2,970 matches
-
divină de-a pururi dăinuieșteînfășurată-n roșu sau alb de lăcrimioarăE surfilată-n aur - mirifica-i comoară. Când îl rostesc și-n vis, cu glasul omenesc,Nemărginit cuvântul - sfioasă-l rostuiesc! El dă sensul vieții, e primul legământCel mai ales și tandru de pe acest pământ.Este ca apa rece ce-i scoasă din izvorDe dragoste și pace, de viață dătătorși cu iubirea-i toată m-adapă ne-ncetatAstâmpărându-mi setea cu suflet cald, curat.Pe pagina inimii trăiește-o veșnicie... XIV. MI-A TRECUT
PAULA DIANA HANDRA [Corola-blog/BlogPost/362312_a_363641]
-
ceas -... XVI. DIAMANTUL CE INIMA NU-L VINDE, de Paula Diana Handra, publicat în Ediția nr. 1677 din 04 august 2015. DIAMANTUL CE INIMA NU-L VINDE Mă plec în fața ta, tu, mamă devotată Prin anii de mătase, ființă minunată, Tandră, imaculată, un crin scăldat în lapte Croind drumul curat lumina să-mi arate. Urmându-ți sfatu-n viață - ce bogăție sfântă - Calea-mi va fi ușoară, căci inima îmi cântă Prin munți sau mări întinse, în locuri cu verdeață, Povața-ți
PAULA DIANA HANDRA [Corola-blog/BlogPost/362312_a_363641]
-
ai iubit deplin Primește-o plecăciune și-n brațe tu mă prinde Mamă, ești diamantul ce inima nu-l vinde. Citește mai mult DIAMANTUL CE INIMA NU-L VINDEMĂ plec în fața ta, tu, mamă devotatăPrin anii de mătase, ființă minunată,Tandră, imaculată, un crin scăldat în lapteCroind drumul curat lumina să-mi arate.Urmându-ți sfatu-n viață - ce bogăție sfântă -Calea-mi va fi ușoară, căci inima îmi cântăPrin munți sau mări întinse, în locuri cu verdeață,Povața-ți minunată e plină
PAULA DIANA HANDRA [Corola-blog/BlogPost/362312_a_363641]
-
chemare: Parfum și culoare din suflet de floare! FLORI DE LILIAC Flori de liliac mă-ntâmpină acasă Îmi deschid portița cu mireasm-aleasă Simt că le iubesc, c-a venit fetița, Culori-curcubeie-mi străjuie ființa. Liliacul mov, cu brațele deschise, Mă primește tandru, ramurile-i ninse Îmi zâmbesc suav, pline de ... Citește mai mult PARFUM ȘI CULOAREParfum și culoare din suflet de floareE nesfârșirea-n binecuvântareCe-aduce-n suflet dulcea alinareDin veșnicia clipei ce nu moare.Parfum și culoare din suflet de floareSe-așterne peste mine
PAULA DIANA HANDRA [Corola-blog/BlogPost/362312_a_363641]
-
revarsă o tainică chemare:Parfum și culoare din suflet de floare!FLORI DE LILIACFlori de liliac mă-ntâmpină acasăîmi deschid portița cu mireasm-aleasăSimt că le iubesc, c-a venit fetița,Culori-curcubeie-mi străjuie ființa.Liliacul mov, cu brațele deschise,Mă primește tandru, ramurile-i ninseîmi zâmbesc suav, pline de ... XXIV. PAULA-DIANA HANDRA - OMAGIU MAMEI (POEME), de Paula Diana Handra, publicat în Ediția nr. 791 din 01 martie 2013. CA PIATRA PREȚIOASĂ Povața ta de aur, ca piatra prețioasă Îmi luminează drumul urmat
PAULA DIANA HANDRA [Corola-blog/BlogPost/362312_a_363641]
-
Pe strunele dorului/ L-am dăruit privighetorilor/” (În liniște), un suflet-orchestră pentru că de la început și până la sfârșit asistăm la o muzică ce pornește delicat, precum sunetul viorii: „Din cântec lin, pe strune de vioară/ Să torc spre tine-n taină tandre șoapte/ De Sus să curgă dintr-o călimară/ Praful iubirii peste noi în noapte./ Și lacrimi - bobi de rouă de pe flori S-adun pe buze-n dimineți senine/ Să mă îmbrac în mantii de culori/” (Aș vrea),. apoi muzica se
ECOURI LA O CARTE DE... DESCĂTUŞĂRI LIRICE de GEORGE ROCA în ediţia nr. 392 din 27 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362454_a_363783]
-
timp și viața lângă un astfel de bărbat deveni foarte anostă și apăsătoare. Foarte repede deveni mamă și nevoia ei mare de afecțiune își găsi împlinirea. David, incapabil de iubire conjugală, se dovedi un tată incredibil de iubitor, responsabil și tandru cu fiul lui. Asprimea cu care își trata nevasta, mentalitatea lui rigidă în raportul de cuplu, absențele lungi de acasă, apăsătoarea lui prezență atunci când nu se spetea de atâta muncă pe unde apuca, săpară între ei o prăpastie de netrecut
