1,117 matches
-
XVII-lea, Hobbes și Locke trezesc interesul filosofilor francezi din secolul al XVIII-lea. Aceștia admiră un sistem fundamentat pe drepturile individului și în care rațiunea pare să stea la baza politicii. Voltaire laudă perfecțiunea sistemului politic englez, iar Montesquieu teoretizează, după Locke, sistemul unei monarhii temperate, în care separarea puterilor apare ca o garanție împotriva despotismului. Această admirație a Europei luminate pentru sistemul politic liberal în stare incipientă în Marea Britanie trebuie să fie totuși temperată. Mai întîi de toate, nu
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
naturale ale omului, în special Locke. Efervescența filosofică atinge cea mai mare intensitate în Franța, țara cea mai bogată din Europa, cea în care mișcarea intelectuală devine un model începînd din secolul al XVII-lea, cea care a formulat și teoretizat modelul monarhiei absolute de drept divin, dar și cea în care tensiunile sociale erau cele mai acute. Această efervescență începe mai întîi cu Charles de Segondat, baron de Montesquieu, reprezentant tipic al nobilimii juridice din Parlament. Spiritul său critic se
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
care acestea se sprijină: guvernarea republicană bazată pe virtute, guvernarea despotică, al cărei resort este frica, guvernarea monarhică reglementată de legi și care se sprijină pe onoare. Montesquieu preferă această ultimă formă de guvernare. Luînd sistemul britanic drept model, el teoretizează funcționarea, scoțînd în evidență faptul că libertatea este asigurată prin separarea puterilor în stat: executivul, legislativul și judiciarul. Încercînd să aplice acest model la situația din Franța, el consideră că monarhia va fi compatibilă cu libertatea dacă puterea monarhului va
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
Al. Du?u, Dimensiunea uman? a istoriei, 1986). ?i al?i autori au indicat importan?a mentalit??îi �n devenirea noastr?. �i amintim pe Mihail Ralea care invocă dimensiunea rom�neasc? a am�n?rîi, pe Lucian Blaga care a teoretizat �matricea stilistic?� a �spa?iului mioritic� pentru a surprinde structura ?i dominantele spirituale ale culturii noastre etc. Am avut mari speran?e urmate de tot de at�tea decep?îi ?i ne-am mirat mereu c? nu putem culege a
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
considerat singurul posibil ?i eficient, el nu respinge demersul teoretic, nu-l exclude, din principiu: �l ignor? pur ?i simplu. Adesea fecund, acest demers a contribuit la elaborarea unei sociologii empirice a ac?iunii care r?m�nea, evident, de teoretizat. Vienezul Lazarsfeld, care venise s? studieze �n Statele Unite �ncep�nd cu 1932 gra?ie unei burse Rockefeller, s-a instalat definitiv aici �n 1935. Mai �nt�i a ocupat un post la Universitatea din Newark, apoi a devenit rapid liderul
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
locului pedagogiei românești în pedagogia universală. În acest sens, profesorul Stoian a avut în vedere doar acele curente și tendințe de inspirație sociologică în investigarea fenomenului educativ. În volumul Curente noi în pedagogia contemporană sunt abordate două probleme speciale, prima teoretizează metoda ,,centrelor de interes” a lui Ovide Decroly, iar cea de-a doua se referă la abordarea ,,localismului educativ”. Școlile normale care au funcționat în perioada interbelică au pus practic bazele acestui obiect de studiu, pedagogia, au elaborat manualele de
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
morala, politica...Pentru idealul modern al educației hotărâtoare era legea morală fundamentală, obligatorie pentru toți. Universalitatea moralei deontologice și a idealului educației a angajat concomitent capacitatea omului de participare la dezvoltarea spiritului obiectiv (implicarea acestuia în cultură, în instituțiile statului), teoretizat de G. W. Fr. Hegel. J. G. Fichte, într-o abordare idealist-subiectivă, releva tocmai necesitatea raportării idealului universal la activitatea profundă a eu-lui. Acest demers însemna ,,considerarea idealului drept o realitate născută din activitatea eu-lui și nu drept un model
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
practice, ceea ce a dus la ideea că o variantă scrisă a acestor limbi este posibilă, numai că trebuie să beneficieze de cultivare. S-a constituit astfel din această preocupare de a cultiva limba o lingvistică orientată exclusiv către aspectul literar, teoretizat în gramatici și în alte lucrări cu caracter normativ și prescriptiv, care nu reprezintă din acest motiv o fază spre constituirea lingvisticii care s-a fundamentat la începutul secolului al XIX-lea și care s-a orientat spre cunoașterea limbilor
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
autohtonă asupra tragediei eline relația dintre om și soartă, cu afirmarea progresivă a individului conștient și răspunzător pentru propriile fapte. Dramaturgii români cercetați în lucrarea de față nu aderă la o mișcare literară care să-și propună revigorarea antichității. Își teoretizează rareori opțiunile în scurte texte conexe, prefețe ca cele scrise de Victor Eftimiu sau articole ca ale lui Radu Stanca. Acționează sporadic și disparat, nu imprimă o schimbare de direcție în teatrul românesc. Cu toate acestea, operele lor sunt destul de
