4,350 matches
-
putut fi trecute cu vederea, indiferent de perspectiva din care a fost făcută exegeza. în căutarea taurului fioros, Tezeu înnoptează în coliba bătrânei Hecale. Din nou, participarea unui personaj feminin la inițierea și ajutarea eroului. A doua zi, Tezeu găsește taurul, se luptă cu acesta fără arme („corp la corp”), îl învinge și îl leagă. Astfel legat, taurul este mânat la Atena, eroul fiind, pe drum, slăvit și felicitat de oameni. (Asemănarea cu colindele românești de „vânare” a leului este izbitoare
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
fioros, Tezeu înnoptează în coliba bătrânei Hecale. Din nou, participarea unui personaj feminin la inițierea și ajutarea eroului. A doua zi, Tezeu găsește taurul, se luptă cu acesta fără arme („corp la corp”), îl învinge și îl leagă. Astfel legat, taurul este mânat la Atena, eroul fiind, pe drum, slăvit și felicitat de oameni. (Asemănarea cu colindele românești de „vânare” a leului este izbitoare.) Abia aici, în cetate, Tezeu sacrifică Taurul zeului Apollo (sau lui Poseidon, după alte versiuni) : „Punând mâna
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
corp la corp”), îl învinge și îl leagă. Astfel legat, taurul este mânat la Atena, eroul fiind, pe drum, slăvit și felicitat de oameni. (Asemănarea cu colindele românești de „vânare” a leului este izbitoare.) Abia aici, în cetate, Tezeu sacrifică Taurul zeului Apollo (sau lui Poseidon, după alte versiuni) : „Punând mâna pe el, l-a arătat viu locuitorilor, mânându-l prin cetate, apoi l-a sacrificat lui Apollo Delphinianul” (Plutarh, Thezeus, XIV). Sacrificiul a fost urmat de un „praznic măreț” (6
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
lui Platon (Critias, 108d-121c). Zeul Poseidon s-a împreunat pe insulă cu o muritoare (Kleitho), împărțind ulterior ținutul celor zece copii zămisliți cu aceasta. (Vezi împreunarea pe insula Creta dintre taurul-Zeus și muritoarea Europa, mama lui Minos, sau cea dintre taurul lui Poseidon și muritoarea Pasiphae, mama Minotaurului.) în mijlocul Atlantidei, Poseidon construiește un adevărat labirint : „A tăiat toate povârnișurile împrejmuitoare ale colinei pe care locuia dânsa [= Kleitho], făcând astfel o cetate trainică și întocmind adevărate brâie de pământ și de mare
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
oameni”. Conform „poruncilor purcese chiar de la Poseidon, așa cum le transmisese prin obiceiul pământului și printr-o inscripție [...] pe o stelă”, stabilirea autorității „unor regi asupra altora” se făcea periodic (la cinci-șase ani), în felul următor : „După ce se dădea drumul unor tauri în țarcul sfânt al lui Poseidon [aflat în centrul zonei labirintice - n. A.O.], regii, rămânând singuri, înălțau rugi Zeului ca acesta să primească victima ce îi va fi pe plac ; după aceea, ei porneau la vânătoare fără arme de fier
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
regii, rămânând singuri, înălțau rugi Zeului ca acesta să primească victima ce îi va fi pe plac ; după aceea, ei porneau la vânătoare fără arme de fier (áneu sideron), doar cu bețe și plase (xýlois kai bróchois). Apoi, acela dintre tauri care fusese prins era dus lângă stelă și înjunghiat lângă partea ei de sus, în vreme ce ei jurau pe inscripție”. Trupul taurului era apoi îmbucătățit și ars pe jertfelnic, iar bazileii făceau libații și se împăr- tășeau cu sângele acestuia. (Platon
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
la vânătoare fără arme de fier (áneu sideron), doar cu bețe și plase (xýlois kai bróchois). Apoi, acela dintre tauri care fusese prins era dus lângă stelă și înjunghiat lângă partea ei de sus, în vreme ce ei jurau pe inscripție”. Trupul taurului era apoi îmbucătățit și ars pe jertfelnic, iar bazileii făceau libații și se împăr- tășeau cu sângele acestuia. (Platon, Critias, 108d-121c ; cf. 51, pp. 334-341 ; mai puțin pasajul subliniat, care mi-a fost tradus de Andrei Cornea, căruia îi mulțumesc
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
arhaica cetate Atena ar fi jucat rolul de model al utopicei insule Atlantida (110). Pentru alți cercetători (K.T. Frost, W. Brandestein, S. Marinatos, J.V. Luce), acest model l-ar fi constituit chiar insula Creta. „Rolul pe care îl joacă sacrificarea taurului în jurământul regilor atlanți ducea în chip aproape inevitabil în țara Minotaurului, iar distru- gerea fabulosului regat [al Atlantidei] a fost asimilată cu căderea Cnossosului” (80, p. 398). Cel puțin patru eroi din mitologia clasică (Androgeu, Heracles, Tezeu, Iason) sunt
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