BRAȚUL RĂZBUNĂRII de SILVIA GIURGIU în ediţia nr. 2177 din 16 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/362488_a_363817]
-
de suflet, un „izvor imens de apă vie”, flăcări roditoare, „scântei de floare dalbe”, „muguri de magnolii” care se desfac în „floarea sufletului viu”, dar și suficiente motive de răvășire sufletească, născătoare de vers menit să dăinuie. Peste toate acestea, „tandru, versul” - prelins din călimară, picurând în „calde, mirifice unde” (Renaștere). El are darul de a o face pe autoare să plutească „înspre nouri și-n eternitate/ Cuprind infinitul și-n taină-mi țin dorul...” (Renaștere). Răvășirea e ascunsă în tăceri
O PREOTEASĂ A CUVÂNTULUI ŞI ODISEEA EI SUFLETEASCĂ de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 392 din 27 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362439_a_363768]
-
tine fericirea...” (Povață). De la epitetizările de început, cu iz de pastel și elegie, nu rareori impregnate de locuri comune de genul: freamătul frunzelor, verdele codrului, tristețea norilor, fereastra sufletului meu, freamătul codrului, strunele dorului, pe-a timpului aripă, mirajul fericirii, tandre șoapte, balsam pe răni, castel de vise, cântec lin pe strune de vioară, miresmele florilor, liniște vrăjită, lacrimi - bobi de rouă de pe flori, muguri de lumină, mirific decor, minunat dor, dimineți senine, soarele iubirii, floarea tainică-a iubirii, glasul tăcerii
O PREOTEASĂ A CUVÂNTULUI ŞI ODISEEA EI SUFLETEASCĂ de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 392 din 27 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362439_a_363768]
-
va cerne.// Din limpezi izvoare îmi iau apa vie/ Și foșnetul frunzei din codru mi-e cântul/ Iar soarele toamnei și mustul mă-mbie/ Să dărui cu dragoste, veșnic, Pământul...// Sub raze de Lună o pânză de vise/ Așterne-se tandru-n pridvorul Iubirii.../ Desfac legătura de chei, uși închise/ Deschid - lasănd loc cuvenit implinirii.// (...)// Sunt umbră și suflet născut din esența/ Cuvântului lin ce se scurge din suflet/ Sub lava încinsă ascund chintesența/ Aceluiași gând ce mă-nvăluie-n cântec//”. (Sunt, Oradea
O PREOTEASĂ A CUVÂNTULUI ŞI ODISEEA EI SUFLETEASCĂ de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 392 din 27 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362439_a_363768]
-
și pur/ Ridică gingaș capul și parcă zice-n slavă:/ Nu-i vreme de tristețe, e bucurie-n jur!// Privesc spre ghiocelul ce mi-e atât de drag/ Și-i sorb duios lumina ce-mprăștie în cale/ Nectar din suflet, tandru aștern tăcut în prag/ Și-aștept din depărtare... chemarea vocii tale.// De-ai știi câtă iubire am adunat în suflet/ Și câtă primăvară am strâns la pieptul meu/ Câți ghiocei sădit-am și-al ramurilor scâncet/ L-am ascultat cu
O PREOTEASĂ A CUVÂNTULUI ŞI ODISEEA EI SUFLETEASCĂ de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 392 din 27 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362439_a_363768]
-
și spune-mi cuvinte de-alint, Mă strânge în brațe gingaș! Voi fi mută... Și spune-mi doar vorbe... Chiar dacă mă mint! Sărută-mi obrazul! Nimica n-oi zice... Și-o floare în plete îmi pune de vrei, Privește-mă tandru și fă-mă ferice Să cred că-s Regină-’ntr-atâtea Femei! 30.04.2010 ... Citește mai mult http://www.youtube.com/watch?v=QBtpy7Zf Cw&feature=relmfuIncertitudineNu știu ce să-ți spun! Târziu e în Vreme...Mi-e Sufletul singur, amar
MARIA CIUMBERICĂ [Corola-blog/BlogPost/362436_a_363765]
-
și spune-mi cuvinte de-alint, Mă strânge în brațe gingaș! Voi fi mută...Și spune-mi doar vorbe... Chiar dacă mă mint!Sărută-mi obrazul! Nimica n-oi zice...Și-o floare în plete îmi pune de vrei,Privește-mă tandru și fă-mă fericeSă cred că-s Regină-’ntr-atâtea Femei!30.04.2010... XII. ÎNGER ȘI SUFLET - VERSURI CU FLORI DE LILIAC, de Maria Ciumberică , publicat în Ediția nr. 457 din 01 aprilie 2012. http://www.youtube.com/watch?v