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
normelor din Constituție de către Curte pentru a determina natura regimului politic. Pentru a întreprinde această analiză, Curtea s-a bazat pe anumite interpretări din doctrină. Prima astfel de interpretare folosită este cea a lui Maurice Duverger, primul autor care a teoretizat regimul semi-prezidențial3. Curtea citează două lucrări ale acestuia pentru a afirma că regimul semi-prezidențial trebuie să întrunească trei condiții: 1. Președintele să fie ales prin vot universal; 2. Președintele să dispună de competențe considerabile; 3. Președintele este secondat de un
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
diferit de cel parlamentar și de cel prezidențial. Acest regim este caracterizat prin alegerea șefului statului prin vot universal direct sau indirect (cazul Finlandei), au guverne responsabile în fața Parlamentului, iar rolul Președintelui este "important" (probabil o referire la "competențele considerabile" teoretizate de Duverger). Dintre toate trăsăturile regimului semi-prezidențial, doar puține se regăsesc, în opinia autorilor, în Constituția României. Majoritatea se regăsesc "sub diverse forme de natură a diminua "greutatea" influenței politice a președintelui țării". Regimul nostru politic este caracterizat ca unul
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
care „sunet // semn”, „structură fonetică // structură morfologică”, „sincronie // diacronie”, se regăsesc în toată corespondența dintre Baudoin de Courtenay și Ferdinand de Saussure de la sfârșit de secol XIX, și apoi în prelegerile de la Geneva ale lui Ferdinand de Saussure care a teoretizat structuralismul ca sistem de analiză la început de secol XX. Premisele teoretice de cercetare enunțate de Baudoin de Courtenay și de asistentul acestuia, Kruszewski, în jurul anilor 1870, la începuturile Școlii Lingvistice de la Kazan și anume, egalitatea totală a limbilor în fața
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
numai, apelând și la caracterul de joc imaginativ liber al artei. Lângă noi avem un artist care ne poate detalia chestiunea. Dumneavoastră readuceți în prim plan plăcerea produsă de contemplația pură. Vă fascinează frumusețea fluturilor și zborul lor. Sigur că, teoretizând puțin, la baza acestei fascinații de ordin estetic se află, ca primă treaptă, o plăcere senzorială, cea vizuală mai exact. Corect, intervine pictorul nostru. Aș adăuga însă la cele spuse de distinsul profesor-teoretician că la o anumită altitudine valorică emoția
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
a deveni mai puternici prin intermediul materialelor din propria cultură. Cum vom vedea în studiile de față, acestea și alte teorii curente ale media sînt, de asemenea, părtinitoare, limitate și trebuie să lase loc unor abordări multidimensionale mai comprehensive care să teoretizeze efectele contradictorii ale culturii media. Teoriile culturii și ale mass-mediei pot fi cel mai bine analizate, cred, prin studii specifice ale fenomenelor concrete contextualizate în sfera vicisitudinilor societății și istoriei contemporane. Astfel, analizarea culturii media contemporane indică realizarea unor studii
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
care media a devenit cîmpul de luptă pentru politica mișcării sociale contemporane. În aceste texte sînt interesat de modul în care media poate inhiba și întîrzia proiectul de democratizare a societății sau îl poate promova. Aceste texte anterioare încearcă să teoretizeze rolul mass-mediei într-o societate democratică și prezentul volum continuă acest proiect. Dar în vreme ce cele două cărți precedente tind să se concentreze asupra știrilor și informației, studiile ce urmează ating o largă varietate de fenomene ale culturii media și analizează
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
teorii multiculturale îmbogățindu-le acestora structura cu elemente politice și teoretice provenind din discursurile critice și multiculturale care au apărut odată cu anii '60. Studiile culturale transdisciplinare se inspiră deci dintr-o serie de domenii foarte diferite, cu scopul de a teoretiza complexitatea și contradicțiile ce se manifestă în multiplele efecte ale unei mari varietăți de forme pe care le îmbracă media/cultura/ comunicarea în viața de zi cu zi și de a demonstra cum aceste artefacte servesc ca instrumente pentru exercitarea
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
să ofere o listă de caracteristici arbitrare despre care se face afirmația că sînt "postmoderne", ilustrate de exemple discutabile. Multe din aceste liste și exemple cuprind și caracteristici-cheie sau creații moderne, și ca urmare eșuează în tentativa lor de a teoretiza în mod adecvat fenomenul postmodernismului. Unii dintre cei care susțin o reorientare postmodernistă în studiile culturale, ca Denzin (1991), dau prea multe definiții termenului, în vreme ce alții îl definesc insuficient. Pentru Denzin, tot ce apare în perioada următoare celui de Al
