1,653 matches
-
penală; pierdută; polițe; polițist; principiu; proiect; promulge; propunere; prostească; protecție; pumn; punct; rai; rană; reglementări; regula; trebuie respectat; nu se respectă; restricții; riguros; scris; seriozitate; a sfătui; siguranță; Stas; stil; stimă; străveche; stricte; strîmtorare; stupid; stupidă; supus; ștampilă; trebuie știută; tabu; taxe; temelie; texte; tîmpită; pentru toți; tradiție; țara; țară; unică; urgent; viață; vieții; vigoare; vilă; Voronin; vrăjeală (1); 795/271/92/179/4 lemn: copac (124); foc (93); pădure (55); tare (49); mobilă (41); masă (20); dur (18); căldură (16
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
pedeapsă/iad; perversă; să pierzi; picior; pierdut; plimbare; popă; porunci; prejudecată; prihană; probleme; prostituție; punct; rău făcut; rău necesar; răutăți; rea-voință; reacție; regăsire; regulă; relativ; cu respect; respingere; rugăciune; sacrificiu rău; sănătos; săvîrși; sentiment; sfînt; sfîrșit; spaimă; strașnic; stricăciune; suflet; tabu; tăgădui; teamă; de tine; tipic; toți; trufie; urîciune; vechi; viață; vierme; vin; virtute; zăbălos(1); 783/272/93/177/0 pădure: copaci (151); verde (96); natură (33); deasă (29); copac (28); liniște (25); codru (23); verdeață (23); lemn (18); pomi
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
reproș; de rîs; roș; roșcată; roșie pe față; roșire; rușinat; sat; sărut; sensibil; sentiment urît; senzație; sex; sfadă; sfidare; simțit; de sine; slavă; speranță; speriat; stare; stare proastă; statutul unui act; stînjeneală; stînjenit; stînjenitor; în suflet; supărat; supunere; surplus; șarpe; tabu; tăcere; temere; temperament; timidă; timp; de tine; de tot; transpirație; trădare; tremur; ție; umilire; urîtă; vai!; vinde; vinovat; vișină; voi; vorbă; vorbe; zebră (1); 754/302/95/207/0 sare: mîncare (106); piper (98); sărat (65); zahăr (53); gust (48
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
relație; responsabilitate; rușinos; sacru; să nu știe nimeni; secretar; secretară; secretariat; seif; sfat; sfîșietor; sincer; spaimă; spart; spion; nu spun; spune; nu spune la nimeni; stat; stop; strîns; succes; suspans; șocată; șoptit; șoșotire; șpioni; șșșșș!; ști; nu știa; știu; știut; tabu; taci; tact; tăinuire; teamă; temere; top; totdeauna; toți; trădare; doar tu; țap; a ține; a ține ascuns; de ținut pentru tine; uf; de uitat; valoare; vecin; viață; nu WC; zic la nimeni; nu zice (1); 804/264/85/179/0
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
la pierderea încrederii în sine, la căutarea siguranței afective în trecut („era mai bine înainte...”) sau la preocupare pentru judecarea, și nu pentru generarea ideilor - e mult mai ușor să criticăm decât să găsim argumente favorabile noilor idei. • bariere culturale: - tabuurile - problemele care nu pot fi abordate și discutate sunt ca și inexistente (deci nici nu merită să fie rezolvate); - cenzura substitutivă a supraeului - aplicarea normelor etico-morale dobândite în copilărie de la adulți autoritari împiedică, mai ales în societățile cu tradiții paternaliste
Management general și strategic în educație. Ghid practic by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2049_a_3374]
-
Ă, identitățile cyborgice, avatarice sau transgenice nu pot funcționa ca o unitate sau totalitate care organizează lumea. Spre exemplu, chiar dacă este o metaforă a mașinii și o modalitate a disciplinei, cyborgul deopotrivă contestă autoritatea mașinii și supremația umană, ordinea socială, tabuurile și valorile striate ale spațiului și timpului. Prin scindarea, ruptura și diferența care îi caracterizează, cyborgul, avatarul și subiectul transgenic prezintă atât modele ierarhice și structurale, cât mai ales tehnici contradictorii și subversive de rezistență la organizarea definitivă și implacabilă
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
