27,041 matches
-
recuperare a sensului prin cuprinderea altor interpretări să aibă șanse de reușită chiar mai mari decât apelul direct la original. Notele traducătoarei Mădălina Diaconu ămi confirmă an mare măsură bănuiala. Ample, analitice, apte de a da seama perfect de complexitatea temei și de a aduce importante lămuriri conceptuale și terminologice, notele acestea salvează, categoric, ediția de față de la impostura. Cu Boala de moarte cultura română câștiga anca un text kierkegaardian, chiar dacă o face pe ocolite. Supărător este doar faptul că e
Traduttore tradittore ... by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17474_a_18799]
-
spirituali ai acestei epoci (elogiu suprem! n.n.), Stendhal, (s.n.) a caracterizat foarte bine expresia englezeasca povestind că era un lord an Marea Britanie, care, singur, nu ăndrăznea să stea picior peste picior la el acasă, ănaintea focului din căminul sau, de teamă să nu fie improper. O femeie, o englezoaica, fie că ar face parte din sectă furioasă a sfinților (protestanți, furibunzi ce și-ar lasă familia să moară de foame, numai să nu fie cumva improper; ei bine, această femeie nu
Ce se face si ce nu se face by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17489_a_18814]
-
să înlocuim tradiționalul "casă" cu mai modernul "conducta" și obținem răspunsul, pe cât de prozaic, pe atât de limpede, la fumigena lansată de dl Nastase). Geografia și politica (internațională!) par să fi fost, de data aceasta, de partea noastră. Mi-e teamă, însă, ca promisiunea vesticilor să nu fie un cadou otrăvit. E normal ca europenii să pretindă - deși își dau seama că e pură utopie - îmbunătățirea situației economice. M-am întrebat, însă, de ce a doua condiționare pusă României se referă la
Corsarul Drake si petrolistul Dracula by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17510_a_18835]
-
a luării an stăpânire, cum ar veni, a lumii ostile, transformată an idiom specific. Exterioritatea devine interioritate. S-ar zice că, de data aceasta, printr-o mișcare inversă, lumea se "camuflează", se adaptează eului pe care l-a ultragiat, de teama unei punițiuni, a unei revanșe transcendente. Ajunge, ea, a se comportă aidoma unui cameleon. Se ascunde an ființă, uneori cu drăgăstoase, atât de ănselătoare aparente: "Hei, dacă viața mea ar fi putut rămâne/ doar acea grămăjoara de ace/ pe care
Solitudinea Marianei Marin by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17481_a_18806]
-
de acord cu o asemenea literatura explozivă, autentică, vie care se opune jocurilor postmoderne. Dar nu înțeleg de ce această literatura trebuie să aparțină numai zilei. Sunt iarăși de acord cu antiteza om relaxat-om crispat. Mi-e de aceea îngrozitor de teama nu atât de moartea literaturii cât de mumificarea ei în clinicile postmodernismului unde, în mod sigur, tot ce va fi viu va suferi operația fatală a emasculării. Și cu toate acestea sintagma "literatura zilei" sugerează nu atât viață cât resemnare
Literatura împotriva zilei by Dan Stanca () [Corola-journal/Journalistic/17547_a_18872]
-
-o aproape, prin excepție, primul impuls a fost actualizarea. Rezultatul, un melanj nu prea fericit, în care spiritul dramatic și satiric al lui Mazilu a iesit cam sifonat. De aceea, am așteptat cu emoție această premieră sau mai degrabă cu teamă de a nu asista la o alunecare, periculoasă și defavorizanta pentru toată lumea, vulgara, catre actualitate și actualizare forțată. O dată în plus m-am bucurat, la sfîrșitul reprezentației că publicul cunoscător s-a reîntîlnit, regasind, spiritul autentic al lui Mazilu, iar
Don Juan a murit! Trăiască Don Juan! by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/17556_a_18881]
-
