1,240 matches
-
banul e muncă. Un șir scris de un ajutor de ajutor de primar la sat costă bani și banul e muncă. O prelegere rea ținută la universitate costă bani și banul e muncă - în sfârșit banul este pretutindenea reprezentantul și tălmăcirea citeață a muncii, într-însul e sudoare și putere musculară și, precum arătătorul pe ceasornic spune la numărul cutare câte ceasuri au trecut, asemenea suma din buzunarul meu arată cât s-au muncit pentru mine în societatea omenească. Dar va
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
ale Legii Nouă". Cât despre patrie, națiune, deșteptare etc., nicio referință nu este reperabilă în acest text dedicat aproape în totalitate formării sinelui religios. Chiar și Manualul de patriotism, publicat la Iași în 1829 de către Iancu Nicola (de fapt, o tălmăcire a cărții grecești cu titlul Manualul de patriotism dedicat celor șapte insule ionice din 1817), al cărei nume trimite explicit către o formă sau alta de naționalitate înțeleasă în sensul modern al conceptului, este departe de aceasta. După cum notează și
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
pentru a putea face o dare de seamă amănunțită și conștiințioasă. [10 octombrie 1881] ["CIT DESPRE ȚARA... "] "Cît despre țară, d. Brătianu ar sta mult și bine la putere". Iată o vorbă a noastră căreia "Romînul" [î]i dă o tălmăcire cu totul proprie a lui. Protivnicii noștri au recunoscut și proclamat că-n orice împrejurare țara va fi lângă și cu partida liberală, că-i va da încredere... Când înșii protivnicii noștri sunt siliți să recunoască că cu noi e
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
termenul tot din literatura germană, cum va face și Nietzsche, dar cei doi îl interpretează diferit, contrapunctic. E nevoie, așadar, de o nouă lectură a Epigonilor, poezie care dădea impresia facilității unei antiteze romantice, căci eminescologia n-a depășit niciodată tălmăcirea școlărească de simplă artă poetică de fragedă tinerețe. Dar Epigonii nu-și dezvăluie înțelesurile fără ansamblul operei, fără modul cum conturează Eminescu "dialectica" eternei reîntoarceri, în istorie și în artă, cum intuițiile lui se întâlnesc cu ale lui Nietzsche și
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
nostru"97. Și: " Disparițiunea sentimentului religios e de regretat nu numai la noi, dar pretutindeni"98. Dimpotrivă, lui Nietzsche ireligiozitatea modernă îi apărea ca tonică, înlăturarea de ultim obstacol în calea libertății omului. (Sau, mai degrabă, așa apare Nietzsche în tălmăcire postmodernă). El n-a vrut să știe că păzitorul libertății omului e Dumnezeu, iar nu diavolul. El n-a vrut să știe nici de afirmația lui Baudelaire că viclenia cea mai frumoasă a diavolului e să ne facă să credem
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
cotele cele mai de sus ale profesionalizării, nu mai încape nici o îndoială. Prestigiul său, în atare direcție, a fost "omologat" de mai multe premii naționale și internaționale și e suficient să le amintesc pe acelea care au încununat capodoperele de tălmăcire care sunt Sonetele lui Michelangelo sau traducerea integrală a Florilor răului de Baudelaire. Dar, lucru grăitor, în cv-ul autorului nu există nici o răsplată de aceeași anvergură pentru poezia originală. De altfel, cantitativ, poezia lui C. D. Zeletin este modestă, putând
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
a început să-l citească pe Dickens), de la cele dintâi schițe și nuvele traduse în reviste până la tipărirea primului volum de proză scurtă, O noapte de Crăciun (1897), și până la versiunea integrală în românește a unui roman, David Copperfield (1929). Tălmăcirile sistematice de după 1944 sunt, de asemenea, menționate și analizate atent. Cel mai substanțial capitol al cărții este consacrat romanelor David Copperfield (tradus de Ioan Comșa), Martin Chuzzlewit (transpus de Mihnea Gheorghiu), Misterul lui Edwin Drood (tălmăcit de Neculai Popescu), Poveste