intensitatea sentimentelor cuiva - mai precis, cât de departe ar merge cineva (riscând chiar damnarea) pentru a face înțeles un anumit lucru. De exemplu, când un fermier îi spune argatului: „du-te și adu taurul acela uitat de Dumnezeu”, fermierul încalcă tabuul de a nu rosti numele divinității în van cu scopul de a crea o impresie puternică asupra argatului. Ca o regulă generală, se poate spune că, în acele zile, asocierea numelor sacre la orice mesaj comun sublinia faptul că vorbitorul
Gestionarea conflictelor în organizații. Tehnici de neutralizare a agresivității verbale by Arthur H. Bell () [Corola-publishinghouse/Science/1992_a_3317]
-
dracu’” ori „Sper să ajungi în iad”) sunt modalități penetrante de a rupe orice relații cu cineva, sau cel puțin de a amenința cu ruperea lor. Formula „La naiba” a devenit o prescurtare pentru blestemele în formă completă care încalcă tabuurile - „Dumnezeu să te trimită în iad” ar fi blestemul în forma completă. Așadar, atunci când un client îi cere unui chelner într-un western „încă un pahar blestemat”, el se poziționează în afara moralei, ca o persoană mânioasă sau demoralizată care nu
Gestionarea conflictelor în organizații. Tehnici de neutralizare a agresivității verbale by Arthur H. Bell () [Corola-publishinghouse/Science/1992_a_3317]
-
western „încă un pahar blestemat”, el se poziționează în afara moralei, ca o persoană mânioasă sau demoralizată care nu ezită să agite pumnul în direcția Divinului atunci când comandă ceva de băut. Înjurăturile și blestemele sunt sinonime cu bravada. Când încălcarea unui tabu în utilizarea numelui divinității nu este suficient pentru exprimarea mâniei sau supărării, un alt tabu cultural poate fi scos la înaintare. Cele mai multe culturi care au dus la apariția societăților „civilizate” au limitat acele cuvinte „private” ce nu au ce căuta
Gestionarea conflictelor în organizații. Tehnici de neutralizare a agresivității verbale by Arthur H. Bell () [Corola-publishinghouse/Science/1992_a_3317]
-
demoralizată care nu ezită să agite pumnul în direcția Divinului atunci când comandă ceva de băut. Înjurăturile și blestemele sunt sinonime cu bravada. Când încălcarea unui tabu în utilizarea numelui divinității nu este suficient pentru exprimarea mâniei sau supărării, un alt tabu cultural poate fi scos la înaintare. Cele mai multe culturi care au dus la apariția societăților „civilizate” au limitat acele cuvinte „private” ce nu au ce căuta în discursul civilizat. Folosirea cuvintelor tabu - pe scurt, a limbajului trivial - în mesajele transmise indică
Gestionarea conflictelor în organizații. Tehnici de neutralizare a agresivității verbale by Arthur H. Bell () [Corola-publishinghouse/Science/1992_a_3317]
-
este suficient pentru exprimarea mâniei sau supărării, un alt tabu cultural poate fi scos la înaintare. Cele mai multe culturi care au dus la apariția societăților „civilizate” au limitat acele cuvinte „private” ce nu au ce căuta în discursul civilizat. Folosirea cuvintelor tabu - pe scurt, a limbajului trivial - în mesajele transmise indică faptul că vorbitorul e gata să iasă din tiparele normelor sociale pentru a „spune lucrurilor pe nume”. O listă lungă de cuvinte argotice ce se referă la activitățile sexuale, de urinare
Gestionarea conflictelor în organizații. Tehnici de neutralizare a agresivității verbale by Arthur H. Bell () [Corola-publishinghouse/Science/1992_a_3317]
-
nu fi acuzați că publică cuvinte obscene sau interzise. Această scurtă incursiune în istoria evoluției limbajului obscen ne conduce la utilizarea sa în cultura afacerilor moderne. Ca regulă generală, ocărârea unui angajat sau adresarea unor cuvinte colorate (în special cuvinte tabu, precum futu-i) reprezintă o dovadă suficientă pentru identificarea unei agresiuni verbale. Pur și simplu un șef nu îi poate spune secretarei: „Dă-ți dracului curu’ jos de pe scaun și încearcă să faci naibii ceva util!”, fără să riște o
Gestionarea conflictelor în organizații. Tehnici de neutralizare a agresivității verbale by Arthur H. Bell () [Corola-publishinghouse/Science/1992_a_3317]
-