MARIA CIUMBERICĂ [Corola-blog/BlogPost/362436_a_363765]
-
și spune-mi cuvinte de-alint, Mă strânge în brațe gingaș! Voi fi mută... Și spune-mi doar vorbe... Chiar dacă mă mint! Sărută-mi obrazul! Nimica n-oi zice... Și-o floare în plete îmi pune de vrei, Privește-mă tandru, și fă-mă ferice Să cred că-s Regină-`ntr-atâtea Femei! 30.04.2010 .............................................. ... Citește mai mult INCERTITUDINENu știu ce să-ți spun! Târziu e în Vreme...Mi-e Sufletul singur, amar și pustiu,Secată mi-e Viața... Inima-mi
MARIA CIUMBERICĂ [Corola-blog/BlogPost/362436_a_363765]
-
și spune-mi cuvinte de-alint, Mă strânge în brațe gingaș! Voi fi mută...Și spune-mi doar vorbe... Chiar dacă mă mint!Sărută-mi obrazul! Nimica n-oi zice...Și-o floare în plete îmi pune de vrei,Privește-mă tandru, și fă-mă fericeSă cred că-s Regină-`ntr-atâtea Femei!30.04.2010................................................. XXII. , de Maria Ciumberică , publicat în Ediția nr. 395 din 30 ianuarie 2012. Bun-găsit, dragul meu prieten! Îmi e destul de greu să vorbesc despre mine; sunt un
MARIA CIUMBERICĂ [Corola-blog/BlogPost/362436_a_363765]
-
în chip de bucurii viisub perdele de rouă,ce ne umezescși sufletele...și pașii...și ochii...sub trăirea lorse nasc... XVIII. IUBITEI..., de Romeo Nicolae Ștefănescu , publicat în Ediția nr. 270 din 27 septembrie 2011. Iubitei poezie [] Iubitei Șoptește-mi tandru dragostea ta, Iubita mea... Și nu uita, Că doar eu... Îți țin în mâna mea... Iubirea ta... Iubirea mea... Iubirea noastră. 10.07.2009 Romeo - Nicolae + ASiIiVRo Vol. Sfperanțele iubirii - 2010 Citește mai mult Iubiteipoezie []Poezia de dragoste- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -de Ștefănescu
ROMEO NICOLAE ŞTEFĂNESCU [Corola-blog/BlogPost/360949_a_362278]
-
Și nu uita, Că doar eu... Îți țin în mâna mea... Iubirea ta... Iubirea mea... Iubirea noastră. 10.07.2009 Romeo - Nicolae + ASiIiVRo Vol. Sfperanțele iubirii - 2010 Citește mai mult Iubiteipoezie []Poezia de dragoste- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -de Ștefănescu Romeo-Nicolae [ASiIiVro ]2009-07-10 | |Iubiteișoptește-mi tandru dragostea ta,Iubita mea...Și nu uita,Că doar eu...Îți ținîn mâna mea...Iubirea ta...Iubirea mea...Iubirea noastră.10.07.2009 Romeo - Nicolae + ASiIiVRoVol. Sfperanțele iubirii - 2010... XIX. JURĂMÂNT, de Romeo Nicolae Ștefănescu , publicat în Ediția nr. 268
ROMEO NICOLAE ŞTEFĂNESCU [Corola-blog/BlogPost/360949_a_362278]
-
îndrăgostiții. Copacii se privesc liniștiți în ochi mirându-se fiecare de verdeața celuilalt, contemplând vara în inima iubitei. Și pare că, în vara asta s-au văzut pentru prima dată! Și, niciodată verdele n-a fost mai verde, mângîierile mai tandre, legănarea, mai duioasă și soarele mai arzător! Soarele răsărea pe chipul tău De pe pod, privirile noastre urcau pe firul apei. Acolo, soarele strălucea ca o monedă în apa limpede. Priveam amândoi, în tăcere, asfințitul. Și tu zâmbeai atât de frumos
IUBIREA LUI de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 291 din 18 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361113_a_362442]
-
Lautréamont, Sacher, Masoch, Dali, Creangă, Gide, Bogza, Aragon și chiar procesele intentate lui Baudelaire sau Flaubert pentru încălcarea legilor moralității în operele lor. Erosul a jucat întotdeauna un rol puternic. Cât privește prietenia, sunt adeptul ei până la sacrificiu, sincer și tandru, aiurit uneori, am un ascuțit spirit ironic dar și autoironic, uneori mă expun dar sunt ocrotit de sinceritatea ce se desprinde din scrisul meu. Ce-i drept cer și mult, puțină reciprocitate. Muncesc mult dar cu satisfacții deosebite și fac
INTERVIU CU MINE ÎNSUMI de BERTHOLD ABERMAN în ediţia nr. 1075 din 10 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/361094_a_362423]
