8,032 matches
-
azi crucea e în mișcare. pașii măsoară întunericul. prăbușit e visul. mergi, suflete, mergi... vei regăsi un altar, un cuvânt... nicicând pe tine. mâine, după douăsprezece bătăi, clopotul va părăsi umbrele. lumina se va așterne din turla bisericii, până sub talpa conturului crucii. ești cruce. știi. râzi suflete. nu plânge... Referință Bibliografică: -râs- / Anne Marie Bejliu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 469, Anul II, 13 aprilie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Anne Marie Bejliu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală
-RÂS- de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 469 din 13 aprilie 2012 by http://confluente.ro/_ras_anne_marie_bejliu_1334348219.html [Corola-blog/BlogPost/351158_a_352487]
-
gară, Un felinar își atârnase luna în privire. Murise strada-n mahalale, Copaci târzii se despuiau de vise, O ceață suie se ținea de sale Și moțăia pe sânul ploii ce abia venise. Urlă stingher o-mbrățișare, lovindu-ne cu talpă peste trupuri, plecasei pe-un obraz de inserare, sub cortul gurii ne-au rămas săruturi. Trăisem atârnați într-o-ntâmplare, Iubindu-ne că două lucruri. GEORGE BACIU Referință Bibliografica: POEZII DE DRAGUL TĂU / George Baciu : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr.
POEZII DE DRAGUL TAU de GEORGE BACIU în ediţia nr. 546 din 29 iunie 2012 by http://confluente.ro/Poezii_de_dragul_tau_george_baciu_1340981608.html [Corola-blog/BlogPost/358020_a_359349]
-
se trezi cu stăpânul său: - Unde ți-s fetele, femeie? De ce nu mi-ai ascultat porunca? Oamenii care îl însoțeau răvășiră toată casa, dar nu găsiră urmă de fată. Mânios nevoie mare, stăpânul o închise pe femeie în temnița de sub talpa casei lui. O lăsă fără mâncare trei zile, apoi fără apă încă trei zile, dar femeia nu scoase nici un cuvânt ca să poată afla stăpânul ei unde îi sunt fetele. În cele din urmă, Zarahon puse la cale un plan. Alese
CELE DOUĂ SURORI de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 2336 din 24 mai 2017 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1495643906.html [Corola-blog/BlogPost/375816_a_377145]
-
hartă a Europei și o hartă a Parisului, unde am stat trei zile. Au fost deosebit de utile. În Paris am avut o zi la dispoziție, pentru care am făcut un traseu cât se poate de economic - și așa ne usturau tălpile de mers: Invalizi, cu Muzeul armelor și mormântul lui Napoleon, muzeul Rodin, muzeul D'Orsay, Luvru, Cartierul latin, Notre Dame. Totul între 10 și 18, timp în care am și mâncat de prânz. Muzee Sfatul nr. 32 - În muzee trebuie
DOM, DOM SĂ-NĂLŢĂM ! de DAN NOREA în ediţia nr. 1298 din 21 iulie 2014 by http://confluente.ro/Dan_norea_1405928770.html [Corola-blog/BlogPost/343495_a_344824]
-
La auzul acestor cuvinte tresări, dar totuși o forță nevăzută îl împinse s-o cuprindă în brațe. Era atât de frumoasă, încât mintea i se încețoșă de dorință trupească. Deodată o rază ca un fulger îl săgetă din creștet până-n tălpi. Calul necheză speriat și dispăru în adâncurile pădurii. Cei doi tineri dădură frâu liber sentimentelor... Pădurea vui, păsările nopții țipară pe limba lor, numai trilul privighetorii era mai trist ca de obicei. Prin mintea confuză a cavalerului se perindau scene
I. PRINŢESA VAMPIRILOR (URMAŞUL LUI DRACULA) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1434 din 04 decembrie 2014 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1417724348.html [Corola-blog/BlogPost/360397_a_361726]