mai poate supraviețui un mort). Abia după ce supraviețuirea va fi o problemă rezolvată, abia după ce vom avea un numar crescut de premiere, o ritmicitate a difuzării, un parc de săli civilizate, o piață veritabilă, abia atunci vom putea invocă, fără teama de ridicol, alte probleme (Cum ar fi "problema scenariului", "problema actorului de film", "problema publicului" ș.a.m.d.). Din caietul program al premierei Faimosul paparazzo (am aflat că ar fi trebuit să se cheme, la un moment dat, Bietul paparazzo
Bietul paparazzo... by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/17558_a_18883]
-
Slama-Cazacu, dar și acceptării jocului postmodern cu cititorul părtaș la frămîntările, la imperfecțiunile autorului a nu sînt deloc rare în carte. Amintirile nu sînt "libere" și asta nu se întîmplă doar din rațiuni de stil, ci și din pudoare și teama de ridicol. Pe de altă parte există și o alta teamă, aceea de a nu ucide din prea multa analiza sentimentul. Amintirile au două voci evocatoare, a adultului, autor și al metatextului despre care vorbeam și a copilului, care are
Amintiri din vechiul Bucuresti by Georgeta Drăghici () [Corola-journal/Journalistic/17555_a_18880]
-
la imperfecțiunile autorului a nu sînt deloc rare în carte. Amintirile nu sînt "libere" și asta nu se întîmplă doar din rațiuni de stil, ci și din pudoare și teama de ridicol. Pe de altă parte există și o alta teamă, aceea de a nu ucide din prea multa analiza sentimentul. Amintirile au două voci evocatoare, a adultului, autor și al metatextului despre care vorbeam și a copilului, care are o percepție mai "primitivă" asupra relațiilor cu ceilalți. Privirea adultului intra
Amintiri din vechiul Bucuresti by Georgeta Drăghici () [Corola-journal/Journalistic/17555_a_18880]
-
și devenim, fiecare din noi, un potențial tiran, gata să-l nimicească pe povestașul amuțit. Pentru că ne plac atît de mult încît le vrem fără sfîrșit? Sau pentru că, așa cum susțin unii neurobiologi, sîntem noi înșine o poveste, si ne e teamă de orice fel de final, căci întrezărim în el propriul nostru sfîrșit? Jean-Claude Carrière - Cercul mincinoșilor. Povești filozofice din toată lumea, traducere de Brîndușa Prelipceanu, Editura Humanitas, București, 1999, 433 pag., preț nemenționat.
Povesti Pentru cei mari by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17542_a_18867]
-
vai mie rătăcitor prin oglinzi/ firimiturile cîntecului au amuțit/ și-i atîta liniște/ de parcă-as fi murit în mai multe trupuri/ deodată" (Palimpsest). Aprehensiunea bardului este de-a nu-și însuși viitorul altei ființe: "acum tot mai spăsit înaintez/ de teamă să nu trăiesc altcuiva viitorul" (ibidem). Un chip de-a scăpa de povară "emoțiilor" pe care le ascunde "cu rușine" îl reprezintă anamorfoza "inimii", preschimbarea ei în proteicele iluzii: În atîtea lucruri te preschimb inima a mea/ credincioasa tuturor utopiilor
Un supraromantism by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17549_a_18874]
-
Stig Dagerman, romancier suedez care s-a sinucis la 31 de ani în garaj, lăsînd motorul să funcționeze, - gazele... Pesimism de nordic. El scria: "Sînt atît de mult sclavul talentului meu, încît nu îndrăznesc să mă slujesc de el de teamă să nu-l fi pierdut." (Sterilitate inventiva) Altul, de care nu-mi mai amintesc: Trecînd de un prag al fricii, si provocînd-o chiar cu bună știință, frica devine un ideal." S-a văzut! Totdeauna i-am suspectat pe inșii cărora
Cabina de probă by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17560_a_18885]
-
