KorAP: Find »[drukola/base=taică & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...37 38 39 ...139 >

3,451 matches

Corola-publishinghouse/Imaginative/1546_a_2844

până atunci ia fă tu asta și asta și fii cuminte și ascult-o pe mama și... că dacă ești cuminte, te-oi duce eu la unchiul tău, cum îi zici tu. Ei, asta-i acu'. Uite de ce se leagă taică-meu ! Știam eu că nu e chiar unchiul meu de unde și până unde "unchi", dar îmi plăcea să-i spun așa, fiindcă la noi în sat toți copiii aveau unchi, unii chiar mai mulți numai eu, nu. Dar cum eram

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1546_a_2844]
cu ceilalți de pe lângă el, toți oameni mari, m-a luat în brațe și a spus că nu-știu-ce-împărăție e a mea și că ceilalți să fie ca mine, dacă vor să intre și ei în împărăție. Când i-am zis lu' taică-meu, a râs și mi-a spus să nu-i mai spun prostii că nu mă mai lasă să merg de capul meu unde-mi văd ochii. Ce era să-i mai spun : că atunci când m-a luat în brațe

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1546_a_2844]
tata decât să se uite ea așa la mine. Da' gata cu vorba, uite-l pe tata că vine, cu toți ceilalți și cu mama lui. Să-mi iau tălpășița înainte ca ea să afle că i-am stricat lui taică-meu bunătate de scară... bine-bine, lasă-mă-n pace ! știu, nu trebuia să mă dau huța, da' gata ! Am zbughit-o ! Când am ieșit în drum, m-am luat după ceilalți, care mergeau și ei să-l vadă erau mai

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1546_a_2844]
lăsa, glasul lui era dulce și bun și ținea de foame și de sete și te făcea mare și bun și înalt sigur că așa te făcea odată ce spunea că suntem copiii Lui Dumnezeu... Când l-am auzit deodată pe taică-meu strigând (adică pe tatăl meu, ăsta de aici) că afară sunt mama și rudele Lui, care vor să-L vadă. Și aici n-am mai înțeles. Cum mă uitam așa la el, n-am mai văzut decât lumina aurie

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1546_a_2844]
mama mea și cine sunt frații mei ?" Apoi, întinzând mâna spre toți care erau acolo, a spus : "Iată mama mea și frații mei ! Căci oricine face voința Tatălui meu din ceruri acela îmi este și frate și soră și mamă". Taică-meu a amuțit. Ceilalți au început să murmure : uite cum vorbește cu mama lui și cu rudele sale ! Unii s-au ridicat și au plecat. Eu l-am strâns mai tare în brațe. Poate că numai eu văzusem lumina, de

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1546_a_2844]
-l știam, după celălalt aș fi vrut sa merg. Umbra și lumina... cum de am ales umbra ? Nu eu am ales-o, ci ea m-a ales. Așa a fost să fie. Puțin după aceea, am căzut din barca lui taică-meu, m-am lovit și... asta a fost tot. Sunt vreo 30 de ani de atunci. Am uitat cum arăta maică-mea, abia dacă-mi aduc aminte de fața înspăimântată a tatii când m-a scos din apă, știu cum

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1546_a_2844]
și mă strângea în brațe, suspinând). Ea n-avea de unde să știe că-L văzusem pe Rege. Ea chiar credea că omul acela murise cu o coroană de spini pe cap, batjocorit și părăsit... de toți, și chiar și de taică-su', pe care auzisem că-L strigase când murea... Dar eu Îl văzusem pe El, pe Rege și împărăția Lui, nesfârșită în lumină și mirosind peste tot a pâine caldă și... dar ce să vă mai spun, că tot n-

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1546_a_2844]
se ridica soarele. Puteam să mă întorc și nimeni n-ar fi aflat nimic, niciodată. Da' eu știam ce Soare caut, așa că aveam să merg mai departe. Dacă și Lui i-a fost sete înainte de a ajunge în Împărăția Lui Taică-su, înseamnă c-am nimerit bine drumul. Numai oleacă să dorm mi-am zis și m-am cuibărit într-o adâncitură, la umbră, dincolo de drum și sub copac. M-au trezit niște glasuri. Cât pe ce să sar în picioare

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1546_a_2844]
n-am mai fi murit vreodată! Și acu', uite ce s-a ales de tot! ..." Ia mai taci din gură, că nu știi ce vorbești!" se răsti vecinu' Cleopa. "Ce, dac-ar fi vrut, n-ar fi chemat oștile Lui Taică-su' să-L scape? N-ai auzit ce-a spus când unul din ai Lui a scos sabia și i-a tăiat urechea servitorului marelui preot? Eram acolo, mai la o parte, am văzut cum i-a pus urechea la

