1,016 matches
-
o fi", pentru a se alătura englezilor. Își spune că va fi recrutată fără nicio dificultate, ca translator sau ca ajutor de infirmieră. Dar vai! Mama Michelinei, care nu are încredere în temperamentul romanesc al fiicei sale, îi dejoacă planurile temerare și o pune la punct pe loc. Tânăra este cumplit de dezamăgită. Însă nu se lasă doborâtă dintr-atâta lucru. Pentru că nu se poate îndrepta spre vest, se întoarce către sud, către soarele arzător al acelor zile de vară. Se
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
nu poate exclude inițiativa vreunui soldat creștin lăsat fără mijloace de existență, ca urmare a epurării din armată, ar fi fost vreunul care să fi comis vreun lucru necugetat din exasperare sau fanatism, asemenea acelui cezareean care printr-un zel temerar a smuls și a rupt edictul. Atât gestul unuia cât și al celuilalt ar putea fi amprenta pură a montanismului și, dacă ar fi trăit încă Tertulian, am fi putut cunoaște adevărul, pentru că nu ar fi ezitat să-i exalte
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
a doborât idolii și a murit acolo, de vreme ce nu e scris în Evanghelie și nici Apostolii nu au precizat, să nu fie primit în rândul martirilor (canonul 60). Prin acest articol al conciliului, părinții Bisericii au intenționat să condamne inițiativele temerare ale creștinilor de tendințe eretice, dar și ale creștinilor ortodocși, în înțelesul teologic al termenului, care duceau la înăsprirea relațiilor statului cu Biserica, implicată pe nedrept în atitudinea unor iresponsabili și târâtă pe nedrept de Dioclețian pe banca acuzaților. Arestarea
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
situează oblicele ascendente, liniile succesului, ale avântului și vieții. Ele sugerează o orientare optimistă care ne conduce către un sfârșit fericit. Orientare a urcușului, ea începe cu oblicele ascendente care fac un unghi mic cu verticala și se adresează alpiniștilor temerari, care atacă vârfurile din Himalaya. Pe măsură ce înclinarea orientării ascendente scade, oblica trece din zona urcușului greu în zona ascensiunii normale, pentru a ajunge în final la drumul cu pantă lină. Urcușul este calea temerarilor, a învingătorilor. Oblicele ascendente sunt drumul
Arta compoziþiei by Ion Truicã () [Corola-publishinghouse/Science/594_a_1265]
-
cu verticala și se adresează alpiniștilor temerari, care atacă vârfurile din Himalaya. Pe măsură ce înclinarea orientării ascendente scade, oblica trece din zona urcușului greu în zona ascensiunii normale, pentru a ajunge în final la drumul cu pantă lină. Urcușul este calea temerarilor, a învingătorilor. Oblicele ascendente sunt drumul atacului, care duce doar la victorie, la succes. Trăim aceeași senzație ascensională și atunci când urcăm o rampă, un plan oblic spre o clădire chiar dacă urcușul necesită un efort în plus. Oblicele sunt întâlnite în
Arta compoziþiei by Ion Truicã () [Corola-publishinghouse/Science/594_a_1265]
-
să profităm din plin. De aceea se și spune că numai În puține cazuri norocul se oferă: de cele mai multe ori, pentru a fi Întâlnit, el trebuie căutat cu insistență. (Este cunoscută, În acest sens, zicala: „Norocul Îi Însoțește pe cei temerari și curajoși”.) Μ Dacă omul este prin natura lui egoist, cum susțin unii, cum se explică atunci faptul că tot el este capabil să aline, adesea, suferințele unui semen, ajungând până la a-i stoarce chiar o lacrimă de fericire? Μ
[Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
omogenă, coerentă. Reconstrucția înseamnă centrarea spre zona interiorității, neignorând forțele și legile exteriorității. Prima secțiune, Introducere în deconstrucția canonului, este constructul teoretic, eșafodajul fără de care aflăm din mărturisirile Alinei-Iuliana Popescu lucrarea nu ar fi putut să înceapă. E o călătorie temerară printre definițiile și clasificările făcute, de-a lungul vremii, de teoreticieni, istorici și critici literari, de scriitori. Dintre toate, autoarea zăbovește, în această secțiune a lucrării, cel mai cu folos, asupra opiniei lui Mircea Martin despre canonul estetic. Distincția dintre
