1,083 matches
-
situează elevii; • Evaluare formativă, care însoțește întregul parcurs didactic, organizând verificări sistematice în rândul tuturor elevilor din toată materia; • Evaluarea sumativă, care se realizează de obicei, la sfârșitul unei perioade mai lungi de instruire; Strategiile de evaluare urmăresc: scopul, principiul temporalității, obiectul, funcțiile, modalitățile de realizare, avantajele, dezavantajele și notarea. Diferențierea curriculumului se referă atât la activitatea de predare -învățare cât și la cea de evaluare care trebuie selectată după criteriul maturizării intelectuale și a ritmului individual de lucru și nu
Evaluarea ? considerente generale by Otilia Rusu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84359_a_85684]
-
aceste teorii culturale ar putea fi percepute ca produse ale criticii culturale angajate în discriminarea, înțelegerea și evaluarea consecințelor problematicilor culturale. Astfel, de pildă, provocarea presupozițiilor moderniste despre "universalitate" și "rațiune" s-a făcut din perspectiva investigării noțiunilor de "contingență", "temporalitate" și "situație". Cât privește diversitatea de forme, practici și identități culturale, sintetizate în termenii "diversității culturale", aceasta ar fi determinată de complexitatea contextuală a vieții culturale ale cărei relații de putere represive și productive ar regulariza corpurile, instituțiile și comunitățile
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
fi invidiată de multe universități românești. Într-una din seri, înainte și, vai, în timpul unui concert de muzică evreiască de pretutindeni, am realizat că Moshe Idel era, ca și mine, exasperat de melopeile interminabile, cu modulații stereotipe și lipsite de temporalitatea internă a muzicii europene. Cum programul serii se chema „De la Vest la Est”, Moshe a putut glumi că nici una dintre melodii nu era destul de vestică pentru noi. Discutând pe șoptite, am stabilit că am fi petrecut mai bine dacă Moshe
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2006_a_3331]
-
revitalizare, cu intenția de a muzeifica prin socializare, prin păstrarea vie, cu depășirea muralității muzeale, cu supunerea trecutului istoric la norme moderne. Se manifestă prin crearea de locuri patrimoniale În speranța construirii unei identități, prin introducrea În țesătura urbană a temporalității și singularității. Apare astfel Întrebarea pe bună dreptate legată de posibilitatea trăirii patrimoniului și consumării lui În același timp.
Caleidoscop by Jana Gavriliu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91742_a_93370]
-
cu tendințe uneori evolutive, alteori regresive. Asemenea fenomene sunt, așa cum arată Deleuze, noțiuni fantasmatice, care oferă distribuții nomade, fără proprietate, Împrejmuire sau măsură, plasabile dincolo de esențiale și concepte, adică În ordinea existențialelor și perceptelor. În abordarea acesta de tip postmodernism, temporalitatea este Înțeleasă ca noțiune deschisă, aflată În relație strânsă cu existența umană. Într-un asemenea context, pot fi puse În discuție moduri diferite ale temporalității. Parte dintre acestea au devenit canonice pentru că numesc ceea ce tinde să respecte regula sau să
Caleidoscop by Jana Gavriliu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91742_a_93365]
-
esențiale și concepte, adică În ordinea existențialelor și perceptelor. În abordarea acesta de tip postmodernism, temporalitatea este Înțeleasă ca noțiune deschisă, aflată În relație strânsă cu existența umană. Într-un asemenea context, pot fi puse În discuție moduri diferite ale temporalității. Parte dintre acestea au devenit canonice pentru că numesc ceea ce tinde să respecte regula sau să asigure un gen. Un mod al temporalității este chronosul aristotelic, sussesiune de momente, număr al mișcării după anterior și posterior și reprezentare cronologică În sensul
Caleidoscop by Jana Gavriliu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91742_a_93365]
-