țara Minotaurului, iar distru- gerea fabulosului regat [al Atlantidei] a fost asimilată cu căderea Cnossosului” (80, p. 398). Cel puțin patru eroi din mitologia clasică (Androgeu, Heracles, Tezeu, Iason) sunt supuși la probe similare : prinderea (fără arme) și legarea unui taur. Tezeu reușește această performanță de două ori. În ambele cazuri pare a fi vorba de un ritual de învestire regală. Prima dată, el prinde și leagă Taurul de la Marathon pentru a dovedi că este fiu de rege. Imediat după depășirea
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
Tezeu, Iason) sunt supuși la probe similare : prinderea (fără arme) și legarea unui taur. Tezeu reușește această performanță de două ori. În ambele cazuri pare a fi vorba de un ritual de învestire regală. Prima dată, el prinde și leagă Taurul de la Marathon pentru a dovedi că este fiu de rege. Imediat după depășirea acestei probe, regele Egeu îl recunoaște drept fiu al său și moștenitor al tronului. De altfel, relatarea lui Plutarh este suficient de concludentă în privința justificării acestei înfruntări
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
Imediat după depășirea acestei probe, regele Egeu îl recunoaște drept fiu al său și moștenitor al tronului. De altfel, relatarea lui Plutarh este suficient de concludentă în privința justificării acestei înfruntări : „Iar Thezeus, dorind să fie [...] cârmuitorul poporului, a pornit spre Taurul din Marathon” (Thezeus, XIV). A doua oară, Tezeu prinde și leagă Minotaurul cretan. Imediat după această izbândă (de fapt, datorită ei), Tezeu devine regele cetății Atena, în locul lui Egeu. Legenda spune că Egeu aștepta pe stânci corabia din Creta, care
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
n variabile) a narației mitice. În scopuri așa-zis didactice, îl accept ca atare. Cuplul Iason-Medeea întruchipează poate cel mai bine acest model eroic al mentalității mitice. Numai cu ajutorul magicienei Medeea reușește Iason - tipic erou războinic - să înjuge (lege) fioroșii tauri de aramă și să adoarmă („lege”) nu mai puțin fiorosul balaur care păzea „lâna de aur” (39). Prototip al vrăjitoarei, Medeea nu leagă balaurii doar la figurat (administrându-le „ierburi descân- tate”), ci și la propriu, înhămându-i la carul
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
de trei ori peste cap cu cârja, îi înfășură gâtul cu stola și arătă mulțimii izbânda lui (Venatius Fortunatus, Vita sancti Mercelli, X ; cf. 34, p. 66). Legende populare franceze susțin că tot Sf. Marcel a scăpat Parisul de un taur fioros, care teroriza locuitorii orașului, legându-și stola în jurul gâtului fiarei (35, p. 101). Tot un taur înfricoșător (dar și un balaur) a fost îmblânzit în chip similar - conform tradiției romane - de Sf. Silvestru (Legenda aureea, secolul al XIII-lea
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
Venatius Fortunatus, Vita sancti Mercelli, X ; cf. 34, p. 66). Legende populare franceze susțin că tot Sf. Marcel a scăpat Parisul de un taur fioros, care teroriza locuitorii orașului, legându-și stola în jurul gâtului fiarei (35, p. 101). Tot un taur înfricoșător (dar și un balaur) a fost îmblânzit în chip similar - conform tradiției romane - de Sf. Silvestru (Legenda aureea, secolul al XIII-lea e.n. ; cf. 34, p. 73, n. 47). 5. Dar nu numai rolul eroinei a involuat până la dispariție
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
sălbatic este un prim semn al îmblânzirii, de fapt al supunerii magice a acestuia. Reamintesc imaginea solomonarilor călărind balauri înfrânați sau pe aceea a vrăjitoarelor călărind demoni. Sunt atestate credințe populare românești privind faptul că doar „strigoaiele” (vrăjitoarele) „călăresc pe tauri” (65, p. 165). Chiar „leagănul de mătase, împletit cu vița-n șase” ne poate sugera „legarea” bourului, punerea lui „în frâu” (113). „Leagănul” e împletit și pus între coarne chiar de către fată : Poartă leagăn de mătase, împletit de Leana-n
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
dar și pro- voacă „înotătura lină” a bourului - cu alte cuvinte, îmblânzirea pe cale magică a stihiei acvatice. Abia în ultimă instanță fata amenință bourul că, dacă nu va pluti lin, frații ei (vezi frații plecați în căutarea Europei răpite de taur) îl vor omorî „cu suliți”, urmând să facă din trupul lui nunta, casa etc., să întemeieze deci un (micro)cosmos. Sunt aici toate motivele și submotivele trecute mai sus în revistă, inclusiv acela al cuplului frate-soră versus monstru. Trebuie totuși
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
