2,055 matches
-
netedă, intermediară, aspră. Acest indicator ajută la stabilirea texturii suprafeței materialului lucrat. Al optulea indicator îl constituie numărul de adâncituri prezente pe suprafața lustruită. Categoriile după care acesta este cuantificat sunt: mare, intermediar, mic. Și acest indicator ajută la stabilirea texturii suprafeței materialului lucrat. Al nouălea indicator este constituit de modul de striere a suprafeței lustruite, tipurile întâlnite fiind: filled-in, striată, lustru liniar, extrem de fină. Și aceste caracteristici sunt date de textura suprafeței materialului lucrat. Ultimul indicator urmărește stabilirea gradului de
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
mare, intermediar, mic. Și acest indicator ajută la stabilirea texturii suprafeței materialului lucrat. Al nouălea indicator este constituit de modul de striere a suprafeței lustruite, tipurile întâlnite fiind: filled-in, striată, lustru liniar, extrem de fină. Și aceste caracteristici sunt date de textura suprafeței materialului lucrat. Ultimul indicator urmărește stabilirea gradului de uzură a laturii utilizate, categoriile de clasificare a acestuia fiind: mare, ușor, nedetectat. Rezultatele observațiilor sunt cuantificate și interpretate pe baza tabelelor procentuale elaborate de autorii acestei metode (YAMADA, SAWADA 1993
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
zgâriată cu unghia, iar cele cu duritate mare nu pot fi zgâriate cu muchia unui cuțit (ORTON, TYERS, VINCE 1993, 138). Aspect exterior Un criteriu util în stabilirea tipului de pastă este dat de senzația tactilă pe care o oferă textura suprafeței. Cele trei criterii diferențiale identificabile sunt: suprafața abrazivă (oferă o senzație abrazivă), aspră (sunt simțite iregularități ale suprafeței) și fină (când nu pot fi simțite iregularități) (ORTON, TYERS, VINCE 1993, 235). Densitate Pentru determinarea densității pastei am considerat ca
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
de incluziuni. Din punctul de vedere al proprietăților matricei, acestea sunt asemănătoare ceramicii realizate din pastă fină, prezentând, totuși, o calitate mai scăzută. III.2.c. Ceramica grosieră Caracteristici structurale Categoria ceramicii grosiere se caracterizează prin duritate mică spre medie, textură aspră și densitate mai scăzută decât în cazul ceramicii fine sau semifine, dată de o spărtură dezorganizată. Grosimea fragmentelor ceramice din cadrul acestei categorii variază între 7,61 și 14,92 mm, cu o medie de 10,52 mm și o
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
Malraux, expertiza gestului, hazardul unei fabricări, lucrarea unui material întotdeauna singular erau înlăturate în favoarea unei uniforme dramaturgii spirituale. Confecționarea imaginii sensibile devenea un act intelectual, o decizie a spiritului. În epoca multimediei interactive și a colecțiilor numerizate pe ecran, evaporarea texturilor, a reliefurilor și paletelor promite un viitor și mai frumos transformării figurilor în ideograme. Metaforă totuși fără rigoare și metamorfoză fără substanță. Noul academism al semnificantului, ca și modul mai vechi de a asimila vizibilul lizibilului, fotografia unei scriituri, cinemaul
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
făcând totodată ca aceste prime suflări să funcționeze și drept cuvinte, unități discrete ale unui sistem articulat. Sub proiectul său mărturisit, "artă egal viață", se ascunde această ambiție contradictorie, nemăsurată: să cumuleze prestigiul senzației și cel al limbajului, întoarcerea la textură și exegeza textuală. Copiii noștri bătrâni căci orice artist e un copil visează să unească emoția strigătului primar și interpretarea conceptuală a strigătului lor. Șocul și șicul, contactul fizic și interpretarea teoretică, izbucnirile de extaz în rândul publicului și prefața
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
-șef controlează camera, in situ. În filmarea video de înaltă definiție, controlul se face în regie, dintr-un car, la o sută de metri de locul de turnare. În animația numerică, variația intensității luminoase, a ambianțelor, a pozițiilor camerei, a texturii suprafețelor (mată, rugoasă, lucioasă etc.) se obține cu un simplu gest al degetului pe tastatură. Nu mai există contact cu materia. Spiritul s-a eliberat de mână, corpul întreg devine calcul, ne-am ridicat deasupra pământului. Culorile, debarasate de pigmenții
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
formează credințele (iar marele cadru al picturii istorice avea, fără îndoială, alte exigențe, nu mai puțin arbitrare decât ale noastre). Veracitatea noastră este localizată în gros-plan, planul mediu fiind deja mai puțin autentic. De aceea se crede că televiziunea revelează textura morală a persoanelor, inclusiv latura cea mai privată a oamenilor publici. Nu-i un lucru fals, ca dovadă, în Statele Unite, senatorul McCarthy și imposturile lui n-au supraviețuit trecerii de la microfon pe ecran. Nu e nici adevărat, stă dovadă Richard
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