să fure ceasul partenerului de dialog? Cu niste specimene care, aflate în misiuni oficiale, cer burse de studii în străinătate pentru pramatia de fiu care, acasă, are mari probleme cu buchisirea alfabetului? Dea Domnul să exagerez, insă tare mi-e teamă că pantă pe care s-a pornit prin afișarea acestui dispreț visceral pentru cultura se va termina rău de tot pentru țară. Dar poate că visul secret al actualilor conducători e să nu rămână în țară nimeni capabil să scrie
Muza burtilor ambulante by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17565_a_18890]
-
undeva, înainte! Totul! Pe urmă se mai schimbă povestea... Nils: Da. Asta trebuie să fie... Arne: Auzi? Nu știu cum naiba să-ți explic. Cât ești tânăr nici nu-ți pui problema. Adică ai timp berechet. Pe urmă începe să-ți fie teamă... Nils: Teamă? De ce? Arne: Că n-o să mai ai timp pentru tot ce-ai visat. Nils: Adică? Arne: Ascultă, Nils. Tu ți-ai dorit vreodată o dragoste mare? Nils: Auzi vorbă! Cum să nu-mi doresc? Cine nu-și dorește
Foca albastră. In: Editura Destine Literare by Doru Moțoc () [Corola-journal/Journalistic/82_a_236]
-
Totul! Pe urmă se mai schimbă povestea... Nils: Da. Asta trebuie să fie... Arne: Auzi? Nu știu cum naiba să-ți explic. Cât ești tânăr nici nu-ți pui problema. Adică ai timp berechet. Pe urmă începe să-ți fie teamă... Nils: Teamă? De ce? Arne: Că n-o să mai ai timp pentru tot ce-ai visat. Nils: Adică? Arne: Ascultă, Nils. Tu ți-ai dorit vreodată o dragoste mare? Nils: Auzi vorbă! Cum să nu-mi doresc? Cine nu-și dorește o dragoste
Foca albastră. In: Editura Destine Literare by Doru Moțoc () [Corola-journal/Journalistic/82_a_236]
-
netedă și lucioasă ca gheața unui patinoar. Și era chiar un patinoar. Iar pe el luneca o femeie nemaipomenit de frumoasă, îmbrăcată în albastru. Mi-a făcut de departe semn cu mâna și eu m-am apropiat. Înaintam încet, cu teamă, fiindcă eu nu știu să patinez. Apoi am văzut că pot să lunec la fel de ușor ca ea. Și am încercat s-o ajung. Lunecam cu o viteză fantastică, dar ea se făcea tot mai mică în depărtare, așa că m-am
Foca albastră. In: Editura Destine Literare by Doru Moțoc () [Corola-journal/Journalistic/82_a_236]
-
pentru traducere ori pentru stilizare, vreo 40 de volume. În Visul Cavalerului, literatura de sertar încheiată în 1981, proiectată a nu fi tipărită până în anul 2011, P.M. scrie: "dacă voi trăi până la 89 de ani, ca Michel Angelo, mi-e teamă că nimeni nu-și va mai aduce aminte de mine". Are acum 88 de ani si, departe de a fi un uitat, și-a dobândit prin jurnalul tipărit acum cativa ani, aprecierea unanimă a criticii literare. Pericle Martinescu, Visul Cavalerului
Între actiune si contemplatie by Iordan Datcu () [Corola-journal/Journalistic/17585_a_18910]
-
cu vocație europeană, daca nu, si mai, universală... Astăzi, în 1999, cînd dau de notițele carnetului mic de călătorie cu data de 1 Mai 1960, - azi scriu cu cuvintele mele de acum pe care, în 1960, mi-ar fi fost teamă să le gîndesc, măcar,... scriu că mergeam cu trenul spre Budapesta că spre un tărîm fantastic, unde oamenii îndrăzniseră să se ridice contra trupelor sovietice ocupante, fără vreo șansă, dar să se bată cu ei, desi americanii și occidentul rămăseseră
Budapesta 1960 by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17593_a_18918]
-
hilare, de pe vremea cînd artă se făcea în fabrica și se comercializa la Căminul cultural și în emisiunile lui Păunescu, cine ar mai avea acum curajul să spună despre un artist că este amator, fără a se sfii și fără teama că-l insultă iremediabil pe cel vizat? Și totuși, cuvintele trebuie recuperate și demnitatea lor urgent restaurată. Pentru că termenul amator nu se referă la valoarea unei activități, ci la circumstanțele în care ea are loc. Spre deosebire de profesionist, care lucrează obligat
Un amator profesionist by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17591_a_18916]
-
