1,110 matches
-
și antifrumos, din lupta lor cu mine reieșind o alta mai explozivă de culoare și sunet, ceea ce Mama nu avea. Și gândeam modalitățile de a o pierde. Se ridică însă întrebarea precum dracila din pământul arțăgos, dornică de a supraviețui tăișului de oțel: dacă anihilarea ei ar fi determinat cauza sfârșitului meu, nu cumva ecranul fără imaginea filmului ar fi fost la fel de mort ca timpul însuși care i-a dat viață? Am prelungit deci starea de spectator în sala goală a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
acel sentiment încă acum, când totul e confuzie și haos. E insuportabil să aștepți căderea toporului gâdelui, întrebându-te dacă ești absolvit de greșeli, iertat și liber să-ți continui viața de unde ai lăsat-o sau vei simți în curând tăișul rece al metalului ce va curma șirul gândurilor pe vecie și va pune capăt speranțelor și dorințelor. E insuportabil! Simt acel sentiment de vinovăție acum în cea mai mică măsură și mi se pare de nesuportat. E teribil. Viețile celor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1464_a_2762]
-
Toți de la summit au fost găsiți cu o rană adâncă și lungă ce spinteca inima, stomacul și un rinichi. Mda... De fapt, pentru asta sunt folosite. Asasinate. Dacă ai să te uiți mai atent, vei observa că are două părți tăișul: una mai subțire, și una mai groasă, care se termină de asemenea într-un tăiș, dar mai grosolan, nu la fel de elegant ca celălalt. Acestea două ușurează pătrunderea lamei în corp până la plăsele. Asta înseamnă zece centimetri din corp. Apoi, lama
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1464_a_2762]
-
stomacul și un rinichi. Mda... De fapt, pentru asta sunt folosite. Asasinate. Dacă ai să te uiți mai atent, vei observa că are două părți tăișul: una mai subțire, și una mai groasă, care se termină de asemenea într-un tăiș, dar mai grosolan, nu la fel de elegant ca celălalt. Acestea două ușurează pătrunderea lamei în corp până la plăsele. Asta înseamnă zece centimetri din corp. Apoi, lama ușoară facilitează tăierea rapidă, care este necesară. Poate tăia până și prin oase cu la fel de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1464_a_2762]
-
două ușurează pătrunderea lamei în corp până la plăsele. Asta înseamnă zece centimetri din corp. Apoi, lama ușoară facilitează tăierea rapidă, care este necesară. Poate tăia până și prin oase cu la fel de multă ușurință. Și partea cea mai bună e că tăișul nu trebuie niciodată ascuțit. Din câte știam eu, nu exista metal în lume, sau aliaj, care să nu se tocească, dar luând în considerare faptul că în mintea mea există vreo două sute de entități, că pot citi mințile celorlalți și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1464_a_2762]
-
am uitat la Vladimir, dar el se uită la mine întrebându-se oare ce aștept. Nu era el. Sfetnicii erau neobișnuit de tăcuți. Cine... ? Eterna. Îi apucasem mânerul cu sete și o trăsesem în afară atât cât să-i văd tăișul. În acea clipă, un alb strălucitor umplu coridorul. Eram printre prieteni, iar unul dintre ei, cel de lângă mine, zâmbea. Balamalele ruginite au scârțâit când am deschis ușa. Întrerupătorul se afla pe partea stângă a peretelui. Ce trebuia să văd? Colegii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1464_a_2762]
-
voi ieși de aici? Clipisem și mă trezii în încăperea cu cei patru stâlpi. Ciudat. Cel puțin am rezolvat cu ieșirea. Oare cum... înainte eram în peșteră, acum sub școală... ciudat. Mi-am scos sabia din lăcașul ei. "Cine era?" Tăișul ei se făcu întâi cenușiu, apoi negru, roșu, albastru, alb și din nou cenușiu. Era prieten și trădător, și mort și viu, și de același fel ca mine și unul care face râul de sânge să curgă. Cum era posibil
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1464_a_2762]
-
pistolul spre el. Era singura soluție logică. Și dacă tot am sufletul întinat, atunci o crimă în plus nu îl va întina mai mult. El era cel care a început totul. Totul se va sfârși cu el! "Ești imun la tăișul tovarășei mele. Dar la o bucată de metal fără suflet?" Și încheind acest gând, sunetul ucigător al pistolului care se descarcă cutremură pentru a patra oară peștera. Capitolul 17 Apoi se auzi a cincea împușcătură, a șasea... Am golit întreg
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1464_a_2762]
-