utilizare a limbajului plastic; planșe demonstrative pentru unitățile de conținut; planșe cu tabloul culorilor calde și reci și combinații de culori etc. Pentru activități practice și elemente de activitate casnică • echipamente și materiale accesorii (halate, sorțulete, bonete etc.); colecții de texturi și materiale; truse de activități casnice gospodărești; jucării adecvate activității (vase de bucătărie, tacâmuri de plastic, aragaz etc.). • mijloace audiovizuale casete video și CD-uri cu filme didactice de prezentare a unor activități care dezvoltă simțul practic și estetic (ikebana
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
și timpul de activare. De asemenea, în aceleași condiții de sorbție, capacitatea de sorbție este influențată de o serie de factori, cum ar fi: chimia suprafeței (conținutul în heteroatomi, încărcarea suprafeței și structura poroasă). Cărbunele activ trebuie să aibă, pe lângă textura poroasă, și o suprafață mare. Unii autori (Guo și al., 2003) au arătat că nu întotdeauna adsorbția crește cu suprafața. Pe lângă structura fizică, capacitatea de adsorbție a unui cărbune activ este puternic influențată de natura chimică a suprafeței. Caracterul acid
Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN () [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
-
la 125 rpm. După perioada de incubare, discul pe care s-a dezvoltat miceliul a fost utilizat în studiile ulterioare, după ce a fost atent spălat cu apă deionizată (Binupriya și al., 2007b, 2008). Imaginile SEM ale fungului Trametes versicolor relevă textura suprafeței și natura fibroasă a componenților pereților celulari, vizibilă clar în biomasa nativă (Figura 4.8 A). Biomasa autoclavată este aglomerată datorită tratamentului și a dovedit o rezistență slabă a hifelor. Adesea, polizaharidele hetero și homo amorfe, în asociere cu
Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN () [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
-
și Chen (2010) au examinat potențialul de adsorbție al biosorbentului obținut din biomasa algei unicelulare Chlorella neviabilă. În scopul de a elucida proprietățile particulelor (morfologia de suprafață și mărimea particulelor) biomasei uscate s-a utilizat metoda SEM, pentru a observa textura externă. Microfotografiile SEM (Figura 4.16) relevă că particulele de biomasă au formă sferică și cu mărimea mai mică de 100 μm. Cărbunele activ comercial a fost utilizat pentru comparație, fiind cunoscut pentru utilizarea lui frecventă ca adsorbent pentru coloranți
Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN () [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
-
95 μm) și 90% (<460 μm). Prin analiza elementală s-a stabilit compoziția biosorbentului: N 2,36%; C 28,81%; S 1,33%; H 3,14%. În imaginea SEM (300) se observă clusteri sub formă de bastonașe bine definite în textura formatului suprafeței net/mată (Figura 4.20). De asemenea, s-a recurs la analize XPS și studii IR pentru obținerea de informații suplimentare cu privire la caracteristicile biosorbentului care vor fi detaliate în subcapitolul 4.3. Nămolul activ Nămolul activ obținut dintr-
Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN () [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
-
le face să fie distincte unele de altele sunt calitățile sensibile ale obiectelor, nu natură obiectelor, ca ci această din urmă nu poate fi percepută de către simțuri, ci doar de intelect. Obiectele sensibile per se sunt: culoa rea, gustul, mirosul, textura, sunetul, fiecare cu variațiile sale. Așadar, nașul, ochiul sau urechea există nu pentru a percepe natură mirosului, a culorii sau a sunetului, ci pentru a percepe chiar mirosul, culoarea sau sunetul transmise de un obiect extern prin aer sau apă
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
despre ele voi discuta după ce voi arăta ce anume i se întâmplă băutorului de cafea în etapa imaginației. Spuneam că X, în momentul în care ia contact cu cafeaua, primește o serie de informații senzoriale referitoare la temperatura, forma, culoarea, textura și gustul lichidului energizant. Simțul comun adună la un loc toate aceste forme sensibile astfel încât X devine conștient de apartenență celor pe care le simte la un singur obiect, pe care, cu ajutorul puterii cogitative, îl recunoaște ca fiind această ceașcă
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
unei forme. De pildă, imaginea unui manuscris cu miniaturi are în comun cu manuscrisul propriu zis formă. Mai exact spus, la acest nivel imaginea împărtășește cu manuscrisul formele accidentale sau speciile sensibile ale originalului: dimensiunile, culorile, formele, grosimea, mirosul și textura. Din moment ce speciile sensibile unificate a căci aceasta este, în fond, o imagine a au capacitatea de a exista atât în obiectul extramental, cât și în mintea mea, rezultă că au o dublă existența în obiect, unde îndeplinesc rolul de principiu
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
inteligibil al obiectelor. În locul unei reluări a primelor două răspunsuri, înainte de a relua răspunsul celei de-a treia întrebări, voi furniza o analogie care să ilustreze manieră în care funcționează simtu rile interne. După ce simțurile externe au perceput culoarea, forma, textura, dimensiunea, aroma, mirosul și gustul unui obiect extramental, simțul comun preia toate aceste informații, toate aceste forme accidentale care traduc călita tile obiectelor, si le pune laolaltă, acționând asemenea unei pâlnii prin care toate datele senzoriale disparate sunt adunate la