-
Și-mi plâng neputința cu lacrimi ce dor.. Mă lupt cu tristețea..ironică luptă! Un zâmbet îmi naște o lacrimă rece Mă simt copleșită..căci viața mi-e suptă De norii speranței..și timpul îmi trece.. În colbu-ndoielii mi-alunecă talpa.. Născutu-m-am oare să sufăr și-atât?! De ce zeul fricii își scutură salba Pe sufletul care..se-nlănțuie-n lut?!.. 7.06.2017 de Oana Adriana Alexandrescu Focșani. Imagine: sursă Internet. Referință Bibliografică: MĂ PLOUĂ CU GÂNDURI... Oana Adriana Alexandrescu : Confluențe
MĂ PLOUĂ CU GÂNDURI... de OANA ADRIANA ALEXANDRESCU în ediţia nr. 2352 din 09 iunie 2017 by http://confluente.ro/oana_adriana_alexandrescu_1497032309.html [Corola-blog/BlogPost/380400_a_381729]
-
altfel a fost toată viața obsedat de moarte. În ”Moromeții,II,” moartea tatălui are o grandoare aparte, ca o tragedie greacă, o moarte simbolică, dispariția unui mic zeu al câmpiei care era tatăl lui. Cu el piere o lume sub talpa istoriei. În „Cel mai iubit dintre pământeni”, Preda vorbește mai mult ca oriunde despre moarte, prevestindu-și parcă sfârșitul apropiat. Dar moartea, de fapt frica de moarte l-a obsedat permanent în viața de zi cu zi. O lovitură sosește
MARIN PREDA ŞI „ERA TICĂLOŞILOR” I de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 554 din 07 iulie 2012 by http://confluente.ro/Marin_preda_si_era_ticalosilor_ion_ionescu_bucovu_1341664486.html [Corola-blog/BlogPost/356209_a_357538]
-
Crucii, însă, după un colț de gard, a părăsit poteca și a luat-o pe coastă în jos. Era o dimineață senină, răcoroasă, cu o rouă abundentă pe iarbă. Eram încălțat cu o pereche de pantofi moi de piele, cu talpa tocită; fânul era întreg, până la genunchi, plin de apă. Ce să mai trag măgarul înapoi? Am patinat în urma lui vreo câteva secunde, apoi am căzut și tot nu i-am dat drumul. S-a oprit cu mine la două sute de
Povestea ca viață. Coșmarul unei zile de vară by https://republica.ro/povestea-ca-viata-cosmarul-unei-zile-de-vara [Corola-blog/BlogPost/337907_a_339236]
-
prundul aspru să găsesc Doar pietre albe, negre, maro și cenușii... *** Trecut-au anii...Te-ntâlnii pe malul apei argintii Eram ca doi îndrăgostiți, ce-nlănțuiți Mergeam încet, călcând ușor, Nisipul ridicând în zbor, Dar, deodată am simțit intrând în tălpi prundișul galben-cenușiu, Și am strigat, ca și atunci când pietricele azvârleam În apa în care mă scăldam; Înnebunită am țipat: Sunteți aici? Nu m-ați uitat? ........................................................... Le-am strâns apoi pe toate-n mâini albe și negre, maro și cenușii, Dreptunghiuri
JOC de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 1521 din 01 martie 2015 by http://confluente.ro/emilia_tutuianu_1425219073.html [Corola-blog/BlogPost/372894_a_374223]
-
vor fi luminii să mi-l întorci Andru Leandru așa cum numai spiritul tău știe că este bulgărele de foc, de lumină, de iubire, de căldură nicicând stinsă în adâncurile trupului neputințelor umane lumina gândului să-ți prindă sărutul cristal pe tălpile de înger apoi în aripile tale să cuprinzi răsăritul nostru, al celor ce te-au iubit și te iubesc neîncetat până la ultimul fir de iarbă abia răsărit al anotimpului renașterii ființelor noastre Anne Marie Bejliu, 3 ianuarie 2015 (8:59
SĂ MI-L ÎNTORCI, ANDRU LEANDRU de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1465 din 04 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/anne_marie_bejliu_1420391575.html [Corola-blog/BlogPost/376663_a_377992]