țâșni înspre demonul alb, dar Eterna, care strălucea a sânge și a pericol, se opinti în ceva din interiorul vaporilor denși. Fu debusolat pe moment, căci nu se așteptase la așa ceva! Norul prinse forme vagi și din stânga sa fulgerase un tăiș aburind. Încercă să-l întâmpine cu She'le'ri, dar gheara Inamicului fu mai rapidă și îl crestă pe Împărat! Corvium, mirat pentru a doua oară în tot atâtea secunde, se retrase înspre mijlocul clasei. Sângele rubiniu îi curgea dintr-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1464_a_2762]
-
clipită se aruncară asupra Împăratului dezvăluind în întuneric două șiruri de dinți lungi de cinci centimetri și ascuțiți ca niște pumnale ce aproape luceau în lumina crepusculară a tunelului. Erau gata să-l sfâșie! El, fiind pregătit, avea sabia cu tăișul în partea cealaltă și, în ultimul moment, când gura flămândă era la doar treizeci de centimetri de fața sa, el îi trase un mâner de sabie în bot, atât de puternic încât creatura își opri alonja și se prăbuși năucită
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1464_a_2762]
-
genetică a acestora. Vroia să-l muște, să-l devoreze, să-l sfâșie, să-l rănească și să-l țină în agonie o eternitate! Dar își dădea seama că era deja prea târziu pentru asta. Govar se lăsă greu în tăișul sabiei, închise ochii surprinși și respirația-i sacadată se estompă subit. Trădătorul muri. Își smulse sabia din corpul acestuia și se uită în jur. Nu mai era nimeni din grupul Gardienilor viu. Cineva rănit? Răspunseră doar Velail și Mihail, care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1464_a_2762]
-
dealurilor... Mă întreb din nou: „Oare cum am ajuns aici?” Cum poti ști ce cotitură a drumului să alegi? Care ramificație? Care scurtătură? Când poartă îngustă duce spre glorie și faima, si cand spre eșec? Când calea, îngustă că un tăiș de cuțit, nu se dovedește a fi doar un drum înfundat? Sigur, crezi și speri că ai o Călăuza - crezi în acea Călăuza! - dar dacă ea se dovedeste doar o amăgire creată de Dușman? Fâșia de nisip lucește că o
Taraba cu vise by Sava Nick () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91662_a_92378]
-
lovitura de stat a englezilor, de conivență cu rușii, la București? Își Înghițise și el amintirile, așa cum și ea le Înghițise pe ale ei, sau nu au avut destui ani de trăit Împreună, pentru ca, tot povestite, ele să-și piardă tăișul, să nu mai doară? Iar dacă nici lui Hermann nu i-a putut povesti tot, tot, tot, de ce se tot străduiește să i le spună lui Traian, care moțăie, neatent, cu ochii la autostradă? — ...Drumul ăsta Începe să fie prea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2331_a_3656]
-
care ne-a trădat mereu și-acum lent, ne și ucide. Reci mai sunt și umede zidurile-acestei uri! Fac efort să nu mă-ncrunt la vânăta lume de stele roșii, lovituri, de centuri și-njurături... Deseori rămân pe gânduri, pe tăișuri de trebări cu răspunsurile sumbre; geamul e dublat de scânduri nicio rază, dinspre zări nu pătrunde printre umbre. Zi și noapte, becu-n centru din arcada beciului, ne veghează și-n somn pentru a ne pedepsi de șoapte - le coșmarului... Aerul
Cerul iubirii e deschis by CONSTANTIN N. STRĂCHINARU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/556_a_1346]
-
pătrat, din piele de șopârlă, genul de cizme care în New York i-ar fi creat imaginea unui tip foarte la modă. Deși eram încântată să mă aflu în apropierea unui bărbat atât de bine îmbrăcat, chestia asta era cu dublu tăiș: mă speria și mă făcea să vreau să dau bir cu fugiții. Cizmele lui mă dădeau pe spate în așa hal, încât mă temeam că nu sunt demnă să vorbesc cu el. Mi-era teamă ca ceilalți pacienți să nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
mai multe părți deodată. Tactica lor dădea roade și, în curând uriașul era copleșit. Lovit de moarte, cu ultimele puteri, Negru se ridică deasupra celor trei și mai roti odată paloșul deasupra capului. Lovitura nu-i nimeri pe atacatori, însă tăișul reteză vârful muntelui care se prăbuși cu un zgomot asurzitor în apele râulețului ce curgea la poale. Ileana se opri și se întoarse spre apă, arătând cu mâna în întuneric: Uite! îl îndemnă ea pe Cristi să privească. Dacă te
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
înapoi, bucurând copiii și înveselind casele gospodarilor dornici de petrecere. Nici Baba Iarnă n-a rămas datoare. Pentru jertfa moșului Dumitru, a hotărât să-și plimbe singură cojoacele, întorcându-se, în fiecare an, în Peștera Uitării, istovită de izbiturile Crivățului, tăișul Gerului și de atotputernicia mantiei albe a omătului. Legenda Sângeapului A fost odată ca niciodată. Era în vremea împăratului Cremene, când jivinele pădurii erau stăpânii oamenilor, iar uriașii se luptau pentru supremație pe planeta Pământ. Trăia, în acele timpuri, un
