1,160 matches
-
doborât zece aeroplane germane pe când erau învinși în Delta Dunării. Comunicatul lor din Bukarester Tagblatt, care apărea zilnic în cele două limbi, germană și română, nu vorbea decât de o retragere pe malul drept al brațului Sf. Gheorghe și, ca să terorizeze populația locală, răspândea numai știri trunchiate când erau bune pentru noi, exagerate când ne puteau speria sau demoraliza. Astfel, un articol al mitropolitului Mangra sfârșea cu laude lui Carp, „care a dorit victoria Germaniei“. Acesta, prin atitudinea sa, merita această
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
adresase o scrisoare publică de mulțumire. Știam bine că astfel de manifestări se fac după izbândă, nu înainte, ca să nu se prevină inamicul de intențiile ce ai. Prin urmare, [un] bluff pentru a amăgi opiniunea publică internă și pentru a teroriza teritoriile ocupate, dar [care] nu putea impresiona pe oamenii con știenți. Ne mai spuse că și Carp începe să se sature de germani și că, prin urmare, cel din urmă germanofil agonizează. Au reușit să piardă și puținii prieteni rămași
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
policandre mici de argint. Starițul, mai mult negustor decât monah, făcea comerț cu oi, porci, albine și, ce ne plăcu mai mult, cu pomi roditori și trandafiri de varietăți frumoase. Îi rechiziționaseră numai caii, boii și trăsurile. El era foarte terorizat de puterea germanilor și impresionat de organizarea lor. Ca toți inculții, convins de victoria lor, își făcea treburile cu ei. mitropolitul atanasie mironescu Am trecut la mitropolitul Atanasie Mironescu, pe care îl cunoșteam înainte de a fi, pe nedrept, catehirisit și
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
urmă, după un șir de peripeții care imprimă narațiunii, în unele zone, o turnură polițistă. Cea mai interesantă parte din roman privește însă relatarea frământărilor escrocului de nevoie, ale mincinosului obligat, ale hoțului care furase în scopuri nobile, ale individului terorizat de gândul că o greșeală cât de mică îl va da de gol, că nu va putea minți convingător pe toată lumea. Excepțională este înfățișarea amestecului de stări contradictorii care-l bântuie pe erou, a temerilor nefericitului mistificator că va fi
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
a încheiat doar când Escobar a fost în sfârșit reperat și ucis de ,,Blocul de Depistare" în decembrie 1993. Pablo Escobar a fost atât gangster, cât și politician. Și-a folosit averea pentru a-și spori ambiția politică, pentru a teroriza țara și a-i elimina pe oponenți, iar influența politică pentru a-și sprijini întreprinderile criminale bazate în mare parte pe cocaină și pentru a se proteja de extrădarea către Statele Unite. I-a cumpărat pe politicienii care păreau prietenoși și
Corupţia politică : înăuntrul şi în afara statului-naţiune by Robert Harris [Corola-publishinghouse/Science/932_a_2440]
-
tinerețe asupra scenei balcanice contemporană cu ei. Îi considerau deci pe căpitanii greci și pe țăranii care îi urmau drept descendenții direcți ai eroilor mitologici ai lumii antice. Forțele otomane erau în mod frecvent zugrăvite ca barbari brutali care le terorizau din senin pe victimele lor nevinovate și civilizate. Ceea ce însemna de fapt propagandă națională grecească era deci abil prezentată lumii întregi de pictori, scriitori, poeți și politicieni. Cel mai influent filoelen în modelarea opiniei britanice a fost desigur lordul Byron
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
Probabil era și neregulată, că nu se explică altfel. Venea, a’ dracu’, cu niște cizme din alea cu vârf ascuțit, îți marca una la fluierul piciorului, urlai o săptămână. Dădea la gioale în neștire. Îți dai seama cum l-a terorizat pe fi-su! Mai era și comunistă, făcea o propagandă de te durea mintea. Nu știa carte, nimic. Era căcarea Troiei. Da’ când te prindea, te rupea! Te lua în cancelarie, palme, indicatoare peste degete! O slăbănoagă, o așchilambrică, o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
orice ai face. Cam așa gândea Șăfu - și era inutil să speri că îl schimbi, că îl mai dai pe brazdă. La ore se ruga de profi să-l lase să cânte. Avea nevoie de un public și și-l teroriza. Nu avea prieteni care să-l suporte. Așa cred. Printr-a noua, când să alegem șeful clasei, el s-a băgat primul că vrea să fie șef, că toată viața a fost șef și are experiență, ce mai, e făcut
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
