1,757 matches
-
măicuță, ascultă‐nchinarea, Pe care‐ o șoptește, cu glasul trudit, Un biet pelerin, din lume venit, Să‐ ți ceară umil, să‐i afli iertarea. Măicuță, măicuță, mi‐i dorul meu schit și inima, toacă, ce bate‐nserarea, Mi‐ i gândul tămâie, senină ca zarea, iubirea, mi‐i Crist, trădat și hulit. Măicuță, măicuță, îți spun pe‐nserat, Că viața‐mi întreagă, a fost suferință, și gândul, sărmanul, prilej de păcat. Te rog, dar Măicuță, cuprins de căință, Aibi milă de mine
Cuvinte despre poeți şi poezie. In: OMAGIU MAMEI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1082]
-
lui Nobunaga. Dar, când ajunseră, în sfârșit, pe locul fostului templu principal și al sălii de lectură, văzură că nu mai rămăseseră decât munți de cenușă. Numai în zona mânăstirii fuseseră clădite câteva colibe. Din direcția aceea plutea miros de tămâie, așa că Genemon se duse să cerceteze. Găsi patru sau cinci eremiți munteni, așezați în jurul unei oale cu pilaf care fierbea deasupra focului. — Au spus că marele preot din Yokawa nu-i aici, anunță Genemon. Dacă marele preot nu e aici
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
unul, oamenii intrară și se așezară. Numai Hideyoshi nu apăru. Ochii oamenilor erau cuprinși de îndoială. Dar, pe când generalii priveau în direcția altarului din depărtare, printre articole austere ca tabernacolul, placa mortuară, paravanul auriu, florile de jertfelnic și arzătorul de tămâie, îl văzură pe Hideyoshi așezat comod și calm sub altar, cu micul Samboshi pe genunchi. Cu toții se întrebară ce făcea. Când, însă, stătură să se gândească, își amintiră că, după-amiază, la conferință, se hotărâse, cu majoritate de voturi, ca Hideyoshi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
Părea să considere că, dacă stătea în spatele lui Nobuo în fața generalilor adunați acolo, avea ca, pe viitor, să se afle într-o poziție subordonată. Nobuo privi placa mortuară a tatălui său, închise ochii și-și împreună mâinile în rugăciune. Oferind tămâie, se rugă din nou în fața altarului, apoi se retrase. Văzând că tânărul era pe punctul să se întoarcă la locul lui, Hideyoshi își drese glasul o dată, ca pentru a-i atrage privirea asupra copilului așezat în poala lui, Samboshi. Fără
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
cât și lămpile pâlpâitoare se răsfrângeau pe chipul său, în flăcări ale mâniei. Poate că îi prezenta sufletului lui Nobunaga un raport prelungit despre consfătuire și jura că avea să-l sprijine pe noul său stăpân. Dar, la ofranda de tămâie, Katsuie rămase mult timp cufundat în rugăciune, tăcut, cu palmele lipite solemn una de alta. Apoi, retrăgându-se cam șapte pași, își îndreptă spatele și se întoarse spre Samboshi. Întrucât Nobuo și Nobutaka se plecaseră deja cu respect în fața lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
de construcții întreprindea, Hideyoshi nu schimba termenul de predare. Slujba se ținea într-o capelă luminată de lămpi, lată de o sută optzeci și patru de metri. Baldachinul viu colorat scânteia, miile de lampioane arătau asemenea stelelor, iar fumul de tămâie plutea printre flamurile fâlfâitoare, formând nori purpurii peste capetele mulțimilor de participanți îndoliați. Numai printre preoți, participau venerabili cărturari de la cele cinci temple Zen importante și preoți din cele opt secte buddhiste. Oamenii acelor vremuri, care erau prezenți la slujbă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
omagiile. În final, marele preot Soken recită gatha de despărțire și strigă din răsputeri: — Kwatz! Preț de-o clipă, se lăsă o tăcere desăvârșită. Apoi, în timp ce muzica solemnă se relua, căzură florile de lotus și, unul câte unul, participanții depuseră tămâie la altar. Printre cei îndoliați, însă, cam jumătate din rudele clanului Oda, care ar fi trebuit neapărat să participe, lipseau. Samboshi nu apăruse, și nici Nobutaka, Katsuie sau Takigawa. Dar poate că cele mai neînțelese dintre toate erau intențiile lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
fluierau. Au pornit la drum pe seară, Căutând și întrebând, Unde s-a născut, în țară, Un crai mare, de curând. Ajungând în Viflaim, Steaua iar a apărut, Lumina de la ea oprim, La ieslea cu Pruncul născut. Aur, smirnă și tămâie, Ei aduc în dar, îndat´ Și așteaptă să se suie Pân´ la pruncul împărat. Cântă cerul și pământul, Lumea-i veselă, căci știe, Să ducă în zări Cuvântul, Despre Magi, despre Mesie.