VERES. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290492_a_291821]
-
VARLAAM ȘI IOASAF, carte populară tradusă în românește de Udriște Năsturel în anul 1649. În veacurile ce vor veni se vor face noi tălmăciri: Vlad Boțulescu (în 1764) și Samuil Micu (înainte de 1782) din italiană, iar alcătuitorii masivei culegeri Viețile sfinților (Iași, mănăstirea Neamț, 1807-1815) din rusește. Se adaugă prelucrările la care cartea a fost supusă și difuzarea în manuscrise și prin oralitate a
VARLAAM SI IOASAF. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290432_a_291761]
-
spațiul ipotezelor neslave a fost ocupat de opinia generalului Petre Vasiliu Năsturel, care socotea că Udriște Năsturel ar fi tălmăcit din grecește, și de părerea lui Alexandru Piru, ce înclina spre aceeași sursă, atribuindu-i în plus lui Udriște Năsturel tălmăcirea în slavonă. Dar acesta nu avea de ce să se apuce de realizarea unei noi tălmăciri în slavonă, din moment ce manuscrisele slave conținând legenda vieților lui Varlaam și Ioasaf circulau în spațiul românesc din secolele al XIV-lea și al XV-lea
VARLAAM SI IOASAF. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290432_a_291761]
-
Udriște Năsturel ar fi tălmăcit din grecește, și de părerea lui Alexandru Piru, ce înclina spre aceeași sursă, atribuindu-i în plus lui Udriște Năsturel tălmăcirea în slavonă. Dar acesta nu avea de ce să se apuce de realizarea unei noi tălmăciri în slavonă, din moment ce manuscrisele slave conținând legenda vieților lui Varlaam și Ioasaf circulau în spațiul românesc din secolele al XIV-lea și al XV-lea; el nu a tradus nici din grecește în românește (de altfel nu se cunosc prea
VARLAAM SI IOASAF. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290432_a_291761]
-
ce cuprinde doar textul românesc. Toate sau aproape toate manuscrisele ulterioare specifică într-un fel sau altul că traducerea a fost făcută din slavonă. Năsturel a tradus, fără îndoială, de pe un original slavon, dar nu textul copiat în paralel cu tălmăcirea sa reprezintă izvorul principal. Textul slavon pare să fi fost transcris ulterior și „potrivit” după versiunea românească de cineva care știa slavonește destul de bine, operație dovedită de unele neconcordanțe, de spațiile libere, de glosele marginale și de feluritele „ajustări” datorate
VARLAAM SI IOASAF. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290432_a_291761]
-
unor amintiri despre literați cunoscuți; Nicolae Țincu e prezent cu poezii originale și traduceri (Ierusalimul liberat al lui Torquato Tasso), dar și cu piese de teatru (Bacalaureata, Femeia cu ochii verzi); Constantin A. I. Ghica și Mihail Negru figurează cu numeroase tălmăciri, ultimul manifestând preferință pentru Oscar Wilde. Unora dintre aceștia le vor fi aparținând și traducerile romanelor publicate în foileton: Barbarossa de Paul Heyse, Nopțile albe de F.M. Dostoievski (1922), Mamă și amantă de Louis Ulbach (1923-1924). Mai rar sunt inserate
UNIVERSUL LITERAR-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290365_a_291694]
-
Eugen Boureanul, Sandu Teleajen, Sărmanul Klopștock, G.M. Vlădescu (cu proză), Volbură Poiană-Năsturaș, A. Pop-Marțian, Ion Buzdugan, Artur Enășescu, Al. Iacobescu, G. Tutoveanu, Elena Farago (cu versuri). În numărul 34 debutează cu o poezie Radu Boureanu. De notat sunt și numeroasele tălmăciri în românește ale lui Giuseppe Cifarelli. În mai multe numere românista slovacă Jindra Husková-Flajshansová face cunoscută cititorilor cultura și literatura țării sale. Pe linia programului inițial se întocmesc numere speciale consacrate culturii armene și literaturii sașilor, „poetelor de sânge românesc