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
alegerea fusese corectă. Transformarea lui Yourcenar după moartea lui Grace a fost una fundamental legată de rutina și de diminuarea productivității: a scris mai puțin, iar cuvintele nu-i mai veneau atât de lesne. În schimb a cedat tentației călătoriilor temerare. Se apropia de 80 de ani, dar încă avea destulă vitalitate ca să înceapă din nou călătorii în lume, ca în tinerețe, de data aceasta cu un fotograf american care avea o treime din vârsta ei. Jerry Wilson călătorise până la Mount
by George Rousseau [Corola-publishinghouse/Science/1102_a_2610]
-
cu șefii editurilor: Claude Gallimard, Bernard Grasset, Georges Poupet de la Plon, Roger Straus, nu doar cu delegații sau reprezentanții. Și se lupta de la o distanță geografică enormă, într-o perioadă în care mijloacele de comunicație erau mai imprevizibile decât astăzi. Temerară de la depărtare, ea înfrunta așteptările îndelungi și stresul emoțional. Sumele respective rămân obscure. Și-a plătit avocații și trebuie să fi avut suficiente fonduri din drepturile de autor ca să-i angajeze. Sau contribuia și Frick? Această enigmă financiară are implicații
by George Rousseau [Corola-publishinghouse/Science/1102_a_2610]
-
chestiune delicată. Este interesant de observat că, în trecut, judecătorii au fost de obicei rezervați, așa cum o arată bătălia Curții Supreme a Statelor Unite cu Roosevelt în anii '30. De atunci au devenit poate mai încrezători în propriile forțe sau mai temerari. Pe măsură ce controlul de constituționalitate se răspândește mai mult, pare să se creeze un echilibru la o poziție intermediară, atât în privința controlului de constituționalitate, cât și a celui de legalitate. Curțile au ajuns să realizeze că nu își puteau extinde controlul
by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
elocventă ("Părinților mei, Carmen și Sorin, care m-au învățat să înomenesc lucrurile prin cuvinte"), volumul de debut al lui Bogdan Baghiu Evanghelia după om, Outopos, Iași, 1999 e mult mai puțin iconoclast decât s-ar crede, ținând cont de temerara sa intitulare. Încercând să inventarieze formele de raportare parodică sau cinică la modelul cultural invocat în titlul poetului ieșean, un cititor iubitor de idiosincrazii religioase nu ar putea să fie altfel decât dezamăgit de pauperitatea blasfemică a discursului. Evanghelia după
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
Profeții își umilesc umbra./ Acolo înăuntru orbita și ochiul atoatestăpânitor./ Psalmii negri își caută ferestre. Așa!") sau Documentele haosului ("Templele au ars. Cei care căutau urmele lui Dumnezeu prin deșert/ se-ncălzesc și azi la micul foc al înfrângerii"), confruntarea temerară cu paradigma religioasă pare a se rotunji în Evanghelia după Corbu și alte poeme, Princeps Edit, Iași, 2006. În maniera consacrată, volumul exhibă orgoliul asumării, cu emfaza obișnuită, a unei poze de vizionar, de profet al unei noi credințe, ce
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
cu praștii moderne de foc./ Puteam completa cu licheni tot herbarul/ și de toate aureolele boreale mi-aș fi bătut joc." În altă parte, refuzul banalității, subminarea conștientă a recuzitei convenționale (inclusiv a imaginarului liric consacrat), opțiunea certă pentru schimbarea temerară se întâlnesc cu un filon expresionist abil potențat: "Se topise cerul. M-am urzicat/ în umbrele brazilor conici./ Stelele sunt șobolanii nopții,/ morții, sgârciți și ironici.// Au mâncat castorii timpul/ și veacul moare în scrin./ Nu-mi recunosc deloc chipul
