61,456 matches
-
De aceea o antologie a povestirii sadoveniene ne plasează imediat în miezul operei. Problema receptării noastre de azi e dacă stilul și temele povestirii sadoveniene mai prezintă suficient interes. În finalul prefeței, Marius Chivu își exprimă temeri justificate: "Poate că temele literaturii lui Sadoveanu vor fi, tot mai mult de acum încolo, resimțite ca învechite pentru cititorul internaut, consumator exclusiv al ficțiunilor timpului său" (p. 10). Răspunsul e totuși neobișnuit de încrezător că opera lui Sadoveanu va prezenta în permanență o
Cum iubesc personajele sadoveniene by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12134_a_13459]
-
Alții n-au depășit pragul promisiunilor. Pe vremea cînd Laurențiu publica aceste comentarii în revistă, fotografiam rapid textul, pentru a ajunge la judecata de valoare. Acum le-am recitit fără grabă, ca pe niște povestiri cu un singur personaj pe tema misterioasă a eternului început. Din întregul lor se croiește o lume, cu oameni care au rămas tineri, într-o miraculoasă insulă a timpului al cărei proprietar și-a găsit, sînt sigur, locul într-un rai al jucătorilor sentimentali de șah
Povestirile lui Laurențiu Ulici by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/12146_a_13471]
-
declanșată de grațierea și apoi revocarea grațierii lui Miron Cozma de către Ion Iliescu) referitoare la mineriada din 14-15 iunie 1990 l-a determinat pe Liviu Martinescu (eminent traducător de limbă engleză din Suceava) să ne trimită facsimilul scrisorii pe această temă pe care a primit-o la 1 septembrie 1990 de la William Golding. Marele scriitor englez, laureat al Premiului Nobel, dezaprobă cu fermitate, ca pe o greșeală gravă și condamnabilă, atitudinea încurajatoare a lui Ion Iliescu față de actele de vandalism săvârșite
Actualitatea by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/12147_a_13472]
-
comod așa - tinerii prozatori de astăzi deocamdată nu se înghesuie să scrie cărți cu mize narative substanțiale, cu un epic arborescent și alte personaje decât acel "eu" despre care se poate spune totul și nimic, și asta în ciuda faptului că temele lor sunt serioase și cu mult potențial. De pildă, sexul. Subiect de discuție absolut când e vorba de literatura tinerilor, este (doar) un ingredient ("ca sexul în literatură"), acuplare și nu problematizare, un insert și nu un excurs, ca să fiu
Cu mama pe canapea by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12151_a_13476]
-
de literatura tinerilor, este (doar) un ingredient ("ca sexul în literatură"), acuplare și nu problematizare, un insert și nu un excurs, ca să fiu prețios. Spre deosebire de multe dintre cărțile publicate în acest an, romanul Veronicăi A. Cara este destul de complex - inclusiv tema sexuală - pentru ca spectacolul narativ să aibă amploare și să-ți lase o mai mare libertate de interpretare. Subiectul însuși este generos, însă complexitatea lui nu se dovedește o pălărie prea mare pentru această prozatoare tânără, dar de o maturitate reconfortantă
Cu mama pe canapea by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12151_a_13476]
-
memorabile, lungită pe ici pe colo, dar cu siguranță una dintre cele mai interesante apariții de până acum ale colecției. În ciuda temei complexului oedipian, rămâne o carte echilibrată între delicat și abject, își strunește subiectul, nu se lasă dominată de tema sexuală și nu mi se pare deloc dură, stihială și scandaloasă cum o descrie Paul Cernat în prefața sa, altfel excelentă. Calitatea percepției, subtilitatea și forța narativă, în fine, concepția sa artistică, ambițioasă, bine conturată și (nu numai prin asta
Cu mama pe canapea by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12151_a_13476]
-