Ramuri, muguri si mugurasi de creatie olteniteana Antologie de poezie și proză oltenițeană by Nicolae Mavrodin si Silviu Cristache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91640_a_93393]
-
lui Mahli, fiul lui Muși, fiul lui Merari, fiul lui Levi. 48. Frații lor, Leviții, erau însărcinați cu toată slujba locașului Casei lui Dumnezeu. 49. Aaron și fiii săi aduceau jertfe pe altarul arderilor de tot și tămîie pe altarul tămîiei, împlineau toate slujbele în Locul preasfînt, și făceau ispășire pentru Israel, potrivit cu tot ce poruncise Moise, robul lui Dumnezeu. 50. Iată fiii lui Aaron: Eleazar, fiul său; Fineas, fiul său; Abișua, fiul său; 51. Buchi, fiul său; Uzi, fiul său; Zerahia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85037_a_85824]
-
Unii din Leviți aveau grijă de uneltele pentru slujbă pe care le numărau la intrare și le numărau și la ieșire. 29. Alții îngrijeau de unelte, de toate uneltele sfîntului locaș, și de floarea făinii, de vin, de untdelemn, de tămîie și de miresme. 30. Fii de ai preoților pregăteau tămîia mirositoare. 31. Matitia, unul din Leviți, întîiul născut al lui Șalum, Coreitul, avea grijă de turtele coapte în tigaie. 32. Și unii din frații lor, dintre Chehatiți, erau însărcinați să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85037_a_85824]
-
care le numărau la intrare și le numărau și la ieșire. 29. Alții îngrijeau de unelte, de toate uneltele sfîntului locaș, și de floarea făinii, de vin, de untdelemn, de tămîie și de miresme. 30. Fii de ai preoților pregăteau tămîia mirositoare. 31. Matitia, unul din Leviți, întîiul născut al lui Șalum, Coreitul, avea grijă de turtele coapte în tigaie. 32. Și unii din frații lor, dintre Chehatiți, erau însărcinați să pregătească pentru fiecare Sabat pîinile pentru punerea înaintea Domnului. 33
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85037_a_85824]
-
singură casă părintească la numărătoare. 12. Fiii lui Chehat: Amram, Ițehar, Hebron și Uziel, patru. 13. Fiii lui Amram: Aaron și Moise. Aaron a fost pus deoparte să fie sfințit ca preasfînt, el și fiii lui pe vecie, ca să aducă tămîie înaintea Domnului, să-I facă slujba, și să binecuvinteze pe vecie în Numele Lui. 14. Dar fiii lui Moise, omul lui Dumnezeu, au fost numărați în seminția lui Levi. 15. Fiii lui Moise: Gherșom și Eliezer. 16. Fiul lui Gherșom: Șebuel
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85037_a_85824]
-
greutatea de argint pentru mesele de argint. 17. I-a dat chipul furculițelor, lighenelor și ceștilor de aur curat; chipul potirelor de aur, cu greutatea fiecărui potir, și a potirelor de argint, cu greutatea fiecărui potir; 18. și chipul altarului tămîii în aur curățit, cu greutatea lui. I-a mai dat și chipul carului heruvimilor de aur care își întind aripile și acoperă chivotul legămîntului Domnului. 19. "Toate acestea", a zis David, "toate lucrările izvodului acestuia, mi le-a făcut cunoscute
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85037_a_85824]
-
--Ce vrei să spui? --Că la 26 februarie 1800 Maria Androneasa vinde mitropolitului Iacov o crâșmă cu pivniță și casă “la poarta Curții gospod dispre Gunoi”. --Și să mai spui că o față bisericească fuge de crâșmă precum dracul de tămâie - am auzit vorba mormăită în barbă, însoțită de semnul crucii.. A urmat un moment de întristare. Bătrânul parcă nici nu îndrăznea să privească spre mine. L-am lăsat să-și rumege năduful... În cele din urmă, ca și cum nu s-ar
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
că se roagă: pentru mântuirea sufletului, pentru pacea lumii, pentru îmbelșugarea roadelor pământului, pentru cei care călătoresc și pentru cei bolnavi. Mai auzim, că toată viața ce ne-a mai rămas să i-o dăruim lui Iisus Hristos. Așa, cum tămâia se ridică spre înaltul cerului, tot așa și rugăciunile noastre să găsească răspuns bun înaintea Treimii, a Fecioarei Maria și a Sfinților. Prezenta lucrare își propune să arate lumii frumusețea Cetățuiei, una dintre cele mai vechi mănăstiri - cetate a Iașului
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
voievod, care la 6 mai 1733 (7241) hotărăște: „Mam milostivit și am iertat o crâșmă de aicea din Iași, unde se vinde vinul Sfintii Mitropolii... de camănă, de bezmăn,... nemărui nimică să nu dea, ca să fie de untdelemnu și de tămâie și lumânări la sfânta Mitropolie”. Eu aș zice că una-i să faci și să dăruiești mori, să scutești de dări și alta-i să dăruiești suflete omenești ca pe niște lucruri oarecare. La ce gândești, fiule, când vorbești așa
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