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
se întoarce acasă pe strada din nord/ și privește după ana, încercând să-i ghicească formele.// Iar seara, citește un ziar uriaș/ cu pagini galbene/ și se gândește la trădarea cuvintelor". Să rețin, în fine, una dintre cele mai originale, temerare, dar și mai sensibile definiții ale poeziei, cea dintr-o surprinzătoare ars poetica inclusă în ciclul Douăsprezece despărțiri, în care amestecul de melancolie, (auto)ironie și ingeniozitate imagistică nu umbrește, ci, dimpotrivă, potențează o rară sensibilitate poetică: "Să prind clipa
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
și de condiția existenței într-o „provincie bolnavă”. Sub cupola „Marelui Circ” terorizat de „statuia de pluș a Comandorului”, ființa poetului se sufocă „infectată de logos”, sub „niagare de falși martiri și poeți mesianici”, „delirând buimac ca o fântână somnambulă” (temerară săgeată ad personam). „Crin otrăvit” de „mâlul din jur, drămuit în porții egale”, el năzuiește în zadar să „taie nodul gordian al umilințelor”, să incizeze „in vitro cangrena grețoasă a minciunii, termitiera celor lași și slugarnici”, să scrie „ca și cum te-
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290423_a_291752]
-
doilea fir epic narează evenimente de pe frontul Primului Război Mondial (botezul focului, la Bran, cucerirea Pietrei Craiului, „întâmplări pe apa Ol tului“, marșul spre Sibiu, bombardamentul de la Săsăuș, bătălia de la Rucăr), culminând cu străpungerea focului de baraj de la Bărcuț, într o acțiune temerară a lui Gheorghidiu, care este rănit. Ultimul capitol evidențiază o schimbare radicală în ierarhia de valori a protagonistului. Cel care credea altădată că are drept de viață și de moarte asupra celei preaiubite îi cere acum, cu seninătate, divorțul. Finalul
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
t România, cât și multe țări din Europa, între care (Italia, Belgia, Franța, Suedia, Danemarca, Cehoslovacia, Grecia, Germania, Ungaria) precum și din Asia. A scris cărți și a ținut conferințe pentru a relata impresii din aceste călătorii. Cea mai interesantă și temerară călătorie a întreprinso în 1904, spre Capul Nord, pe un itinerar ce a cuprins Transilvania, Budapesta, Viena, Praga, Dresda, Berlin, Rostock, Copenhaga, Upsala, Capul Nord în Insula Mageroy. La întoarcere, a vizitat orașul Cristiania (în prezent Oslo), unde s-a
DIALOGURI ISTORICE by Anton Laura Mădălina, Ichim Simona Gabriela, Teodorescu Ada, Chirilă Oana, Ciobanu Mădălina, Mircia Mianda Carmen, Ciobanu Denisa () [Corola-publishinghouse/Science/91751_a_93228]
-
urgenței” în ansamblul chirurgiei românești. Urgența se afirmă ca o permanentă componentă, ca o anumită stare a fenomenului - a activității chirurgicale oricând și oriunde aceasta se exercită, fie că este vorba de chirurgia de adult sau la copii. Prima inițiativă temerară de elaborare a unui Tratat de chirurgie aparține profesorului Iacob Iacobovici. Inițiativa lui ne duce la anul 1927 când, șefii clinicilor de chirurgie de la cele trei facultăți de medicină de atunci, hotărau redactarea unui tratat românesc de chirurgie. Ea nu
Asistența urgențelor chirurgcale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
comunicat că trebuie să folosim termenul stomac, cu pluralul stomacuri”. Și, încheie profesorul Iacobovici argumentația sa, „Iată încă una din cauzele care m-au determinat să iau această inițiativă” [56]. Dar vicisitudinile vremii nu au permis realizarea integrală a visului temerar. Începutul îl marchează publicarea în 1940 a lucrării „Stomacul” care reprezenta Partea I din volumul IV; ultima lucrare publicată din proiectatul Tratat este cea din 1944 „Clinica chirurgicală generală”, concepută a fi Fascicula I, volumul I. Fără să se fi