În relație strânsă cu existența umană. Într-un asemenea context, pot fi puse În discuție moduri diferite ale temporalității. Parte dintre acestea au devenit canonice pentru că numesc ceea ce tinde să respecte regula sau să asigure un gen. Un mod al temporalității este chronosul aristotelic, sussesiune de momente, număr al mișcării după anterior și posterior și reprezentare cronologică În sensul ei cel mai propriu. El va fi preluat comentat de unii gânditori ai evului mediu și va fi Înțeles ca elementaritate temporală
Caleidoscop by Jana Gavriliu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91742_a_93365]
-
și reprezentare cronologică În sensul ei cel mai propriu. El va fi preluat comentat de unii gânditori ai evului mediu și va fi Înțeles ca elementaritate temporală ramificând timpul ciclic și timpul linear ca reprezentări derivate. Un alt mod al temporalității renunță la succesiunea de acum-uri și pune accentul pe kairos ca Înțeles al clipei singulare și decisive. Acestor moduri li se adaugă distincția dintre illud tempus și hic tempus Înțeleasă ca diferențiere Între atitudinea modernă și cea tradițională de
Caleidoscop by Jana Gavriliu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91742_a_93365]
-
din corpusul normativ etic, arătând că dexteritatea neutră a întreprinderilor adaptative individuale trebuie dublată de o intensă participație spirituală (de o constant-implicată "asistare" a unei transcendențe suprastructurale). Ele definesc istoricitatea mijlocită rațional a persoanei și traduc în categorii sintetice ale temporalității regularitatea imuabilă a doctrinei generale. Ele reflectă, astfel, în disciplină autoimpusă, mesajul încriptat al pildei abstracte și reconfirmă perseverent virtutea unanim-binefăcătoare a libertății luminate de harul cunoașterii. În chip asemănător, încadrările metafizice care asigură împărtășirea permanentă de raționalitate a esteticului
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
trăirilor, al conștiinței observatoare, cu care se află în simetrie structurală și în afinitate de rosturi cognitive. Funcționarea în act și în teritoriul pragmatic presupune, însă, și o traducere a doctrinei generale extrase din constantele suprastructurale în categorii sintetice ale temporalității, reprezentând omologul istoricizat al principiului general de curgere destinală. Ritmul evolutiv concret are multe de-a face cu modelul său peren în măsura în care implică o colaborare între tipurile de conștiință aflate în exercitare cognitivă, adică în măsura în care "adoptă" rațiunea eficientă a unei
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
depășirii stricteții aplicative a actualismului pur către o nuanțare chemată să îl îmbrace comprehensiv. Cunoașterea de sine este deschisă permanent către o rețea a posibilului, către un viitor mai mult sau mai puțin previzibil, care reprezintă pe scara structurantă a temporalității sectorul investițiilor libere ale imaginației experiențiale creatoare. Această deschidere prin cogniție definește condiția umană etern inovatoare și acoperă un vast teritoriu al misterului existențial hotărnicit de invariantul unei egale determinări a realității concrete. Uneori radical opusă domeniului potențial, aceasta din
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
în orice caz, să ducă decât la un asemenea sfârșit. Vom sublinia, în fine, și acel "te iubesc" împărtășit, care face din dragoste un simplu veșmânt al necesității de a stabili o relație bazată pe dorință reciprocă. Nici o experiență, nici o temporalitate nu permit motivarea unei asemenea "iubiri". 5 Enunțarea pornografică 1. Punerea în tablou și afectele Pentru a putea vorbi de scriitură pornografică, trebuie să fie întrunite două condiții minimale: 1. textul trebuie să restituie dimensiunea configurațională a scenei. Trebuie, într-
Literatura pornografică by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/983_a_2491]
-
ancorarea într-o situație de comunicare, cu toate datele ei particulare de ordin personal, interpersonal, social, cultural, religios, politic etc.; * cotextualitatea raportarea la discursuri anterioare/ulterioare reperabile în întregul actului comunicativ; * organizarea transfrastică, guvernată de reguli gramaticale, logice, pragmatice etc.; * temporalitatea discursivă (Maingueneau, 2007, p. 80): "periodicitate" (de exemplu, pentru discursul didactic, o activitate extrașcolară, o lecție etc.); "durată de desfășurare" (lecție de 45 minute în ciclul primar); "continuitate" (lecții în cadrul unei unități de învățare, activități în cadrul unei zile); "durată de