tot Puiu Codreanu răzbătea în toată curtea interioară. Ființele astea de bucătărie nu fac mâncare. Doar mâncărică. E bine de știut. De-aia vorbeam despe sindromul „tiptilică“. Dacă ne uităm pe copertă, putem să vedem cum arată mamiferul care mă terorizează. Are o privire scrutătoare care te lasă să ghicești că talentul îl stânjenește, privire de om ce a înțeles care-i șmenul. Cu ce se mănâncă a înțeles. Tânăr și fălcos. Probabil, proaspăt absolvent de liceu industrial. Sau de școală
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
luat cu blândețe. Nu umbla în anteriu, sau cum s-o fi numind costumația lui, ci călărea o mobră sau o capră, cum i se mai zicea, și, astfel costumat, aducea mai degrabă cu un motociclist din cine știe ce bandă care terorizează periferiile metropolelor. - Lasă, bă, tu să-ți vezi de scris! Nu contează ce zic unul și altul. Pentru vanitate, trebuie să vă spun că popa chiar mă invidiază că pot să scriu. El află atâtea lucruri spumoase la spovedanii și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
undeva ni se intersectau trăirile, emoțiile afișate și vocabularul uzitat erau substanțial diferite, în sensul că Gigi folosea aceleași clișee lingvistice în relație cu toți copiii de pe stradă. Toți eram urâți, slabi, grași, zăpăciți ori prea cuminți. Pe mine mă teroriza cu o păpușă din plastic ce aducea mai mult a bebeluș, a unui bebe de culoare, căruia îi spuneam simplu, „Negruzi”. Era un bebe dolofan cu capul foarte mare, păr scurt și cârlionțat, iar ochii, ochii erau cei care mă
Amintirile unui geograf Rădăcini. Aşteptări. Certitudini by MARIANA T. COTEŢ BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/809_a_1653]
-
rează totala lui descompunere fizică și morală, care ne pândește sigur pe toți oamenii generației mele, predispuși fiind pe urma unor lungi depravări senzuale și cerebrale, dar care la Nae Davidescu a apărut totuși cu mare anticipație, reușind să mă terorizeze cu prevestirile ei teribile În fiecare zi, la fiecare ceas și la tot pasul ori de câte ori Îmi iese În cale pe strada unde locuim amândoi. Îmi vine să cred că răutatea Îmbătrânește și dezagreghează ființa omenească mai mult chiar decât boala
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
o parte din Le serpent de Paul Valéry. El a fost foarte bun prieten cu Emanoil Bucuța, care era căsătorit cu o româncă de dincolo de Dunăre. Tatăl lui murise beat și de aceea el era un abstinent. Bucuța a murit terorizat de ruși. Era un cast. Se laudă femeile care susțin că i-au fost amante - sau bârfesc.“ Așa o fi fost? Eugenia Beldie, fata Olgăi, susține că Emanoil Bucuța avea o amantă pe strada Spiridon Iorceanu! Despre Beldie, Emanoil Bucuța
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
modificări. La 16, pe o căldură sufocantă, de 36 de grade la umbră, am participat la vernisarea Saloanelor Moldovei, vizionând Însă numai lucrările de la Galeriile „Arta“ și „Ion Frunzetti“. Deși atmosfera era irespirabilă, organizatorii au ținut-o Într-un discurs, terorizând artiștii și puținul public ce s-a Încumetat să ajungă la eveniment. Și dacă Dumitru Brăneanu și Ilie Bârzu nu puteau să se lipsească de o asemenea ocazie, surpriza a fost Carmen Cioltan, redevenită director al Cabinetului Prefectului. 6 iulie
Ultima sută by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91673_a_93187]
-
comandantului. Când am aflat că nu se știa care clasă nu avea turnător, am comentat situația ca pe una de criză. Absența persoanei amenința naturalul balanței. Dacă o clasă nu avea turnător, însemna că șeful găștii de turbulenți îi putea teroriza fără să se teamă de nimeni pe neutri, pe „elevii cuminți“. Așadar, turnătorul era, așa cum spun politicienii când n-au o definiție mai bună pentru oamenii cu fundul în două luntri, un factor de echilibru. Ne-a echilibrat în toți
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
stoică a pompierilor, care, printre crize de rîs, țineau flăcările departe de casele vecine, cu jeturi de apă sau prin alte mijloace. Flăcările nu ajunseseră Într-un mic colț al casei, iar de acolo se auzeau scîncetele unei pisici care, terorizată de foc, mieuna Încontinuu și refuza să scape prin micul spațiu rămas liber. Alberto a văzut pericolul și, după ce l-a măsurat dintr-o privire grabnică, a făcut o săritură agilă peste 20 de centimetri de foc, salvînd micul suflet
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1962_a_3287]
-
lege nouă care interzice catehizarea copiilor. Milițianul a răspuns: „Eu sunt legea!” Am răspuns: „Dacă d-ta ești legea, mâine voi întreba la Bacău și voi raporta, cum că o duminică înainte ai intrat în biserică cu chipiul pe cap, terorizând copiii”. Pentru moment lucrurile s-au calmat. Al doilea incident a fost în aceeași perioadă: rugându-ne în biserică, au dat peste noi patru indivizi, cerând să vorbească cu parohul; conduși la el, în cameră la paroh, au început să