UNIVERSUL LITERAR-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290365_a_291694]
-
Pavel Nedelcu, iar cu proză Mihail Lungianu, Lucreția Petrescu, Ion Agârbiceanu, Al. Văitoianu, I.C. Vissarion, Sărmanul Klopștock, Al. Cazaban, Ion Munteanu, Gala Galaction, Const. Cehan-Racoviță, N. Crevedia, D. Iov, Eugen Liteanu, V. Damaschin, Cezar Pruteanu ș.a. Un număr restrâns de tălmăciri completează sumarele. În marginile prescrise de statutul său, de-a lungul intervalului 1919-1930 U.l. cunoaște inevitabile creșteri și descreșteri, legate de optica și îndeosebi de autoritatea celor care îl conduc. Reapărut la 19 februarie 1938, săptămânalul are format mare
UNIVERSUL LITERAR-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290365_a_291694]
-
Cântec fără cuvinte și Elegie nouă, și a vreo treizeci de articole și cronici tratând în special despre cultura și arta vecinilor din Est (îi mai apar, de altfel, și diverse note cu iscălitura micos), Mihail Cosma face și el tălmăciri din Vladimir Maiakovski, Serghei Esenin, Valeri Briusov și Ilya Ehrenburg, iar Victor Kernbach, pe lângă articole consacrate tot literaturii ruse și sovietice, publică numeroase traduceri din N. Ușakov, Maxim Gorki, Valeri Briusov, Konstantin Simonov, Ilya Ehrenburg, Margarita Aligher, Boris Pasternak. În
VESTEA NOUA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290506_a_291835]
-
constituie altă componentă a preocupărilor lui V. În stagiunea 1931-1932 a Teatrului Național bucureștean i se pune în scenă o versiune după Comedia încurcăturilor de Shakespeare. S-au păstrat în manuscris transpuneri din Selma Lagerlöf, Iulia Hașdeu, Goethe, ca și tălmăcirea unei serii de cincisprezece basme din folclorul universal. Notabile sunt anecdotele din ciclul De-ale lui Nastratin (1974): V. a prelucrat liber, bizuindu-se pe „tenacitatea memoriei”, aproape două sute din cele peste cinci sute de anecdote despre renumitul hoge, consultate
VERBICEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290487_a_291816]
-
consultate în anii 1944-1946 în colecția scriitorului polonez Albert Wesselski. Valoarea inițiativei rezidă nu numai in selecție și în identificarea prototipului printre numeroasele variante în circulație, ci și în limbajul adecvat, accesibil și atrăgător al repovestirii. V. realizează și o tălmăcire a Baladelor lui Villon (1940), căreia i se adaugă monografia Viață și opera lui François Villon (netipărita), cuprinzând un studiu (din care au apărut fragmente în „Adevărul literar și artistic”), precum și traducerea integrală a operei poetice. SCRIERI: Rikki-Tikki-Tavi, București, 1921
VERBICEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290487_a_291816]
-
Eugen Uricaru, Marian Papahagi, Dinu Flămând, Mircea Ivănescu, Augustin Pop ș.a. De remarcat că Ștefan Aug. Doinaș transpune scene din Faust de Goethe și poezii de Hölderlin, Nina Cassian din Paul Verlaine, Dan Duțescu din Chaucer și W. Faulkner. Alte tălmăciri se opresc la proza lui Gabriel García Márquez, Hemingway, Dino Buzzati și J.L. Borges, dar și la literatura science-fiction. Rubricile „Punct. Contrapunct” și „Colocviile «Vetrei»” găzduiesc anchete despre cultura și literatura contemporană și interviuri cu personalități ale vieții culturale și
VATRA-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290469_a_291798]
-
în raport cu liberalii, dezamăgit nu atât principial, cât în ceea ce privește recunoașterea și răsplătirea meritelor sale. Combătând-i din ce în ce mai violent pe „roșii”, își atrage fulgerele presei liberale oficioase, fiind atacat chiar de „Telegraful”, la care colabora. Macedonski dă pentru partea literară a ziarului tălmăciri din Gottfried August Bürger și Fr. Wey, adaptează versiunea franceză a Romanței spaniole de Pușkin, traduce din La Fontaine, Chateaubriand, Lamartine, Nicolas Gilbert, Al. Dumas, E. Guinot, transpune în românește basmul sârbesc Lâna de aur. Publică, de asemenea, versuri, povestiri
VESTEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290508_a_291837]
-
avânt limbii literare românești. AL. ROSETTI Cazania lui Varlaam a fost încă din perioada scrierii ei o carte de vocație nu numai națională, ci și universală, și este curios că nici un cărturar român n-a aflat până azi răgazul trebuitor tălmăcirii ei într-o limbă de circulație internațională. Legată de cea mai bună literatură teologică răsăriteană prin izvoarele ei bizantine și neogrecești și de literatura românească populară prin atâtea motive menite să facă lectura plăcută cititorilor de la noi, opera mitropolitului Varlaam
VARLAAM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290433_a_291762]
-
ne străduim a o câștiga”; fără gramatică, limba e amenințată de „strămutare” și „dejghinare”. Romanitatea limbii române este ideea care îl conduce, și în acest cadru el încearcă să rezolve lipsa „termenilor științei” și a neologismelor de care leagă dificultatea tălmăcirii lucrărilor cu conținut științific și filosofic, cât și puținătatea cunoștințelor din domeniul retoricii și al poeticii. Încât, după ce clasifică și definește, în cartea întâi, părțile cuvântului, iar în cea de-a doua prezintă regulile pronunției, ortografiei și sintaxei, adaugă și
VACARESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290399_a_291728]
-
José-Maria de Hérédia, Paul Verlaine), Barbu Nemțeanu (Cei trei țigani de Nikolaus Lenau), Ion Pillat (din Maurice Barrès și Francis Jammes), Petru Sfetca (poeme de Giuseppe Ungaretti și Umberto Saba), Ion Frunzetti (Arthur Rimbaud) ș.a. Din Mihai Eminescu se tipăresc tălmăciri la Somnoroase păsărele (Franyó Zoltan, în germană) și O, mamă... (Mina Boschi, în italiană). Publicația inserează adesea cronică muzicală (G. M. Ivanov, Filaret Barbu, Alma Cornea, Zeno Vancea, Andrei A. Lillin ș.a.), plastică (Brutus Haneș, C. Stoicănescu), cronica spectacolelor de
VESTUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290509_a_291838]
-
o scriere în proză, În flux, e prezent N. D. Cocea (sub pseudonimul Nelly). Nuvele mai dau D. Caselli, Alexandrina Mihăescu, N. Gr. Mihăescu-Nigrim, Gh. Becescu-Silvan, G. Russe-Admirescu, D. Nanu. Manuscrisul Varvarei Dobroselov de Dostoievski e tradus de D. Negreanu. Tălmăciri din Goethe, Herder, Lenau, Heine și Byron sunt semnate cu inițiale. D. Nanu transpune Ochii morților de Sully Prudhomme, iar Ion Minulescu, iscălind Mi, Nocturnă de Paul Bourget. R. Z.
VIEAŢA NOUA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290553_a_291882]
-
Poeziile, puține de altfel, aparțin lui Eugen Vaian, M. Ciucă și Elizei Mustea. Rar figurează în sumar cronici teatrale sau muzicale, semnate Emil, pseudonim care, ca și Emile Cadenette, pare a fi al lui Vaian. În gazetă sunt incluse și tălmăciri din Émile Zola, Pierre Loti, Ludwig Uhland sau din autori francezi obscuri. D. M.
VOACEA ROMANULUI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290613_a_291942]
-
izvod originar pentru trei tălmăciri-prelucrări în neogreacă, una tipărită la Veneția în 1803) în timpul lui Matei Basarab de un cărturar din cercul lui Udriște Năsturel sau chiar de învățatul cumnat al domnului, autor și realizator al unor programe savante de tălmăciri. B.P. Hasdeu publică textul „biografiei” patriarhului Nifon în „Arhiva istorică a României”, în 1865. Până la un punct, desfășurarea istorisirii nu depășește cadrul impus de o lungă tradiție: „introducția”, elogiul părinților de stirpe aleasă și încărcați de virtuți, anii de formare
VIAŢA PATRIARHULUI NIFON. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290531_a_291860]