Tudorel Urian Problema talk-show-urilor de televiziune pe teme culturale a devenit una foarte delicată în România, după dispariția lui Iosif Sava. Acesta devenise un etalon în materie, reușind să topească într-o formulă numai de el știută, erudiție, spirit ludic, promptitudine în reacții, știință a dozării (intuia perfect
Așteptîndu-l pe Pivot by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12152_a_13477]
-
trecut, probabil, definitiv. Dacă nu cumva, peste noapte, televiziunea română își va descoperi propriul ei Bernard Pivot. Robert Șerban este un (încă) tînăr poet din Timișoara care, de cîțiva ani, realizează la un post local de televiziune un talk-show pe teme culturale intitulat A cincea roată. Patru sute de personalități ale culturii contemporane s-au perindat în ultimii ani pe la microfonul postului Analog TV, emisiunea fiind premiată, la nivel național, la această categorie de programe de televiziune. Cu toate acestea, cu excepția timișorenilor
Așteptîndu-l pe Pivot by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12152_a_13477]
-
dansului secolului XX, cu prelungiri și în secolul XXI, cât și piese ale directorului și principalului coregraf al baletului vienez, Renato Zanella. Istoriei dansului clasic și neoclasic i-au aparținut lucrările lui George Balanchine, pe muzică de Piotr Ilici Ceaikovski: Temă cu variațiuni și un Pas de deux, scris cândva de Ceaikovski ca o inserție la Lacul lebedelor. Deși a creat în manieră clasică, Balanchine a fost un mare inventator de posturi necunoscute până la el și de moduri de înlănțuire a
Dans by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/12165_a_13490]
-
inserție la Lacul lebedelor. Deși a creat în manieră clasică, Balanchine a fost un mare inventator de posturi necunoscute până la el și de moduri de înlănțuire a mișcărilor, în foarte strânsă legătură cu muzica, desenul dansului său vizualizând, pe scenă, temele orchestrei. Mișcările atent cizelate, dar abstracte, cer o execuție de maximă finețe, pe care Shoko Nakamura și Jurgon Wagner nu au atins-o, în partea lor solistică din Temă cu variațiuni. Am o înregistrare a acestei lucrări, cu Gelsey Kirkland
Dans by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/12165_a_13490]
-
foarte strânsă legătură cu muzica, desenul dansului său vizualizând, pe scenă, temele orchestrei. Mișcările atent cizelate, dar abstracte, cer o execuție de maximă finețe, pe care Shoko Nakamura și Jurgon Wagner nu au atins-o, în partea lor solistică din Temă cu variațiuni. Am o înregistrare a acestei lucrări, cu Gelsey Kirkland și Mihail Barâșnikov, care are cu totul altă valoare. Așa cum Celibidache nu vroia să i se înregistreze concertele, Balanchine nu dorea ca piesele create de el pe anumiți dansatori
Dans by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/12165_a_13490]
-
Rodica Zafiu E tentant ca măcar o dată pe an - de sărbători - să-ți impui să scrii tematic; dar e și foarte greu să o faci altfel decît în registrul parodic și intertextual al "cronicii de Crăciun" a lui Caragiale: tema sărbătorilor pare rezervată petrecerii private, tradițiilor neschimbătoare, ritualurilor familiale, amintirilor din copilărie prea idilice pentru a fi povestite. Contaminată poate de excelentele rememorări ale lui Paul Cernat, Ion Manolescu, Angelo Mitchievici și Ioan Stanomir, cărți care au marcat anul 2004
Fragmente tematice by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12159_a_13484]
-
Un spectator consecvent va putea să se contamineze în timp scurt de amorul, greu de înfruntat, pentru 14 ore de muzică și filozofie wagneriană. Mai târziu urmează Parsifal. În logica observărilor se va înțelege cât de fidel a rămas Wagner temelor din tinerețe. Disputa Venus-Elisabeth e reconstruită într-un singur personaj fantastic: Kundry. Dar aceasta va fi pe scenă în luna martie 2005. Montarea la Don Giovanni pune cap la cap aventurile sfidător erotice cu neliniștile inconștientului, haosul faunei umane care