-
dispus să ofere oricât), când e îmbrăcat cu un astfel de tricou se simte în al nouălea cer, are fotografii, abțibilduri și afișe cu fotbaliștii săi preferați, iar dacă i-ar întâlni ar fi în stare să le sărute și tălpile picioarelor. Aceștia sunt hristoșii lor. Of, Doamne ! Microbistul fanatic citește aproape toate publicațiile sportive și articolele tematice din ziarele cu alt profil, de unde află amănunte despre echipa sau echipele sale favorite, despre jucătorii săi favoriți și prin care se pune
FOTBALUL ŞI CELELALTE SPORTURI de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 1998 din 20 iunie 2016 by http://confluente.ro/florin_t_roman_1466441125.html [Corola-blog/BlogPost/383580_a_384909]
-
pietrelor din asfalt flori, pentru ca în primăvară totul să ridice iar și iar glasul vieții, împingând spre răsărit steagul unui vapor fantomă al tinereții celor ce prea grăbiți pleacă dintre noi, cu tinerețea pe buzele arse de vise. miriapozi cu tălpi de înger arși în patimile minciunii, oamenii cresc și scad în grabă în fiecare noapte ridicând răsăritului cale... Anne Marie Bejliu, 1 noiembrie 2015 Referință Bibliografică: băltoacele momentului / Anne Marie Bejliu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1768, Anul V
BĂLTOACELE MOMENTULUI de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1768 din 03 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/anne_marie_bejliu_1446578027.html [Corola-blog/BlogPost/373657_a_374986]
-
2017. mi-ai dat și porția ta de oxigen și m-am rotit toată ziua ca floarea soarelui dar n-am pierdut nici un cuvânt din câte mi-ai spus pe toate le-am așezat în ordine inversă ca sărutul de la tălpi la creștet le-am împerecheat într-o rimă perfectă și de atunci ... Citește mai mult mi-ai dat și porția ta de oxigenși m-am rotit toată ziuaca floarea soareluidar n-am pierdutnici un cuvântdin câte mi-ai spuspe toatele
ELENA SPIRIDON by http://confluente.ro/articole/elena_spiridon/canal [Corola-blog/BlogPost/378269_a_379598]
-
o rimă perfectă și de atunci ... Citește mai mult mi-ai dat și porția ta de oxigenși m-am rotit toată ziuaca floarea soareluidar n-am pierdutnici un cuvântdin câte mi-ai spuspe toatele-am așezatîn ordine inversăca sărutul de la tălpi la creștetle-am împerecheatîntr-o rimă perfectăși de atunci... VI. O PRIMĂVARĂ CU NERVI LILA, de Elena Spiridon , publicat în Ediția nr. 2276 din 25 martie 2017. Știi ce am să fac acum? am să mă intind la soare și- am să
ELENA SPIRIDON by http://confluente.ro/articole/elena_spiridon/canal [Corola-blog/BlogPost/378269_a_379598]
-
fost considerată un atribut al zeiței Athena, simbol al artei domestice feminine. O emblemă a femeii.( Ivan Evseev, Dicționar de magie, demonologie și mitologie românească, Timișoara, 1998, p. 151). Ea a avut mai multe variante în funcție de mărime: de brâu, cu talpă sau scăunaș, foarte lungă ce se fixă în tavan, iar în funcție de forma: cu aripi fiind cele mai împodobite cu crestături, strunjite sau care foloseau formele naturale ale lemnului. Furca de tors nu era înstrăinata, ea se transmitea fetelor sau în
BLAGOVEȘTENIA.2015 de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1545 din 25 martie 2015 by http://confluente.ro/varvara_magdalena_maneanu_1427269157.html [Corola-blog/BlogPost/341017_a_342346]
-