colinda bucovineană 86, este un spațiu de trecere, materia înstăpânită devine spirit, redefinind umanul din perspectiva timpului renăscut și domesticit 87. Casa, ca imagine mitică, se deschide unui complex de înțelesuri; obiectualul, trecut prin filtrul subiectivității, este și totem și tabu: "Foc în ziua de Ajun și de Crăciun, în ziua de Anul Nou, în ziua de Paști și de Înălțare să nu dai din casă, că tot anul ai foc, supărare, huit, pagubă în casă ." 88 Prin ritual, umanul este
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
anume pentru foc, sau cu o măturiță curată. Doamne ferește să mături cu mătura de pe jos! Pe foc trebuie să-l ții în cinste, că și el în cinste te ține și îți dă minte."155 La huțuli, rostirea focului e tabu, tăinuirea cuvântului are valențe apotropaice: "Focului să nu-i zici "foc", ci "vatră". La huțani, în munți, să te audă că zici "foc", te-ar omorî! Ei numai "vatră" zic. Focul se mânie când îi zici foc, căci el nu
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
făcându-l părtaș la procesualitatea logos-ului întemeietor de noi praguri existențiale care mijlocesc transsubstanțierea informalului, facilitând consacrarea. Ființialitatea universaliilor ontologice creează liantul dintre spațiul exterior, al gestualității ritualice și spațiul intern, ala limbajului poetic, în care elementul acvatic este tabu, rostirea ar distruge echilibrul dintre pragurile de trecere. Apa ritualică se înfățișează dual, ca "sânge al pământului" 194, dar și ca ființă a lumii, alături de celelalte elemente arhetipale (focul, aerul, pământul): Focu-i împărat și apa împărăteasă(...). Sunt așa împărați că
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
ardă în vatră, câte puțin, în fiecare 442seară, până la Bobotează, iar cenușa care se strânge se păstrează și se aruncă la rădăcina pomilor pentru a fi roditori. Element activ și purificator, supus normelor ritualice, focul iese din canonul magicului, devenind tabu, pentru a menține în stare manifestă formele existențiale, făcând posibilă permanenta reîntoarcere la starea dintâi a creației. IV. AERUL Simbol al elevației spirituale și liant gnoseologic dintre pământ și cer, aerul reprezintă forța activă care pune în mișcare universul creației
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
bătrânul, Norocul, care te-a îndreptat la casa mea, ți-a spus să nu vorbești trei zile. De acum să faci așa cum te-oi învăța eu. Pe mine mă cheamă Soarta omului."244 "Casa Morții", în schimb, nu mai este tabu, este mai primitoare, legea ei fiind, de fapt, legea destinului: "Casa Morții era foarte mare și c-o mulțime de cuie în care erau atârnate câte un ghem: unele mari, altele mijlocii și unele de tot mici. Ce-s astea
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
și vara, fiind simbolul luminii, al căldurii, al vieții și al fertilității. în timp ce reprezentările malefice acționează pe timp de noapte marțea și sâmbăta, și iarna, semnificând întunericul, frigul, moartea și sterilitatea.223 În basme, spațiul sacru aparține "locurilor oprite". Spațiul tabu potențiază desfășurarea narativă și pecetluiește destinul profan al eroului: "FătFrumos se însoți cu cea mai mică dintre surorile zânei care îi dede voie să umble oriunde primprejur, nu însă prin Valea Plângerii. Trăia fericit și pururea tânăr; dar, într-o
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
și nourii se frământă, sunt ei. Ei umblă să omoare pe dracul și unde-l văd că se ascunde, sub vită, sub om, îl trăsnesc..."356 Hierofanii ale spiritului universal, zmeul și balaurul țin frâiele semnelor vremii, construind un spațiu tabu sau dezlegând timpul de povara interdicțiilor: Sunt în cer niște zmei, puteri a lui Dumnezeu, ei sunt doi, unul la răsărit și altul la asfințit. Cel de la răsărit e de ploaie, de mană, cel de la asfințit, de secetă și când
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