Wagner și Mozart la Opera din Budapesta by Ada Brumaru () [Corola-journal/Journalistic/12164_a_13489]
-
Martei Petreu, Ionescu în țara tatălui (Biblioteca Apostrof, Cluj-Napoca, 2001) și cea a Alexandrei Laignel-Lavastine, Cioran, Eliade, Ionesco: l'oubli du fascisme (ediția franceză: PUF, 2002; ediția românească: Editura Est, 2004), proiectul interviului nu numai că s-a amplificat cu teme "fierbinți" privind, în principiu, etapele destinului românesc și opțiunile politice din tinerețe ale lui Eugčne Ionesco, în contextul întregii generații '27, dar a și fost, într-o mare măsură, "deturnat" de la scopurile sale inițiale. Faptul este apăsat pus în evidență
Călătorind prin Ionesquie by Monica Joita () [Corola-journal/Journalistic/12144_a_13469]
-
ionescian - nu poate fi decât înzecit. În primul rând, cartea semnată de Marie-France Ionesco a apărut și în contextul unor excepționale eforturi de recuperare și valorizare în România a gândirii și operei dramaturgului, din păcate căzute în umbra spectaculozității unor teme precum cele abordate de cele două autoare menționate. La loc de cinste se află, fără îndoială, efortul susținut al lui Dan C. Mihăilescu de a oferi, la Editura Univers, o nouă traducere-interpretare a pieselor lui Ionescu, precum și traducerile și reeditările
Călătorind prin Ionesquie by Monica Joita () [Corola-journal/Journalistic/12144_a_13469]
-
d'Eugčne Ionesco - poate cel mai surprinzător din Ionesquie -, descriind etapele formării spirituale și intelectuale, afinitățile și selecțiile literare ale viitorului celebru dramaturg, îmbogățește firul călăuzitor al cărții scrise de Marie-France Ionesco, care urmează a fi depănat după cele șase teme gândite, așa cum am precizat deja, de Gabriela Adameșteanu: Eugčne Ionesco "sofist", "manierist"; originile materne ale lui Eugčne Ionesco; exilul; Eugčne Ionesco la Vichy; Eugčne Ionesco și România; relațiile lui Eugčne Ionesco cu Cioran și Eliade. Multe din trăsăturile acestui portret
Călătorind prin Ionesquie by Monica Joita () [Corola-journal/Journalistic/12144_a_13469]
-
critice. Printre acestea, de menționat sunt racordarea retoricii ionesciene la curentul platonician, apoi sugerarea unui "manierism" al discursului din operele sale de tinerețe și, în special, punerea în valoare a unei "tematici a alternanței lumină/întuneric, zbor/cădere, tăcere/vorbărie". Tema căutării luminii paradisiace - constantă a biografiei spirituale a lui Eugčne Ionesco, inclusiv la nivelul credinței religioase, dar și motivație a tragismului aflat în spatele umorului, absurdului sau scepticismului ionescian (care îl apropie nu numai de Cioran, dar și de acel Homo
Călătorind prin Ionesquie by Monica Joita () [Corola-journal/Journalistic/12144_a_13469]
-
lucrează ani buni. Pe de altă parte, Mircea Cărtărescu a scris mult mai multă publicistică decât de obicei (vezi și articolul de marți cu subiect politic din "Jurnalul Național"), iar Pururi tânăr, înfășurat în pixeli..., o culegere de articole pe teme predominant literare a stârnit încă de la apariție o adevărată polemică. De ce iubim femeile este, la rându-i, un volumaș de povestiri publicate inițial în rubrica ținută o perioadă în "Elle", sau ocazional în "Dilema", "Lettre Internationale" și "Tabu". După lectura
Povestiri pentru bărbați by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12176_a_13501]
-
volum, ar trebui să mediteze la acest aspect. Dilema se păstrează: câtă biografie și câtă literatură? Sau, altfel și general formulat, ce fel de literatură e biografia? Studenții de la literele bucureștene și cei care l-au ascultat conferențiind pe vreo temă în amfiteatre prietenoase cunosc felul în care Mircea Cărtărescu pune viața și literatura în cadrul unei povestiri cu mult mai mari. Ei știu cel mai bine că dincolo de arhitectul unor structuri narative complicate, deopotrivă cu tuneluri și subterane întunecoase și cu