Asistența urgențelor chirurgcale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
din proiectatul Tratat este cea din 1944 „Clinica chirurgicală generală”, concepută a fi Fascicula I, volumul I. Fără să se fi epuizat întreaga tematică, Tratatul se oprește aici. Repetăm încă odată: condițiile neprielnice au împiedicat ducerea la bun sfârșit a temerarei realizări. Primul tratat tipărit complet, de data aceasta, în alte noi condiții, într-o editură de stat, este cel apărut sub redacția Acad. Prof. N. Hortolomei, Prof. dr. I. Țurai, CHIRURGIE, Ed. Medicală București vol. I (1955), având nu mai
Asistența urgențelor chirurgcale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
ultimă parte este nu un roman, ci, la rândul ei, o masivă trilogie, Amfitrion (1994), formată din volumele Demonii mărunți, Procuratorii și Alberta. Deși întâmpinat de critică cu o ciudată reticență, Amfitrion este o întreprindere vastă, vădind o ambiție artistică temerară, un pariu cu miză enormă, în mare parte câștigat, o operă care cuprinde unele dintre cele mai bune pagini scrise de B. Ziua și noaptea (1998), prezentat de autor ca prim volum al unei proiectate tetralogii, este un roman de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285877_a_287206]
-
și limbi străine. Orientarea umanistă îi resuscită tradiția latinistă și nostalgia obârșiilor romane, făcându-l să aleagă Italia drept patria desăvârșirii sale spirituale. Străbate orașele lombarde, aflate sub stăpânire habsburgică, călătorește până la Neapole și la ruinele Pompeiului și face o temerară descindere, evocată memorabil, în craterul Vezuviului. La Roma aprofundează, între 1808 și 1812, studiul Antichității și al culturii neoclasice, cunoaște arheologia, arhitectura și istoria artelor, deprinde artele plastice în atelierele pictorului Michele Keck și ale sculptorului Antonio Canova, cercetează arhive
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285464_a_286793]
-
sa de om de știință, filosof, sociolog, pedagog și creator de școală. Această recuperare se datorează eforturilor depuse de Constantin Angelescu, Răzvan Codrescu, Societatea de studii ortodoxe Spoudon (Thessalonic- Grecia), Constantin Ionescu Târgoviște, Radu Iftimovici, Gheorghe Buzatu și altor câtorva temerari. Din păcate aceste restituiri, cu excepția celor pur științifice (și acestea doar parțial), se rezumă la redarea textelor paulesciene însoțite doar de câteva comentarii de ordin general, fără să se încerce o evaluare a ceea ce știința perioadei postpaulescu de exemplu, a
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
-l cităm pe Radu Iftimovici în articolul cu același nume (Cuvântul Legionar, 12 oct 2012), devine cu atât mai acută cu cât, grație unor eforturi lăudabile din partea unor nume de referință ai diabetologiei și științei medicale mondiale și a unor temerari autohtoni (autorități în domeniu), meritele marelui nostru savant ajung să fie unanim recunoscute, încât astăzi Paulescu este descoperitorul de necontestat al hormonului antidiabetic, pancreină denumită de el și insulină cunoscută în limbajul științific și medical internațional (Murray I - Insul/n
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
lui se aruncă vălul tăcerii și uitării în speranța că trecerea timpului îl vor scoate definitiv din memoria umanității. După aproape 50 de ani de tăcere vinovată, atât din partea autorităților timpului cât și din partea cercurilor științifice autohtone, prin acțiunea câtorva temerari în domeniul științific și medical, adevărata personalitate a marelui Paulescu începe să fie readusă la lumină. Corolarul acestei întreprinderi avea să-l constituie apariția unei magistrale monografii intitulată “Insulina, descoperirea medicală a secolului aparține românului N. C. Paulescu”, realizată de
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]