui Visconti o târfă cu tarif în toată regula, fapt care încarcă dramatic relațiile ei cu Rocco și Simone. Dar prezența Licăi Gheorghiu n-a fost considerată un preț suficient pentru privilegiul acordat lui Liviu Ciulei de a face filmul. La sfârșit, când inginerul
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
monolog neîntrerupt, jurnalul este, În realitate, un spațiu al captării tăcerii. Autorul frecventează bordelurile pentru că numai acolo găsește liniștea detensionată a comunicării directe, lipsită de complicații, dar și tăcerea plină de promisiuni a partenerelor de-o noapte: „Mi-au plăcut târfele pentru că ele erau mute și pentru că, văzut o dată, trupul lor Îmi oferea floarea sugestiei”. Abrupt, Drieu fixează, ca Într-un Început de Decalog, reperele ferme ale propriei existențe. În ciuda pasiunilor politice, nu va aparține niciodată vreunui partid, ca Ernst von
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
un... om de litere (adică nu un spirit mare), fiecare carte a sa nefiind altceva decît rezultatul unor lecturi din alții. Cioran, vexat. Dă din umeri (la urma urmei, impasibil adică) și-i spune memorialistei: Acestea-s certuri între scriitori! Tîrfe care se întîlnesc pe același trotuar!" Recunosc: mă topesc după astfel de... subsoluri ale coloșilor. Și mă plictisesc impecabilele mumifieri. Ce baghetă de maestru (la urma urmelor, unul de joasă speță) în "Cartea albă a Securității"! Nu mai e bîrfa
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
BUFONUL: Fii atent, unchiule. Să ai mai mult decît îmbii, Zi mai puține decît știi, Da mai puțin decît deții, Umblă mai mult pe bidivii, Ascultă mult, sigur nu fi, Pariu nu fă pe tot ce ții; De vin, de tîrfa ta te lasă, Stai liniștit la tine-acasă, Și-avea-vei mai mult decît lasă De două-ori treișpe-n doușșasă. KENT: Asta-i nimic, nebunule. BUFONUL: Atunci e că ce iese din gură unui avocat neplătit: nu mi-ai dat nimic pentru asta
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
ești, să dezminți că mă știi! Nu acum două zile ți-am pus piedică și te-am bătut în fața regelui? Trage spadă, potlogarule; e noapte, dar luna lucește. Am să fac bucățele-n clar de luna din tine, pui de tîrfa, si calfa josnica de bărbier! Trage spadă! OSWALD: Away, I have nothing to do with thee. KENT: Draw, you rascal. You come with letters against the King, and take Vanity the puppet's part against the royalty of her father
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
rău, chiar dacă n-ar fi stat mai mult de două ore la lucru. CORNWALL: Dar spune, cum ajunserăți la ceartă? OSWALD: Mojicul ast bătrîn, șir, cărui viața i-am cruțat-o pentru barba-i sura... KENT: Tu X, fecior de tîrfa, litera fără de noima! Milord, dacă-mi dați voie,-am să-l calc în picioare pe ticălosul into mortar and daub the wall of a jakes with hîm. Spare my gray beard, you wagtail CORNWALL: Peace, sirrah! You beastly knave, know
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
mie cu frigări roșite-n foc Se năpustească șuierînd pe ei! EDGAR: Spurcatul vrăjmaș mă musca de spate. BUFONUL: E nebun cin' se-ncrede în blîndețea unui lup, în sănătatea unui cal, în dragostea unui fiu sau în jurămîntul unei tîrfe. LEAR: Așa va fi, le dau în judecată. (Lui Edgar) Vino, te-așază, prea-nvățate jude. (Bufonului) Tu, înțelept domn, stai aici. Voi, vulpi... EDGAR: Uite-l cum stă acolo și se holbează. Îți lipsesc ochi la judecata, jupîneasa? Vin' peste
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
cîinele unui fermier la un cerșetor? GLOUCESTER: Da, șir. LEAR: Și biată făptura fugind de javra? Acolo-ai putut vedea marele simbol al autorității: un cîine în funcție e ascultat. Aprod mișel, oprește-ți mîna cruntă. Ce bați cu biciul tîrfa? Biciuie-te tu: Tu arzi s-o folosești în felul pentru care O biciui. Cămătarul spînzura pe-escroc. Prin haina-n zdrențe-apare orice viciu; Mantii și blănuri ascund tot. Puneți păcatu-n aur, Si lancea tare a dreptății, blînd, se frînge
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
să se arate; în zadar îl oprim, îl silim să se ascundă, el rupe tot, străpunge tot și găsește drum liber." Boileau, Satire XI "Sexul e consolarea care-ți mai rămâne când nu-ți ajunge dragostea." Gabriel Garcia Marquez, Povestea târfelor mele triste "De la prostituata ieftină la curtezana de lux există o mulțime de variante intermediare. Diferența esențială este că prima pune în joc pura ei generalitate, astfel încât concurența o menține la nivelul unei vieți mizere, în timp ce a doua se străduiește
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
Voica, Sinefta Eugen Barbu, Groapa • Lara Boris Pasternak, Doctor Jivago • Komako Yasunari Kawabata, Țara zăpezilor • Chyio / Sayuri Arthur Golden, Memoriile unei gheișe • Yoko Takeo Arishima, Această femeie / Yoko • Fiammeta Bianchini Sarah Dunand, În compania curtezanei • Delgadina Gabriel Garcia Marquez, Povestea târfelor mele triste • Maria Paulo Coehlio, Unsprezece minute • Galathée de Pompignac / Lucia Arthus Japin, În ochii Luciei • Béné Bénédicte Diéval, Trei metri de trotuar pentru trei grame de heroină • Belle de Jour Belle de Jour, Aventurile intime ale unei prostituate de
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
fără îndoială, Louise Labé. Frumoasei, inteligentei și spiritualei lyoneze i s-au atribuit relații cu oaspeții salonului și cu alte somități ale vremii. Moraliștii au etichetat-o drept femeie ușoară, reformatorul religios, Jean de Calvin, a numit-o plebeia meretrix, târfă de rând. Este adevărat că unii exegeți i-au pus la îndoială existența ca poetă, acceptând-o doar ca și curtezană. Publicarea volumului Opere, al Louisei Labé în 1555, de către editorul ce tipărise pe poetul renascentist Petrarca, a avut răsunet
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
se amesteca în politică, ceea ce regele aprecia. Ea fiind protestantă, a fost agresată în perioada de tulburări generate de susținerea catolicismului de către rege și a dat o replică ce i-a amuzat și pe agresori și pe rege: Eu sunt târfa protestantă, nu catolică. Boala și moartea suveranului au afectat-o profund pe Nell ce-și abandonase cariera artistică. L-a plâns cu durere, a vrut să-și manifeste public durerea purtând doliu la trăsură, dar i s-a interzis, neiertându
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
de optzeci de ani, Ninon și-a făcut cadou o noapte petrecută cu un tânăr admirator, abatele iezuit Gédouin, fapt ce l-a inspirat pe scriitorul columbian Gabriel Garcia Marquez să-și facă un cadou asemănător și să scrie "Povestea târfelor mele triste". Cultura solidă, inteligența și încrederea în sine i-au fost temeiuri frumoasei și seducătoarei curtezane Ninon de Lenclos să-și exprime gândurile, într-un registru moralist pedagogic, în Epistole adresate marchizului de Sevigné, îndrăgostit de mademoiselle Ninon ce
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]