și negre ale padimentului sălii circulare. Mărțina Herseni trage în nări mirosul acela de zidărie vetusta că pe un parfum bun. Se simte în elementul ei și prinde a merge cu pas ceva mai vioi, tot înainte, printre colonadele falnice. Talpă pantofilor din piele galbenă că șofranul, apasă ușor, ca și iluzoriu peste gresia nouă nouța și care nu are nimic de-a face cu istoria locului. Este ca o figurina de fildeș pe o tablă imensă de șah. Un pion
VARA LEOAICEI, FRAGMENT DIN ROMANUL IN LUCRU de MELANIA CUC în ediţia nr. 214 din 02 august 2011 by http://confluente.ro/Vara_leoaicei_fragment_din_romanul_in_lucru.html [Corola-blog/BlogPost/370852_a_372181]
-
de cioburi colorate din vitraliile recent refăcute. Este că într-un caleidoscop, o lumină multiplicata, placata cu miliarde de fațete strălucitoare. Și ce dacă este numai iluzie optică, un joc oarecare? -O carafa spartă... Mda, sunt o carafa zdrobita sub talpă elefantului! Face ea constatrea zâmbind controlat, cu candoare. Clar, nu este o simplă femeie. De sus, din balcon, orgă repeta că într-un bolero spasmodic sunetele rezultate din tuburile dezacordate. Mărțina nu mai rezita. Își astupa urechile cu palmele. Ști
VARA LEOAICEI, FRAGMENT DIN ROMANUL IN LUCRU de MELANIA CUC în ediţia nr. 214 din 02 august 2011 by http://confluente.ro/Vara_leoaicei_fragment_din_romanul_in_lucru.html [Corola-blog/BlogPost/370852_a_372181]
-
pe mânecă” însă lucrurile s-au lămurit până la urmă, am înțeles că ăștia nu glumesc și mă ia la “alergat” și “târât pe burtă” pe-aici, când eu de-abia mai puteam merge și înghețasem de nu-mi mai simțeam tălpile ... Am “trecut” cu bine testul “supunerii” și ne-am continuat drumul pe un întuneric nu prea smolit, umbrele se profilau departe de cărare la lumina făcliilor care erau “plantate” din loc în loc pentru călători. Orașele Modesto și Ceres ca și
CRĂCIUN LA CERES ÎN CALIFORNIA! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 177 din 26 iunie 2011 by http://confluente.ro/Craciun_la_ceres_in_california_.html [Corola-blog/BlogPost/367252_a_368581]
-
Stănescu Poem Phen-mangă, kana astaravas-tu ande'k ghes Thai chumidavas-tukă o patum le punrăsko Nai kadea ka lagavesas hantsî, pala kodea, Daratar te na ikhiares munro chumidimos? Spune-mi, daca te-aș prinde-ntr-o zi și ți-aș săruta talpă piciorului, nu-i așa că ai șchiopata puțin, după aceea, de teamă să nu-mi strivești sărutul? Emoție de toamnă A venit toamnă, acopera-mi inima cu ceva, cu umbră unui copac sau mai bine cu umbră ta. Mă tem că
ȚIGANII DE PUȘKIN TRADUS ÎN LIMBA ROMANI/ ROMII ÎN LIRICA LUMII/ IMN CĂTRE AGNI DIN RIG-VEDA de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2148 din 17 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/marian_nutu_carpaci_1479364037.html [Corola-blog/BlogPost/344152_a_345481]
-
și a florii inimii veșnic deschisă bucuriei de a fi. Uneori ființa îmi cere să plec, să aleg câmpul odată apărut în calea mea, între un cer nefiresc de senin și pământul ierburilor nenăscute. Iarba pridvoarelor de tihnă îmi lasă tălpile să se odihnească, le învelesc în stihurile necunoscutului mângâietor și alinarea nu întârzie să apară. Mă întorc spre tunelul din cochilia melcului în care în visele de târâre mă întrupez pentru a-i învăța tainele supraviețuirii. Râd și plâng acolo
FĂRÂME DE PAŞI (FRAGMENT) de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1127 din 31 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Farame_de_pasi_fragment_anne_marie_bejliu_1391192991.html [Corola-blog/BlogPost/363735_a_365064]
-