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
se declanșează chiar atunci simptomele de hepatită. După ce speciile sensibile au fost asimilate, simțurile interne ale lui X formează o imagine sensibilă a bucății de citrin: acum X vizualizează o bucată particulară de citrin cu o anumită culoare, forma, dimensiune, textura, prinsă într-un anu mit cadru spatio-temporal. După ce simțurile interne și-au terminat activitatea, intervine în joc intelectul agent, care iluminează și abstrage speciile inteligibile din imaginea obiectului perceput. Speciile inteligibile pot fi înțelese, recur gând la un exemplu modern
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
spus, forme ale proprietăților obiectelor extramen tale. Aceste entități intermediare sunt mijloacele prin care simțurile noastre simt obiectul și nu ceea ce simt ele. În acest moment, subiectul cunoscător poate vedea culoarea galbenă a pietrei semiprețioase, dacă o atinge, îi simte textura și poate observa dimensiunea și forma chihlimbarului, sau ceea ce am numit sensibile proprii și sensibile comune, obiecte proprii și obiecte comune ale simțurilor. După ce sim turile externe au primit formele obiectelor (informo), simțurile interne a simțul comun, memoria, imaginația și
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
a simțul comun, memoria, imaginația și pu terea cogitativa a aduna toate informațiile primite și formează o imagine a obiectului extramental. Abia acum subiectul poate „vedea“ această bucată particulară de chihlimbar, cu o anumită nuanță de galben, cu o anumită textura, plasată într-un anumit moment din timp și într-un anumit loc din spațiu. Din imaginile asupra cărora intelectul va trebui să se întoarcă pentru a percepe particularul care instantiaza univer salul, intelectul agent abstrage speciile inteligibile, entități mentale intermediare
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
care fiecare dintre entități le joacă în procesul cunoașterii umane. Entitățile intermediare transmit informații referitoare la proprietățile accidentale sau substanțiale ale obiectelor, cum ar fi faptul că sunt de o anumită culoare, că au un anumit miros sau o anumita textura. În funcție de specificul informațiilor pe care le transmit, entitățile intermediare se pot adresa doar unei puteri cognitive sau, dimpotrivă, măi multora. De pildă, speciile sensibile nu pot fi receptate de către intelectul agent, cum nici speciile inteligibile nu pot fi receptate de către
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
pune accent pe raporturile ierarhice din interiorul grupului accepțiunea după substanță a transnaționalei pune accentul pe relațiile funcționale dintre componentele grupului. Drept urmare, dacă În primul caz ceea ce contează este transnaționala ca societatemamă, În cel de al doilea contează transnaționala ca textură a relațiilor reciproce dintre componentele sale. Astfel, poate fi dedusă următoarea constatare importantă privitor la CTN, zona de demarcare dintre firmele aflate În procesul de internaționalizare a activităților lor ce pot fi considerate drept operatori transnaționali și cele ce nu
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2690]
-
și împlinire fericită a idealurilor. Dă iubirii speranță în unitate, renunțare, dar și devotament, dă sensibilitate și stabilitate sentimentului. Treptat, prin faze intermediare, albastrul încearcă să unifice blânda sa abordare cu lupta impulsivă a roșului, căpătând astfel expresie VIOLETUL. În textura iubirii, devine în următoarea fază momentul al doilea, cel al identificării. Astfel încât ceea ce e gândit sau dorit trebuie sau tinde să devină realitate. Violetul e bucuria împlinirii magice a dorințelor. Ca orice dorință împlinită, o simțim ca pe o magie
[Corola-publishinghouse/Science/1468_a_2766]
-
decât șase luni pe an (în celelalte șase, alchimistul și echipa sa creează meniul sezonului următor), fiecare seară oferind un meniu unic, de treizeci de „feluri de mâncare“ ; nu există furculiță ori cuțit, căci nu vă sunt servite decât stranii texturi semilichide, emulsii, jeleuri cu forme precis geometrizate, chintesențe ale ingredientelor pe care Ferran Adrià le-a topit și le-a recreat în „creuzetul“ său. Din clasicul iepure à la royale nu a mai rămas decât numele, animalul s-a pitit
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
ones who try to delimit themselves from the known pattern, we can find certain Caragialian thematic, stylistic or typological constants that were adapted by virtue of a more or less admitted "successoral vocation", making Caragiale's marks visible throughout the "texture" of Romanian literature. In order to establish clear patterns that these marks form, if we extrapolate the famous distinction between transtextual relations as G. Genette suggested in Palimpsestes. La litérature au second degré, we can refer to the Caragialian posterity
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]