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
A rămas uluită! Ambele ferestre erau potopite de zăpada care se depozitase în straturi succesive și inegale, bătătorite de rafalele războinice ale unui crivăț inconștient de culoare albă, rivalizând în răutate și demență cu celălalt crivăț de extracție roșie-bolșevică, ce teroriza sărmana țară de aproape un deceniu. Concluzia se impunea de la sine: eram îngropați de vii sub nămeți. Spațiul acesta îndeplinea și onorabila funcție de "grup sanitar". Descrierea vulgară și indecentă a acestui cabinet cu destinație sută la sută intim ar putea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
Dumnizale! Se văitau privind starea jalnică a grupului de infractori minori care se întorceau la căminul lor. Pe întinsa și frumoasa câmpie a Bărăganului, acoperită acum de un strat gros de zăpadă, patru copii obosiți, înfrigurați și flămânzi, bătuți și terorizați la postul de miliție pentru un fapt disproporționat cu pedeapsa primită, se îndreptau cu anevoie spre casă. Ne dureau umerii, brațele, spinarea, capul, tot corpul, acolo unde bastonul cauciucat al milițianului se abătuse fără milă peste noi. Nasul cel frumos
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
peste inimi va izbuti tăcerea, și n-om vedea prin geamuri, tineri și zgomotoși, amurgul care-aleargă după cireadă, roș." (B. Fundoianu) Tata... Era în timpul cumplit al secetei: vara anului 1946. Se formase "trenul foametei" care îi aducea pe bieții moldoveni terorizați de foamete în cealaltă parte a țării, spre Banat, unde recoltele fuseseră bune și nu se manifestase ucigătorul flagel cauzat de lipsa alimentelor. Trenul era arhiplin și atât de înțesat de înflămânziții ăștia zdrențăroși, nespălați, urât mirositori, iritați și mereu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
ulcior», indicând prin aceasta faptul că singura cale autentică este inspirația din realitatea vie, din trecutul glorios al poporului, al partidului.“ (Scînteia tineretului, 10 ianuarie 1978) OPREA Al. „În chip ciudat, tocmai acei care nu mai pot să doarmă noaptea terorizați de prea multă dragoste pentru destinul omului din țara noastră s-au apucat să prezinte denaturat realitățile, nedându-se în lături nici de la falsuri grosolane. Prin urmare, de asta este vorba: nu de un interes mistuitor pentru problemele umanismului, ci
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
cele mai inventive sau care aveau mame care știau să croiască își scurtau fusta cu câțiva centimetri, lărgeau cordonul, adânceau decolteul. În ceea ce mă privește, nici eu nu eram inventivă și nici maică-mea nu știa să coase. Așa că eram terorizată de ideea că mă scoate la tablă și că or să se uite toți băieții la mine din spate și or să vadă cât sunt de diformă în uniforma aia care stătea pe mine ca pe gard. În afara școlii, vreo
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
râd, pentru că omul era cu fălcile înflăcărate, ca și când s-ar fi întors de la miting, dar eram și enervată. Experiența mea cu această categorie de oameni nu era bogată, ci densă, pentru că toți activiștii aveau același stil: veneau urlând și-i terorizau pe cei care tăceau. Și-atunci l-am întrebat: — Care bani? Ăștia? Am scos o parte din mărunțișul meu din buzunar și i l-am arătat. Și, pentru că nu reacționa, am continuat: — Ia-i dumneata! Hai, ia-i, doar n-
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
nemeritate, aceștia stăteau la un birou și fabricau dosare. În timp ce majoritatea își câștigau existența în mod cinstit, făceau o muncă utilă celorlalți pentru un salariu modest, exista o categorie aparte, care nu făcea practic nimic util pentru societate, din contră terorizau populația, primind pentru aceasta salarii grase. Aceștia au fost și primii care după ’89 au început să jefuiască în mod sălbatic țara. La ,,Mihai Eminescu” am avut un coleg pe care mai târziu l-am văzut în politică: Calancea Dumitru
Viaţa - o lecţie by Marian Ciornei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91772_a_93175]
-
care oamenii mai mergeau prin ceață în ceea ce privește Evenimentele din ’89, și pentru prima dată s-a vorbit atunci despre o scrisoare găsită la un subofițer de Miliție pe la Buftea. S-a difuzat și un film despre subofițerul respectiv care era terorizat, iar viața îi devenise un calvar. În scrisoarea respectivă găsită de subofițer din întâmplare înainte de ’89, se vorbea nici mai mult nici mai puțin decât despre planul de înlăturare a lui Ceaușescu. Erau acolo în clar date amănunțite despre rețeaua
Viaţa - o lecţie by Marian Ciornei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91772_a_93175]