Minotaurul sălășluind în Labirint este, cel mai adesea, înlocuit cu un demon draconomorf sălășluind în peșteră (daimonospelios) (124, p. 228). Mulți eroi legendari (Heracles, Iason, Cadmos) și sfinți creștini (Sf. Silvestru, Sf. Marcel etc.) răpun nu numai dragoni, dar și tauri fabuloși (50), sau răpun dragoni tauromorfi : Ghilgameș pe Huwawa (92, pp. 235 și urm.), Heracles pe Ahelaos, Sf. Martha pe Tarasque (93). Dar principalele analogii dintre cele două structuri legendare se referă la motivele care le compun. Legarea monstrului, aducerea
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
compozit (antropozoomorf) din aceeași familie cu Minotaurul, este, ca și acesta din urmă, o întruchipare a Haosului. Între ei există însă o diferență, dacă nu esențială, cel puțin semnificativă. Pe când Minotaurul are trup de om (bărbat) și cap de animal (taur), Sfinxul are trup de animal (felină) și cap de om (femeie). Ceea ce sunt la Minotaur brutalitate și agresivitate pură, la Sfinx sunt perversitate și perfidie - nu mai puțin terifiante și ucigătoare (gr. sphiggx = „care apasă, strânge, strangulează”). Ca urmare, armele
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
Constatarea analogiei dintre cele două legende se dovedește a fi legitimă nu numai dacă le „citim” dintr-o perspectivă mito- logică (mitul cosmogenezei), ci și dintr-una ritologică (ritul inițierii și învestirii regale). Astfel, datorită răpunerii „fără arme” a Mino- taurului, Tezeu devine noul rege al cetății Atena, după ce el însuși provocase moartea vechiului rege, tatăl său, Egeu. Similar, datorită răpunerii „fără arme” a Sfinxului, Oedip devine noul rege al cetății Teba, după ce el însuși îl ucisese pe vechiul rege, tatăl
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
murgit”, „s-a înserat”, „s-a întunecat” ; b) Murgu-dă-cu-seară - ființă demonică despre care se crede că umblă prin păduri după apusul Soarelui ; c) Murgiloaică (Murgiloaie) - demon feminin care personifică amurgul în descântece ; d) Murgilă - personaj nocturn care, în chip de „taur frumos” sau de „bou mare și puternic”, împinge cu coarnele Soarele, ajutându-l „să coboare pe tărâmul celălalt” (alte forme sub care apare Murgilă : gigant antropomorf, duh, iazmă diavo- lească, iazmă a nopții, bestie nocturnă etc.) (14, p. 224). Murgilă
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
acoperit de nori - n. A.O.], boii, fiindcă li-e greu, mai slobod din apa ce o cară în buți mari, și atunci zicem că plouă” (9, p. 55). Norul negru, de grindină, este „în chip de bou” sau „de buhai” (taur) sau este tras de Sf. Ilie „cu un bou” (20, pp. 144-145). De asemenea, în popor, la negură („norul lăsat pe pământ”) i se mai spune și „buhaiu”, iar în cimilituri negura sau pâcla e desemnată printr-o „vacă surie
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
druga, Să mă sui pe Murga. Și adulții cred că pe bovine pot călări doar vrăjitoarele (strigoaiele) care au putere asupra stihiilor meteorologice și a „manei vacilor” : „Muieri care strică vacile cu lapte, au coadă la spate și călăresc pe tauri” (41, p. 165) sau „a mai mare [strigoaie] e călare pe taur” (55, p. 79). Similar, în colindele „de fată mare”, fecioara călă rește „boul negru”, domolind astfel furtuna și potopul pe care acesta le declanșase (pentru comentarii, vezi în
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
pot călări doar vrăjitoarele (strigoaiele) care au putere asupra stihiilor meteorologice și a „manei vacilor” : „Muieri care strică vacile cu lapte, au coadă la spate și călăresc pe tauri” (41, p. 165) sau „a mai mare [strigoaie] e călare pe taur” (55, p. 79). Similar, în colindele „de fată mare”, fecioara călă rește „boul negru”, domolind astfel furtuna și potopul pe care acesta le declanșase (pentru comentarii, vezi în această carte capitolul „Labirintul”, subcapitolul „Fecioara și Fiara. Legarea magico-erotică”). 7. Din
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
foarfecele te-oi tăia/ Și pe pârâu te-oi da” (15, p. 124), sau (de „soare sec”) „Cu nouă fuse te-oi toarce,/ Cu acul te-oi cârpi” (15, p. 124), sau (descântec împotriva furtunii) „Bălaur, Bălaur/ Cu cap de taur/ Du-te-n pustie/ Ca nimeni să nu te știe/ Că de nu ti-i duce/ Cu drâgla te-oi trage/ Cu săcurea te-oi tăia/ Cu răzușa [pentru postav] te-oi rade/ Și-n foc te-oi arde” (9
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
în judecată și moare de supărare. Cogălniceanu, bolnav și bătrân, reîntinerește în culmea vieții sale pentru a apăra Dunărea, mișcătoarea pavăză de argint a neatârnării noastre străvechi, a căreia pierdere totdeuna robie au însemnat. Iar țara aceasta, amețită ca un taur de demagogia ei internă, de zdreanța roșie a republicei de disculți, e distrasă de la cestiunea cea mare, pierde ca pe niște cărți pe joc simpatiile tuturor popoarelor europene, pentru a se ocupa de mijlocul cum să asigure reușita în alegeri
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]