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
derulare a acțiunii reflectate în succesiunea replicilor personajelor dintr-o operă dramatică; spațiul scenic reprezintă cadrul reprezentării scenice a unei creații dramatice sau dramatizate, cadru căruia i se subsumează elemente ale limbajului teatral prezentate supra decor, scenă, cortină, lumini etc. * temporalitate dramaturgică vs. scenică 83: timpul dramatic este cel al acțiunii, cu repere subiective/obiective, cu perspective cronologice, proiective și/sau retrospective etc.; timpul scenic este cel al derulării spectacolului interval limitat, neconcordant cu timpul dramatic; de aici, nuanțarea modalităților regizorale
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
pretind gardienilor să pedepsească deținuții pentru abateri de la reguli, iar aceștia nu au nici o posibilitate de a exercita un oarecare control asupra ambientului."36 Timpul Orice fenomen penitenciar se desfășoară într-un anumit interval de timp. Într-o instituție închisă, temporalitatea capătă alte valențe decît într-un mediu deschis. Esența pedepsei rezidă, de fapt, în temporalitate și în modul în care este gestionat timpul. Temporalitatea penitenciară include o întreagă claviatură de repere temporale: în primul rînd durata, ca timp individual de
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
de a exercita un oarecare control asupra ambientului."36 Timpul Orice fenomen penitenciar se desfășoară într-un anumit interval de timp. Într-o instituție închisă, temporalitatea capătă alte valențe decît într-un mediu deschis. Esența pedepsei rezidă, de fapt, în temporalitate și în modul în care este gestionat timpul. Temporalitatea penitenciară include o întreagă claviatură de repere temporale: în primul rînd durata, ca timp individual de așteptare (cu diverse amplitudini); apoi momentul de intrare (perceput diferit de primari și recidiviști), urmat
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
Timpul Orice fenomen penitenciar se desfășoară într-un anumit interval de timp. Într-o instituție închisă, temporalitatea capătă alte valențe decît într-un mediu deschis. Esența pedepsei rezidă, de fapt, în temporalitate și în modul în care este gestionat timpul. Temporalitatea penitenciară include o întreagă claviatură de repere temporale: în primul rînd durata, ca timp individual de așteptare (cu diverse amplitudini); apoi momentul de intrare (perceput diferit de primari și recidiviști), urmat de ritmul de înaintare în pedeapsă, structurat zilnic pe
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
și prin imaginea ploii de toamnă, „ploaie a morții, fără început și fără sfârșit” (p. 283). Ducerea la extrem a acestor semnificații este exprimată prin imaginea dătătoare de neant interior și de neantizare a divinului, prin moartea apelor, implicit a temporalității și a Sensului: „Șipotul din pădure nu mai e bun, a putrezit toată apa și-a făcut viermi” (Cruciada..., p. 284, s.n., E.A.). Drumul pe apă delimitează dintr-o dublă perspectivă spațialitatea textului: drumul linear, orizontal, încercare a neinițiaților, sortită
Poetica apei în teatrul blagian. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Elena Agachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1379]
-
Ființa-întru-Lume -, sau să se supună unor clișee prestabilite, automatic, devenind anonim. Doar înțelegerea morții, ca eludare a tuturor posibilităților, ca neantizare a existenței, determină persoana să confere sens și valoare unui lucru, de aceea viața autentică presupune simț al conștiinței-de-sine, temporalitate personală - ființa are un trecut, un prezent și un viitor interactive, ce re-creează perpetuu - istoricitate și destin - vezi eseul filosofic Ființă și timp.) Am putea identifica avatarii conștiinței-de-sine în piesa Iona, temporalitatea personală, în Paraclisierul, iar istoricitatea și destinul, în