nu spune mare lucru. Eul poetic e puternic alterat de dorință inovării cu orice preț și înscrie experiență lexicala în sfera dialogului începătorului cu lumea. Căci doar așa pot fi înțelese aceste versificări banale, cu tîlc la final, care speculează teamă sau neîncrederea cititorului în propria-i experiență pe tărîmul poeziei: "Aseară fiindcă luna părea un șiș curbat/ am vrut să fiu țiganca să-ți cer tot ce ți-am dat:/ c-o gură să te blestem cu alta să te-
Poezie si studiu poetic by Nicoleta Ghinea () [Corola-journal/Journalistic/17605_a_18930]
-
ficțiune". Deși interesant, acest amestec de ficțiune autobiografica și eseu, totul într-o scriitura de un profesionalism impecabil, ce evita elegant orice extremă stilistica sau teoretică, nu-mi pot ascunde sentimentul de parțială dezamăgire în privința acestei cărți. Filonul romantic al temei, existențialismul soft al denunțării îndepărtării artei de natură și realitatea autentică, alienarea omului în societatea actuală sînt idei cu spectaculoase și deja solide tratări teoretice. În acest context, scriitura de față pare să respire uneori aerul pedant al unor truisme
Nostalgia unei mai vechi relatii by Alexandru Stefan () [Corola-journal/Journalistic/17641_a_18966]
-
statuii. Înscris în piatră cu degetul lui de fier, orice adevăr trebuia să aibă duritatea și rezistența eternității, devenind imuabil ca Decalogul. După dispariția lui, s-a înfiripat un curent de contestare a dogmei, oprit însă în stadiul declarativ. Domina teama că dacă se mișcă o cărămidă din turla ideatică, se prăbușește tot templul. Doar Hrușciov, cu spontaneitatea lui țărănească, greu de controlat, a pus întrebarea: „Dar partidul poate fi mai breaz decât oamenii care îl compun?“ Ideea eclatantă ascunsă în
Evocări din „prima fază“ by Dumitru Popescu () [Corola-journal/Journalistic/2472_a_3797]
-
militante, s-a oprit confruntarea deschisă a opiniilor, examinarea la rece a imperativelor vieții. Chiar multe neajunsuri remediabile nu erau recunoscute și de aceea nu se remediau, persistând ideea că recunoașterea ar fi sinonimă cu slăbiciunea și cu înfrângerea. Domnea teama că o eroare explicabilă și ușor de depășit, asumată ca atare, ar fi interpretată ca defect organic al sistemului. Atâta pondere negativă dădea Moscova criticii în regimul instaurat la București, încât din prima clipă a catalogat-o atac la securitatea
Evocări din „prima fază“ by Dumitru Popescu () [Corola-journal/Journalistic/2472_a_3797]
-
capital, agitat ori de câte ori sistemul dădea semne de slăbiciune sau delăsare, ori se constata căderea în somnolență a nervului vigilent. Proiecția lui permanentă în memorie se realiza prin apelul neîncetat la neîncredere apriorică față de tabăra adversă. Modul cum a fost gestionată teama de dușman, și mai ales zădărnicirea presupuselor daune provocate de acesta, au vitriolat aerul, încărcându-l de noxele suspiciunii, lovind de-a valma în vinovați și nevinovați. Ca să-și justifice rolul indispensabil în revoluție și să-și sporească puterea, Serviciile
Evocări din „prima fază“ by Dumitru Popescu () [Corola-journal/Journalistic/2472_a_3797]
-
gimnice reducerea legărilor și combinațiilor gimnice executarea multor mișcări pe colțurile covorului, la nivelul membrelor superioare folosirea cu preponderență a diagonalelor neacoperirea spațiului oferit de aparat deplasări mici, pe distanțe scurte reducerea gradului de expresivitate și grație slabă reflectare a temei muzicale prin intermediul conținutului, al desidn-ului și al variațiilor de pași specifici.
STUDIU PRIVIND IMPLICAȚIILE CODULUI DE PUNCTAJ FIG ASUPRA COMPOZIȚIILOR EXERCIȚIILOR LA SOL. In: ANUAR ŞTIINȚIFIC COMPETIȚIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Vasilica Grigore, Mihaela Cristina Manos () [Corola-journal/Journalistic/247_a_533]