-
Acasa > Manuscris > Scriitori > IAR ȘI IAR... Autor: Maria Ileana Belean Publicat în: Ediția nr. 222 din 10 august 2011 Toate Articolele Autorului sorb alabastru din roua prelinsă tandru pe firul de gând migdala o strâng în pumn de frică să nu se întoarcă umbra prinde prima stea căzută din inimă împreună cu mireasma credinței mă săruți de fiecare dată când intru în tine cu dimineața fără să întrebi dacă
IAR ŞI IAR... de MARIA ILEANA BELEAN în ediţia nr. 222 din 10 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360802_a_362131]
-
umezeala scoicuței și îi alinta interiorul cu grația unei harpiste care ciupește coardele harpei cu tandrețe și dragoste. Irina își ridică fesele iar Sandu slobozi scoica Irinei de învelișul chilotului, scoică ce se deschidea tot mai mult la fiecare mângâiere tandră și pricepută a tânărului. Buzele sale lacome începu să coboare la încheietura picioarelor, producând la fiecare atingere o erupție vulcanică de senzații și dorințe în corpul Irinei, care cu degetele răsfirate în părul cârlionțat al partenerului său de nebunii gemea
EXCURSIA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 219 din 07 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360837_a_362166]
-
atingă nimic! Fii bun, ferește-mă de rău Și-ajută-mă, să mă ridic! Ascunde și sfântă-amintirea La care mă-nchin zi de zi Căci scumpă îmi este iubirea De tine și de a trăi! Și bucură-ți inima-n noapte, Când tandră îți voi răsări Și crede-n săruturi și șoapte, Balsam pentru-o nouă zi! Ascunde-mă-n sufletul tău, Să nu mă atingă nimic! Fii bun, ferește-mă de rău Și-ajută-mă, să mă ridic! Pentru noi Pentru noi, voi opri
IN LUMEA IUBIRII de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 237 din 25 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360931_a_362260]
-
atemporală, rece, a Universului, „În Câmpie, pustiul hotarelor mute, nori de-ntristare ascund toți guzganii. Numai catargele inimii - anii - se-adună-ntre aripi mereu ... ” și altul, al trăirii pasionale, al arderii vitaliste, „Visul țărânii Tăcere rămână, sunet pur între abscisele uitării, jugul tandru al desperecherii cum să-l îndur? E un cântec ce nu se aude, fără să vreau vorbele-mi răsar la fereastră, de pe buzele necuprinsului, iată, mă zboară o pasăre-albastră ... Evanghelia Tăcerii este o carte rară, despre trăirea intensă a sentimentului
TESTAMENT ÎN ALFABETUL TĂCERII de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 1143 din 16 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364091_a_365420]
-
vorbea în șoaptă m-aș fi înrolat în semiliniștea existenței ba chiar îmi rezervasem un loc lângă un alt nebun) la ultimul se făceau ședințe foto orbilor privește aici îi îndemna fotograful (și el orb ) atunci am văzut cel mai tandru surâs din galaxia luminii apoi am orbit nebunul erai tu Referință Bibliografică: nebunul erai tu / Gina Zaharia : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 925, Anul III, 13 iulie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Gina Zaharia : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea
NEBUNUL ERAI TU de GINA ZAHARIA în ediţia nr. 925 din 13 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364154_a_365483]
-
cu sine, cu lumea, cu această existență mereu pusă la încercare. Într-o zi neștiută, cineva...( o mamă) ne înbracă în ”scutece de zăpadă” și ne dăruiește soarelui. Niciodată nu va ști dacă acest soare ne va învălui - cu îmbrățișări tandre - sau își va aprinde flacăra chiar în centrul ființei, mistuindu-ne zi de zi, aruncându-ne într-o suferință surdă și fără de margini. Ea, mama, speră și, din adâncul sufletului, își dorește tot ce e mai bun pentru ceea ce a
DARURI... de VALENTINA BECART în ediţia nr. 2180 din 19 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/364146_a_365475]