Chemarea străbunilor by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/555_a_735]
-
Ori te ajută cineva prin magie. -Dardailă, te-am întrebat ceva, vrei să nu te mai doară capul? -Da, a zis Dardailă scurt. Căiță s-a opintit și din toată puterea a învârtit iataganul de două ori pe deasupra capului și tăișul a retezat capul lui Dardailă. Cu ajutorul capului care îi mai rămăsese, Dardailă urla de răsuna întregul ținut, scoțând la suprafața pământului viețuitoarele care orbecăiau pe sub pământ. Câteva păsări care conlocuiau în Hârtopul șerpilor sporovăiau întrebându-se ce nenorocire a avut
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]
-
îl află. Însă la vérité, l’âpre vérité(Adevărul, asprul adevăr (în limba franceză). Cuvinte atribuite lui Georges Danton. ) este cel care știe să taie și să sfâșie cu cruzime, căci așa a fost el, încă de la începuturi, conceput: cu tăișul care nu i se tocește niciodată! Toate aceste motive, adunate cu meșteșug laolaltă și împletite cum nu se putea mai bine în conștiința lui Eugen, îl făceau să-și dea deseori frâu liber gândurilor, care îi curgeau șiroaie prin minte
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1940]
-
am pomenit pe un povârniș absolut scheletic, cu ruine inestetice, scoase din pământ. Ziduri grosolane, coridoare strâmte, pe care nu pot merge alături două persoane, încăperi boltite sau cu tavanul surpat, contraforturi în care bolovanii au muchiile ascuțite, ca un tăiș de secure. Nu întîlneam nici o statuie. Nu vedeam nici un ornament. Singurul semn de preocupare artistică era desenul cu cei doi lei scrijeliți în piatră, gata să sară, unul asupra celuilalt, la "Poarta leilor". În rest, nimic nu atenua duritatea ruinelor
Aventuri solitare by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295602_a_296931]
-
în perpetuă erecție. Henry James și Mihail Bakunin, celălalt mare bărbat fără sculă al secolului al nouăsprezecelea care îmi vine în minte. Bakunin pe baricade, la 1848, cu arma în mână. Bakunin la ședința inaugurală a Internaționalei Întâi, izbind cu tăișul baionetei în pupitru și retezând pe veci organul revoluționar; de-acum n-avea să-și mai puncteze frazele dând cu bărbăția în tribuna de lemn. Die Lust der Zerstörung ist zugleiche eine schaffende Lust! Hai, dragă, așa e, cum zici
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1919_a_3244]
-
asta, Sir Sugismund, care pân-atunci stătuse á l’écart, înțelese că nu mai era chip de statere degeabas și se-avântă în luptă. Il avait un cal cu șapte capete e coadă del arginto, plus o sabie cu onze tăișuri e mâner format din pizdă de albină. Asta îi sperie-n așa măsură pe oamenii del nisipado, că fură brusc cuprinși de panic și devălmășie, care oricum îi caracteriza din naștere. Chaos era atât de mareones, încât arabon păreau că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2045_a_3370]
-
clădiri și oameni ale căror zâmbete și forme erau expresia libertății totale. Un sex de tablă arab. Un con heterociclic, hesperidian, cu înflorituri, basoreliefuri și cârlige încovrigate laterale, aidoma ácelor pentru pescuit, pândind și amenințând viața cu ascuțimea nemaivăzută a tăișului său, vexând-o. Un monstru de metal gravat cu slove arabe, rele, al căror unic sens era destinul fără scăpare al umanității. Un demon, săturat de legile existente, hotărât în același timp să le protejeze prin enunțarea unor concepte antinomice
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2045_a_3370]
-
că e unul de luat scalpul, a cărui lamă ascuțită ca un brici se plimbă pe pielea capului, urmărind linia căștii capilare, apoi cu o mișcare bruscă se trage scalpul de pe osul craniului, însă cuțitul meu de tinichea n-avea tăiș, îmi părea rău că nu mai am briceagul cu mâner în formă de pește, nici ăla nu tăia prea bine, dar cel puțin avea lama din oțel, între timp am simțit că Puiu îmi dă un cot, credeam că vrea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2148_a_3473]
-
favoare cam la două săptămâni, uneori chiar la trei... - Bizară coincidență! Și al meu cam tot așa procedează... În mintea Olgăi, unde ideile dobândeau ad-hoc Îndoieli, își făcu loc un ascuțiș de lamă, asemenea unor săbii de Toledo, cu un tăiș care se simte că a lucrat după ce rana sângerează. În discuția aceasta lapidară îi încolți o suspiciune: N-o fi Alex al meu!? Puse instinctiv mâna la gură de frică să nu-i scape vorbe necontrolate, fără știrea ei. De
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3121]