o modalitate de exprimare, cât și una de manifestare a unor pulsiuni fundamentale ale inconștientului, reprimate în forma lor de manifestare directă, imediată, nudă, de către o complicată și complexă rețea de „interdicții” de factură morală, religioasă, social-juridică etc. Aceste veritabile „tabuuri” nu trebuie socotite, în mod rigid, ca fiind interdicții, ci mai degrabă ca reprezentând niște „căi ocolite” de realizare sublimată a pulsiunilor/dorințelor sexuale. Pentru omul civilizat, viața în Cetate presupune „drepturi” și „datorii”. Civilizația citadină implică un întreg sistem
Tratat de psihosexologie (ediţia a IV-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2269_a_3594]
-
configurație prin care se pot „realiza/descărca” de energia psihică, în calitate de pulsiuni, și de a se putea manifesta astfel în societate. Ceea ce a generat „simbolistica sexuală” au fost interdicțiile de „normare a activității sexuale”. În locul „actelor de manifestare liberă” a „tabuurilor” au apărut miturile. Miturile sexualității, construite din instinctele și dorințele sexuale, sunt reprezentări fantasmatice vaste și multiplu nuanțate, mituri, imagini, scene, personaje fabuloase, situații și scene erotice etc. Ele se derulează într-un „spațiu paralel”, o „realitate facticială” care, în
Tratat de psihosexologie (ediţia a IV-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2269_a_3594]
-
și suicidul pasional, hybrisul ca violare a voinței divine, înfruntarea destinului etc. Tipologia și semnificația simbolică a ritualurilor Funcția simbolică a miturilor erotico-sexuale este de a efectua un act de „descărcare pulsională”, un „catharsis” cu semnificația unei „depășiri” a barierelor „tabuurilor”. În toate mitologiile antice se remarcă aceste tendințe. Configurarea personajelor mitologice, precum și acțiunile lor sunt libere, nesupuse cenzurii. Ceea ce este „interzis” oamenilor este „permis” zeilor. Dar zeii nu sunt altceva decât „replica” simbolică a oamenilor, o replică de ordin supraordonat
Tratat de psihosexologie (ediţia a IV-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2269_a_3594]
-
R. Linton (Fundamentul cultural al personalitățiiă etc. Ce urmărește reprimarea instinctelor? Care este obiectivul urmărit de „reprimare” și „cenzură”? Trebuie ca de la început să facem precizarea diferenței dintre „reprimare” și „cenzură”. Reprimarea este un act de interdicție, un sistem de „tabuuri” impuse din afară, cu caracter de obligativitate în Cetate pentru toți membrii acesteia. Cenzura este un act de „(autoăcontrol” al individului, în raport direct cu responsabilitatea, care urmărește respectarea interdicțiilor impuse de societate. Prin „reprimare” și „cenzură” se urmărește normarea
Tratat de psihosexologie (ediţia a IV-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2269_a_3594]
-
moral reprezentat prin „rușine”. Rușinea este sentimentul legat de violarea sau de expunerea propriei intimități, de violarea acesteia prin expunerea și manifestarea publică a conduitelor sexuale. Manifestarea publică a sexualității sau a formelor necenzurate ale acesteia reprezintă o încălcare a „tabuurilor”, o violare a normelor morale, religioase și social-juridice, o „ne-rușinare”, dar și o insultă publică. Ele sunt o provocare la adresa bunului-simț colectiv, un act de indecență care poate revolta sau chiar provoca un scandal public din cauza violării „bunelor moravuri
Tratat de psihosexologie (ediţia a IV-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2269_a_3594]
-
face de rușine” ca pe o formă de „responsabilitate morală” la care se face referință. Rușinea este asociată, în egală măsură, și cu vinovăția. Individul se rușinează numai atunci când se simte vinovat. Vinovăția, în cazul acesta, este rezultatul violării unui „tabu”, a unor legi morale. Ea dezonorează individul. Decența, ca modalitate de „reținere”, este în final garantată de teamă și rușine. Indecența este „comportamentul liber”, verbal, vestimentar, sexual. Ca și decența, indecența este „un (altăfel de a fi”, înțelegând prin aceasta
Tratat de psihosexologie (ediţia a IV-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2269_a_3594]