Avatarii conştiinţei-de-sine. De la existenţialismul kierkegaardian la parabola literară. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Dorina Apetrei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1380]
-
de aceea viața autentică presupune simț al conștiinței-de-sine, temporalitate personală - ființa are un trecut, un prezent și un viitor interactive, ce re-creează perpetuu - istoricitate și destin - vezi eseul filosofic Ființă și timp.) Am putea identifica avatarii conștiinței-de-sine în piesa Iona, temporalitatea personală, în Paraclisierul, iar istoricitatea și destinul, în Matca. Textul piesei Iona. Tragedie în patru tablouri a fost publicat în revista „Luceafărul”,1968, cunoscând un adevărat periplu prin cenzura comunistă, care a interzis reprezentația la Teatrul Mic din București după
Avatarii conştiinţei-de-sine. De la existenţialismul kierkegaardian la parabola literară. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Dorina Apetrei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1380]
-
romantici germani, o densitate magică, neguroasă, colcăitoare de viață. În fine, prin „docta intuiție creator deformatoare“, punctul de plecare al criticii sale pare călinescian, cu atât mai mult cu cât autorul Bietului Ioanide preconizează și ieșirea din contingent, scoaterea din temporalitate a întregii literaturi, actul critic fiind el însuși atemporal, fiindcă presupune existența unui fond spiritual etern-valabil („Pentru mine, Traian Demetrescu și Bacovia stau în aceeași zonă a rafturilor“ sau: „Un istoric se abstrage de orice conținut sufletesc și poate avea
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
necredincioși și pe călduți din teritoriul pe care îl revendică? Judecata finală nu presupune, pentru ei, un discernămînt divin care, revelîndu-se, proiectează lumea într-o nouă, cu totul altă condiție? Eschatonul e gîndit în continuitate de natură cu istoria și temporalitatea. Societatea proiectată de fundamentaliști reprezintă realizarea lui. Prin exclusivismul agresiv (orice diferit este un dușman) și prin obiectivul propus (a deveni cuceritor-al-lumii, creator al unei societăți absolut omogene), fundamentalismele sînt, evident, mișcări de tip totalitar. Dacă totalitarismele atee interzic existența
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
la Polul superior rămîne pe mai tîrziu, trebuie așteptat pînă la sfîrșitul istoriei, chiar dacă Polul acesta își pune amprenta pe istorie și social, chiar dacă lucrează în interiorul lor. Iar, destinzîndu-se, distanța înclină să se orizontalizeze. Apocalipsa începe să fie concepută potrivit temporalității și istoriei, definită în raport cu ele : devine capătul lor, iar nu în primul rînd Zenitul care, în orice clipă, le transfigurează. Un exemplu: în primul mileniu creștin, grosso modo, moartea era concepută ca pasaj spre învierea omului total (trup și suflet
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
Chodkiewicz, Un océan sans rivages. Ibn Arabi, le Livre et la Loi, Seuil, Paris, 1992). Așadar, chiar în cazul experienței unitive se păstrează distincția dintre o unio verticală definitivă și o contemplație care evită anihilarea, din grijă față de lume, istorie, temporalitate. căci nu e vorba în primul rînd de stadii ale unei religii, ci de atitudini spirituale, de dominante ale doctrinei și ale vieții religioase, iar combinațiile lor în multe variante și dozaje se pot regăsi în diverse epoci și culturi
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
în zorii unei religii monoteiste de întreaga comunitate, iar de contemplativii ei în toate timpurile. Eliberarea amînată corespunde unei distanțe destinse și într-un fel temporalizate, căci dezlegarea trebuie așteptată indefinit, chiar dacă gîndirea indiană și cea greacă nu insistă pe temporalitate și pe istorie, precum monoteismele. Un alt exemplu: Hans Blumenberg vedea polemica între teologul tradiționalist Johann Wenk și Nicolaus Cusanus ca o situație conflictuală tip. Primul, spune el, ilustra teama, atît de des resimțită în fața unei teologii mistice, de ștergere
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]