metaforă în care amintirile fug și ele în spirala unei promisiuni de fericire amânată. Uneori primăvara simt tigrul cum își ascute ghearele în mine și atunci prind curaj să fiu și mai mult. Într-o zi am privit piatra de sub tălpile tale, copil bălai care-și ascunde glasul sub o frunză de măslin. Am gustat zâmbetul pietrei. Luna mi-a răspuns tăcut apoi s-a transformat în corn. Era plină înainte de zâmbet. M-am gândit atunci că toate se întorc în
FĂRÂME DE PAŞI (FRAGMENT) de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1127 din 31 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Farame_de_pasi_fragment_anne_marie_bejliu_1391192991.html [Corola-blog/BlogPost/363735_a_365064]
-
și ordinelor militare aflate sub semnul absurdului și al unei minime decențe: Plutonul, cu bucile albe și goale, năvăli ca o avalanșă prin ușa ușor deschisă a sălii de dușuri ocupate în cea mai mare parte de cei dinaintea lor. Tălpile goale se chirceau pe cimentul rece ca gheața, alunecând pe luciul făcut de săpunul câtorva generații de nespălați... (pag. 91). Gheorghe Andrei Neagu insistă stilistic pe ridicolul și absurdul ordinelor și comenzilor militare, pe zâmbetul tâmp și pe satisfacția imbecilă
GHEORGHE ANDREI NEAGU: „ARME ŞI LOPEŢI” de DUMITRU ANGHEL în ediţia nr. 1953 din 06 mai 2016 by http://confluente.ro/dumitru_anghel_1462512864.html [Corola-blog/BlogPost/380691_a_382020]
-
pierdut undeva pe drum. *** Copacii înghețați până la ultimul vârf păreau mai frumoși decât orice primăvară cunoscută. Mergeam grăbit pe zăpada neatinsă, imi plăcea să las urma pașilor mei în acele locuri chiar și pentru un moment. Sunetul omătului strivit sub talpa grea a ghetelor mă liniștea, imi oferea siguranță. Cu fesul strâns pe urechi și privirea aplecată de viscol, înaintam bucuros spre casă. Din când în când ridicam privirea în drum, pentru a lua repere noi. .................................................................................... Referință Bibliografică: Poarta albastra / Alexandru
POARTA ALBASTRA de ALEXANDRU BUZOIANU în ediţia nr. 1370 din 01 octombrie 2014 by http://confluente.ro/alexandru_buzoianu_1412168634.html [Corola-blog/BlogPost/353061_a_354390]
-
neostoită sete de absolut și de puritate. Scenele de dragoste transfiguratoare se cantonează, însă, parcă fără drept de apel, într-un spațiu al condiționalului-optativ trecut: „aș fi inundat câmpiile cu nedumeririle tale/ aș fi renunțat la spinii de companie/ pe talpa unui ocean/ aș fi fost ucenicul/ care umple ulciorul cu scene de dragoste/ aș fi jucat la cazinourile arborilor de lumină/ poate că aș fi trișat cât să ai visteria plină cu mine// dar am întârziat într-un golf/ care
O POETĂ PE NUMELE CĂREIA SE POATE PARIA de GINA ZAHARIA în ediţia nr. 1290 din 13 iulie 2014 by http://confluente.ro/Gina_zaharia_1405265713.html [Corola-blog/BlogPost/371507_a_372836]
-
încerc să-l joc/ În luminișuri fără de noroc” (Dragostea de-a fi). Poeta trăiește tragic singurătăți cosmice și-și etalează dureros devorarea pe rugul cuvântul ce exprimă adevărul care a prins-o cu cu voluptate în mistuirea-i neiertătoare: „Pe talpă sângerândă stau drumurile mele,/ Cu lacrima uscată m-am rătăcit pe ele,/ Aveam o sete mare dar nu-ncăpea-n pahar/ Apa seca-n fântână, dincolo de hotar;// Te rog, spin de lumină, nu fulgera tot cerul,/ Pe-o treaptă de
O POETĂ PE NUMELE CĂREIA SE POATE PARIA de GINA ZAHARIA în ediţia nr. 1290 din 13 iulie 2014 by http://confluente.ro/Gina_zaharia_1405265713.html [Corola-blog/BlogPost/371507_a_372836]