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1546_a_2844]
întrebat ceva, începu să vorbească: Știu, ți-e dor de ai tăi... Uite, am să-ți spun ce am auzit când eram doar oleacă mai răsărit ca tine... Abia scăpasem cu tatăl meu (ei asta-i, mi-am spus, doar taică-su e în ceruri, poate să-l scape din orice când vrea, cum adică?!) ei da, continuă el povestea: taică-mio mă luase cu el în barcă chiar barca asta, pe care o vezi, la pescuit. Furtuna, iscată din senin, ne-

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1546_a_2844]
Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791

joc, întărîtată, lipită de el se pare că gelozia e mai eficientă decît coniacul. Rîsul femeii, semn că i-a descoperit momentul de cădere, aduce în mintea lui Radu imaginea găleții răsturnate și-i trimite în urechi amintirea înjurăturilor lui taică-său, dimpreună cu zornăitul lanțului, cînd vaca s-a speriat și-și scutură coarnele. Gheorghe, Gheorghe, nalt cît bradu' rîdea mama lui, mărunțică de nu se vedea de după tufele de trandafiri, pe lîngă care venea în fugă de la bucătărie și

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
au spus c-a plecat spre autogară, vine cu cursa rapidă. Vezi că te-a căutat Doinița pe-aici. Dacă nasu-mi nu mă-nșeală, am mirosit că mica petrecere de după spectacol o facem la ea acasă. Da, murmură Mihai roșind taică-su... Bine. Nu-i rău. Da' sper că n-o faci de oaie anunțîndu-ți logodna, ca-n filmele proaste. Evenimentele cu tam-tam sînt de obicei găunoase. Pînă vine vinul, surîde secretarul bem o vodcă? Bem zice Mihai, ieșind să coboare

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
sat, au întrebat al cui e calul, apoi i-au pus automatul în spate și l-au dus pe imaș. Cineva, între timp, mînase calul într-o pădure de salcîmi și-au început cu toții să-l caute. Cu primul prilej, taică-su a șters-o din fața puștii, întorcîndu-se în sat a doua zi spre seară, călare, cu piedica metalică pe umăr. Pe vremea cotelor, piedica a stat la porțile mari, că, de cîte ori venea perceptorul să scoată din ogradă căruța

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
cu piedica metalică pe umăr. Pe vremea cotelor, piedica a stat la porțile mari, că, de cîte ori venea perceptorul să scoată din ogradă căruța, se oprea la porți și înjura piedica și pe cei ce-au făcut-o, iar taică-su îl reclama că înjură pe prietenii noștri, întrucît piedica o avea de la un tovarăș de arme de peste Prut. (Abia de vreo doi ani, într-o toamnă cu țuică multă, i-a povestit lui Lazăr cum, prin '41, a furat

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
semn cu capul: Mai luăm un rînd? Nu, ce-o să zică prietena ta? Așa-i, clătină Vlad capul cu oarecare părere de rău nu trebuie să mă fac de rîs. Mi-ar plăcea să-i mențin părerea bună despre mine. Taică-su e un tip care știe să aprecieze. Cînd a cîștigat, de curînd, la Loto, o sută de mii, a donat-o clubului "Voința" din Iași, nu că ar fi sportiv, ci pentru că are încredere în ăștia, mi-a spus

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
pot compara eu cu un șef de depozit, ori cu șeful ei, Săteanu, care-și face vila cu muncitori de la noi, de la combinat?! Pas de-o convinge! Cum deschid gura, urgent la origine: "atît știi de la maică-ta și de la taică-tu!" Vezi, de-aia, înainte, țăranul lua țărancă, iar orășanul orășancă. Ea e de la oraș! exclamă Muraru, sorbind un pahar. Crede cu frenezie că-mi este superioară, că este superioară oricui de la țară, numai pentru că s-a născut cu cișmea

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
Veritabil. Ai băut vreodată? Da. A adus cumnată-miu. La unitățile de alimentație publică pe care le controlează se mai aduc țigări străine și, cîteodată, băuturi... Ei, rîde Ion cum ți se pare marele Theodor Săteanu? I-a trimis lui taică-su vițel, sau nu? Ce vițel?! pufnește în rîs Mihai, căscînd prelung, a somn. Ion își aprinde o țigară, pe care o fumează încet, savurînd-o. Nu-i răspunde lui Mihai, preocupat să răsfoiască o revistă literară găsită pe birou, printre