voievod, pe lângă faptul că întărește mănăstirii Socola drepturile obținute de la domnii anteriori, le mai acordă și dreptul de a lua „pe totă luna câte cinci lei din vama gospod și câte doaî ocă unt de lemnu și cincizăci dramuri de tămâie”. Apoi sunt scutite de dări pentru o sută de stupi, o sută de oi, cinci pogoane de vie „ și tot venitul cât va ieși” și zece vite. De asemenea, mai sunt scutiți de dări un preot, un diacon și un
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
Scriem domniia mea la slugile noastre... voi să aveți a lăsa în pace... o pivniță și o dugheană a svintei mănăstiri a lui Aron vodă, ce iaste pre Ulița Noao, unde se vinde fănina... și am lăsat să fie de tămâie și de ceară la svânta beserică... Așijderea și un ficior ce vor pune ei la pivniță, să fie om neînsurat și fără breaslă, acela încă să fie în pace de dajde”. Și daniile către mănăstirea din łarina Iașilor nu se
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
mănăstirii Frumoasa, cu tot cu viile lăsate de Poroțchie, despre care vodă spune că „i-am iertatu pogonăritul acelor vii și vedritul pe vinul ce va ieși din-trânsele, nici un ban să nu de, să fie... pentru ceară și untu de lemnu și tămâie la sfânta biserică”. „Care o fi acea biserică?” - m-am întrebat. Gândul mă duce la cele scrise în pisania bisericii Sfântul Vasile cel Mare din apropierea mănăstirii Galata, în care se spune: „Această biserică... a fost zidită între anii 1795 1806
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
șase fălci de vii la Cotnari,... ca să aibă a ține și 15 liude poslușnici să fie scutiți de toate dările. Așijdere, au iertat... o cârșmă mare de toate cheltuielele... ca să fie acea cârșmă de făclii, și de untdelemn și de tămâie la mănăstire”. Or fi scriind ei grămăticii - că ce altă treabă aveau? - dar vezi tu, fiule, că sfântul soare a scăpătat deja dincolo de pădure și ar cam trebui să o luăm spre casă, că... și mâine e o zi. Ne-
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
Nicoreștii de Jos, în ținutul Tecuci... Și iarăși am dat două roți de moară ce sânt la Stoești, în Gârla de sus a Putnei,... am luat... venitul domnesc din toată vama Bârladului și... am dat... să fie... de cheltuială... pentru tămâie și pentru untdelemn în candele... Și iarăși vecinii din cele două sate să nu plătească nici o dare... numai să aibă ei a da odată pe an, când va ieși haraciul împărătesc,... să dea ca și alți săraci din țara noastră
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
dată, vodă cere slujbașilor săi să nu ia dări de la „Doaă cârșme mari de aicea din târgu, a svintei mănăstiri a Bârnovii, ce iaste pomana noastră... Și am dat aceste două cârșme mari să hie pentru treaba svintei mănăstiri de tămâie și de lumini”. Mi se pare că am mai auzit noi, dragule, de îndrăzneala vecinilor (țăranilor) de pe moșiile mănăstirești de a nu se supune muncilor în folosul mănăstirilor. Așa au făcut și cei din satul Ciurbești, sat dăruit mănăstirii Bârnova
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
Din câte se vede dintr-o carte de confirmare dată de Ioan Theodor Calimah voievod la 3 ianuarie 1759 (7267), mănăstirea Dancul avea dreptul de a lua din vama domnească câte patru ocă de untdelemn și jumătate de ocă de tămâie pe lună. O altă țigancă, pe nume Mariia Hordineasă, ajunge în stăpânirea mănăstirii Dancul dăruită fiind de Maria, fiica lui Grigoraș Jora, fost vistiernic, la 15 august 1759 (7267). Am aflat un lucru, părinte, care nu-i unul oarecare și
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
pare foarte limpede că există o forță superioară nouă, muritorilor - de‑asta îmi și citesc horoscopul în Daily World. Plus că îmi place intonația aia care se practică în cursurile de yoga, și toate lumânările alea atât de drăguțe și tămâia. Și Audrey Hepburn în Povestea unei călugărițe. Sinceră să fiu, o parte din mine a fost întotdeauna atrasă de simplitatea vieții de călugăriță. Nu tu griji, nu tu decizii de luat, nu trebuie să muncești. Toată ziua cânți și te
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1997_a_3322]
-
sunt la ora asta și nu vreau să mă uit pe hartă, ca să creadă toți că sunt turistă. Oricum, oriunde aș fi, nu‑mi pasă. Intru. Deschid ușa grea și pășesc în magazin, care e complet gol, cu excepția mirosului de tămâie și a unei muzici ciudate, date la maximum. Mă apropii de un stativ și, luându‑mi un aer nonșalant, încep să trec în revistă hainele, cu degetul. Dumnezeule, chestiile astea sunt complet țăcănite. E o pereche de pantaloni de trei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1997_a_3322]