Povestiri pentru bărbați by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12176_a_13501]
-
la începuturile oricărei reflexii filozofice." Vorba aceasta se potrivește întocmai autorului Discernămîntului modernizării: H.-R. Patapievici este un liric care a îmbrăcat haina epică a reflexiei speculative. Un amănunt aparte este că textele din această carte, veritabile conferințe pe felurite teme (a fi român, a fi modern, modernizarea, cultura generală, lipsa unei istorii a filozofiei românești, scrisul), au fost scrise spre a fi citite cu glas tare, și nu spre a fi supuse unei lecturi tăcute în tihna camerei de lucru
Patosul lui H.-R. Patapievici by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/12156_a_13481]
-
claritate de invidiat a expresiei, dar un scriitor avînd darul de a face sensibil inteligibilul cel mai abstract, cu alte cuvinte un autor avînd putința de a ilustra idei abstracte prin exemple de o concretitudine frustă. De pildă, abordînd o temă căreia i-a dedicat atîta timp și atîtea gînduri, și anume modernitatea, H.-R. Patapievici ajunge să vorbească de modernizarea prin altoire și de modernizarea prin aruncare la coș. Expresiile sînt atît de sugestive încît străfulgerarea intuitivă pe care ți-
Patosul lui H.-R. Patapievici by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/12156_a_13481]
-
toate conferințele lui H.-R.Patapievici din această carte, cea cu adevărat impresionantă e cea din urmă, a șaptea. Aici se vădește deplin puterea lui H.-R. Patapievici de a face asocieri de idei cu adevărat surprinzătoare, stabilind relații între teme pe care în mod normal nu ești înclinat să le pui alături. Conferința sună modest: "Despre scris, ascultare și imaginație", dar în ea cititorul va găsi, comentată într-un mod aparte, o scenă ce i se va întipări definitiv în
Patosul lui H.-R. Patapievici by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/12156_a_13481]
-
intrarea lui I. Slavici cu foiletonul Revoluția din Pârlești, plus alte câteva titluri cu nume modeste, dar cel mai semnificativ de semnalat e profesionalizarea primului nostru romancier productiv, N. D. Popescu, evident, în categoria unei literaturi de consum, grevată pe teme istorice și haiducești. Creștem de la un ritm de șase-șapte intrări (fragmente, foiletoane sau volume), păstrat până în 1889, la un ritm de zece-cincisprezece titluri după 1890, dar o productivitate simțitor mărită peste douăzeci de romane nu avem decât începând cu anul
Un monument dedicat romanului by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12184_a_13509]
-
la un ritm de zece-cincisprezece titluri după 1890, dar o productivitate simțitor mărită peste douăzeci de romane nu avem decât începând cu anul 1920. De o adevărată epocă a romanului nu putem vorbi decât după această dată, când sesizăm diversificarea temelor, a tipurilor de narațiune și a publicului. După aproximativ 30 de volume pe an în 1930-1932, vârful prolificității epice este atins în intervalul 1933-1937, cu un număr în urcare de la 60 la 80-85 de romane (luând de astă dată în
Un monument dedicat romanului by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12184_a_13509]
-
receptării, cu diferențe considerabile de la un roman la altul, în funcție de valoare, dar și de alți parametri extraliterari. Indiciile de conținut pentru romanul contemporan (de exemplu) sunt date de categorisiri care oferă o imediată orientare a cititorului în câmpul vast al temelor și al formulelor narative. Avem astfel roman polițist, social, istoric, de aventuri, de spionaj, SF, politic, de familie, de tip comportamentist, de dragoste, document, memorialistic, de analiză psihologică, parabolic, dar și roman-confesiune, roman-rechizitoriu, roman-experiment, roman-eseu, roman de imaginație sau roman
Un monument dedicat romanului by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12184_a_13509]