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
ars ast' noapte toate lemnele?! Ce-o să facem azi? Ce-i fi vrînd să facem? întrebă țăranul. Tăiem un copac saltă el dintr-un umăr, întorcîndu-se la scaunul său. Unul din copii s-a trezit și se învîrte pe lîngă taică-su, care se pregătește să-l ducă dincolo de porțiunea de zid, să-l așeze pe oliță. La întoarcere, mergînd pe jos, ținut de-o mînă, copilul se oprește nedumerit lîngă bătrînă, privește întîi mirat, apoi cu plăcere în ochii cățelușului

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
udă pe piept de la ceaiul vărsat. Nu mănîncă brînză; brînză și morcovi pasați au mîncat pentru toată viața răspunde femeia. Stai, copile, cuminte! strigă băiatului, care întinde mereu mînuțele înspre cățel, exclamînd cîte un "am!" provocator. Celălalt copil, luat de taică-su, ca să-l hrănească, își face de lucru cu o bucată de pui, amăgit mereu cu carne sau pesmet muiat, pe care o mănîncă fără prea multă poftă, arătînd după fiecare înghițitură spre sticla de ceai. Stai, drace! se înfurie

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
indiferență, că uneori mi-i milă de mine, alteori mi-i ciudă și-mi vine să fug. Crezi că fata pe care o aștepți...?... Sînt hotărît! Are un trup frumos. La cap e cam botoasă, ce-i drept, seamănă cu taică-su, și asta îmi mărește șansele. E încă studentă, abia în anul doi, dar... Sincer să fiu, în ultimele două săptămîni m-am tot gîndit: copilăria și adolescența, în căruțe-vagon, la mahala, prin bîlciuri; în studenție, ca cei săraci... Oare

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
arătă el o umflătură. Degetul arătător al Mariei atinge locul, pipăindu-l îndelung, cu siguranța specialistului. Se poate opera. Doctorul Runca s-a specializat în de-astea. Soțul meu te-a lovit cînd erai copil? Indirect. El a dat în taică-su și a plecat de acasă. Părinții noștri, înfuriați, ne atingeau pentru cea mai mică nesupunere. Și care copil, afară de cei tîmpiți, poate fi foarte docil? Odată, nu știu cum, i-am răspuns tatii. Avea iușca de mînat caii în mînă și

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
înfuriați, ne atingeau pentru cea mai mică nesupunere. Și care copil, afară de cei tîmpiți, poate fi foarte docil? Odată, nu știu cum, i-am răspuns tatii. Avea iușca de mînat caii în mînă și m-a plesnit... Am mai auzit povestea cu taică-su: un țăran înrăit, avar... Pe naiba! Era cel mai larg la suflet, toți îl iubeam. De Anul Nou, dădea fiecărui copil ce-l ura cîte un leu, un măr și un colac. Celor cu buhaiul, cîte trei lei, iar

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
mult din interes, că ți se atrage uneori atenția că nu ești "clarificat", merge, se acceptă. Dar s-o iei și cu copil mic!... Vorba românului: "doar nu l-am ucis pe tata!" Mamă, ce i-o fi făcut lui taică-su? N-o fi vrut bătrînul să intre în colectiv, pe el îl presau la uzină să-și lămurească tatăl..., știu că-mi spunea... Cînd? Aa... Doar mi-a fost elev, la seral. Apucase odată să mi se plîngă... Săteanu

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
mîna și să mă tragă afară. Hotărît lucru: chiar dacă am mai încasat-o uneori, că babă frumoasă și copil cuminte se zice că nu-s, sentimentul groazei nu m-a stăpînit. Nici măcar atunci, după ce nenea Toader l-a bătut pe taică-su, iar părinții noștri ne atingeau pentru orice greșeală." Amintirile tale spune Doina încet, după o tăcere lungă în care au terminat de mîncat sînt aproape identice cu ale lui tăticu'. Spune-mi, vara mergeai și tu la secerat? A

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
om... Pentru tine, da; nu și pentru bunicul tău, care iese zilnic la marginea satului și se uită lung la drumul ce vine dinspre șoseaua națională... "Nu și pentru tînărul care venea la prăvălie în sat, să afle unde-i taică-tu, cel care a dat într-un copil pe vremea colectivizării ar vrea să-i mai spună Mihai, dar aerul inocent al fetei, învăluit în tristețea amară născută din vorbele despre bunic, îl împiedică s-o mai facă. Și apoi

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]