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
precum Toynbee și teoreticieni sociali precum C. Wright Mills (vezi discuția genealogică din Best și Kellner, 1991). 43 Acesta este un punct de vedere evident dar adesea neglijat: majoritatea teoreticienilor postmodernității, ori a celor ce folosesc cuvîntul fără să-l teoretizeze, pretind că există ceva acolo care poate fi numit "postmodernism" și care așteaptă doar să fie descoperit sau descris. Termenii de genul acesta își produc obiectele, făcînd ca anumite obiecte să fie etichetate drept "postmoderne" și altele nu. 44 De la
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
și funcționează ca vehicule ale ideologiilor de dominare care legitimizează și impun ca pe un fapt de la sine înțeles sau, pur și simplu, ascund inegalitățile sociale, nedreptatea și dominația. Multiculturalismul critic consideră diferențele în termenii unor contradicții dintre forțe inegale, teoretizînd opoziția dintre grupurile care dețin puterea și cele subordonate ca pe relații de dominație care creează posibilitatea unei rezistențe împotriva tuturor formelor de opresiune. De asemenea, poate prezenta cu claritate obiectivele comune în lupta prin care reprezentările dominante sau alte
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
media populară. De exemplu, cele cîteva referiri făcute de Baudrillard la produsele propriu-zise ale culturii media sînt extrem de schematice și fragmentare, ca și cele făcute de Deleuze și Guattari (deși Deleuze a produs studii extensive asupra cinematografiei, el nu a teoretizat acest aspect ca fiind postmodern). Foucault și Lyotard au ignorat cultura media aproape în întregime. Și deși Kroker și Cook (1986) au realizat lecturi detaliate ale unor picturi contemporane, și ei au neglijat studiile concrete de cultură media în exploatarea
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
Madona ar putea pune sub semnul întrebării sau demonta anumite distincții între modernism și postmodernism. Adeseori, discursul academic nu reușește să conceptualizeze în mod adecvat modernismul și descriu drept "postmoderniste" anumite strategii, obiective și practici estetice tipic moderniste sau le teoretizează în mod neadecvat drept "postmoderne". Madona a fost privită, din punct de vedere teoretic, drept "postmodernă" datorită utilizării unor strategii de simulare, pastișare sau impunere concomitentă a granițelor legate de sex și rasă, precum și datorită folosirii ironiei și a imitației
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
simularea și proliferarea imaginilor, a informațiilor și extazul produs de comunicare și care determină ruptura postmodernă. Tendința autorului francez de a elimina complet elementele de economie politică sau care țin de modul de producție împiedică orice încercare serioasă de a teoretiza în domeniul culturii contemporane și a comunicațiilor. Teoria critică actuală ar trebui ca urmare să respingă "depășirea" economiei politice sugerate de Baudrillard și ar trebui să creeze noi sinteze de economie politică, semiotică și teorie socială pentru a identifica noutățile
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
cyberpunk, dar și a unei mari părți a teoriei postmoderniste necesită, așadar, existența unei teorii sociale critice pentru a determina schimbările culturii media, pentru a-i plasa produsele în contextul necesar, dar și pentru a le stabili efectele. Baudrillard, dimpotrivă, teoretizează un extaz al comunicării plat, lipsit de profunzime, superficial, în care imaginile și discursurile circulă în spațiul hiperreal, pierzînd orice contact cu realul. În mod cu totul curios, aceasta este și soarta pe care o are teoria sa, pe care
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
Jarry și în gîndirea lui Nietzsche, Bataille și Debord și a situaționiștilor (o idee asemănătoare este susținută în Gane, 1991a și 1991b). Plasîndu-mă împotriva unei asemenea interpretări, insist să susțin că interesul lui Baudrillard provine din pretenția sa de a teoretiza în mod radical noi fenomene, curente și experiențe ale prezentului și că puterea și influența sa culturală provin dintr-o descriere novatoare a noilor tehnologii, a unor forme sociale și culturale și a unor experiențe cărora li s-a aplicat
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
că nevoile societății în viitor vor fi diferite față de cele din trecut, ne dăm seama că este necesară o modificare a modului în care sunt pregătiți studenții în domeniu fizicii: pregătirea de bază și pregătirea de specialitate. Și ca să nu teoretizez, iată câteva direcții unde s-ar putea asigura un debușeu pentru absolvenții de fizică: mediu, sănătate, bunuri de consum, servicii publice, transporturi, finanțe (economie, în general), timp liber. În aceste domenii, cred să fizicienii pot găsi mai multe oferte de
Din viaţa, activitatea şi gândurile unui profesor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101007_a_102299]