982 matches
-
Candrea, Mihail Dragomirescu, Demostene Russo, etc. În anul 1933 obține licență cu calificativul "Magna Cum Laude" sub coordonarea profesorului Dumitru Caracostea. A colaborat la diverse publicații periodice precum "Junimea Literară", "Îndrumarea", "Glasul Bucovinei", "Orion", "Plai", "În Preajma Gândului", "Muncă Literară", "Petrodava", "Tinerimea Română", "Revista Scriitoarelor și Scriitorilor", "Lanuri", "Acțiunea", "Revista Fundațiilor Regale", "Gândirea", "Azi", "Universul Literar", "Dacia Rediviva", "Curentul Literar", "Vremea", "Convorbiri Literare", "Gazeta Bucovinenilor", "Cele Trei Crișuri", "Gazeta Literară", "România Literară", "Tribuna", "Astra", "Ramuri", "Viața Românească", "Steaua", "Forum", "Pagini Bucovinene", etc.
Iulian Vesper () [Corola-website/Science/322619_a_323948]
-
cirilice ed 1632, Psaltirea de Râmnic cu cirilice ed 1747, Cazanier și Ciaslov de Iași. Se mai află aci două lavițe pe lângă perete, una masă pentru parastase, una cădelniță de aramă, un sfeșnic mare de lemn, 4 prapori și corul tinerimei.”" "„Biserica femeilor/tinda: este despărțită de naie prin un părete de lemn, în care se află una măsuță cu una cruce pe ea și una laviță pe lângă perete.”"
Biserica de lemn din Boian, Sălaj () [Corola-website/Science/322722_a_324051]
-
În anul 1926 luna nov.7 s-a zidit această piatră a spitalului «Iubirea de Oameni» - care va sluji obștei din Capitală și din toată țara românească, fără deosebire de nație și credință, pentru prevenirea boalelor, însănătoșirea norodului și învățătura tinerimei medicale”". În anul 1945, după 19 de ani de activitate, spitalul avea la activ peste un milion de consulțatii și tratamente efectuate în mod gratuit la aproape 400.000 de bolnavi. În "Bilete de papagal" din anul 1928, Tudor Arghezi
Leon Ghelerter () [Corola-website/Science/322300_a_323629]
-
1913 a plecat să se trateze în Elveția, dar starea sănătății a continuat să se înrăutățească. În 1915 a apărut volumul de poezii "Stropi de soare", bine primit de public. Alexandru Terziman a scos în 1918 "„Biblioteca copiilor și a tinerimii"", împreună cu cu "I. Tedescul" (), cu care a colaborat în primul an de apariție, apoi o vreme singur, ulterior cu D. Iov, publicația apărând la București și Chișinău până în 1922. Barbu Nemțeanu intenționa să-și publice întreaga operă (poezie și proză
Barbu Nemțeanu () [Corola-website/Science/322306_a_323635]
-
mai apar studii și volume de meditații sau de calătorie, iar revista "Rost" din luna mai 2010 îi va dedica două studii despre viața și activitatea ei, semnate de Adina Nanu și Liliana Ursu (www.rostonline.ro). - Societatea femeilor pictore - Tinerimea artistică
Olga Greceanu () [Corola-website/Science/329828_a_331157]
-
studiat la "Academia Julian", sub îndrumarea lui Jean-Paul Laurens. A practicat diverse genuri, astfel că opera sa a suferit multiple influențe, de la simbolismul romantic al scenelor orientale la maniera postimpresionistă de interpretare a temelor istorice și portretelor. A expus la Tinerimea artistică și Salonul Oficial. În ultima perioadă de creație Petrescu adoptase o manieră liberă de interpretare, folosind culori vii și un desen schematizat. În 1921 a fost trimis în SUA pentru a studia metodele de gravură a bancnotelor. În anii
Costin Petrescu (pictor) () [Corola-website/Science/328259_a_329588]
-
Operetă București alături de care dezvoltă o relație cu totul specială, culminând cu o serie de 9 concerte sub titlul “Serile muzicale europene” ale Cameratei “Dorin Teodorescu”. În această formulă a susținut concerte în București (Palatul Cotroceni, Teatrul Național de Operetă, Tinerimea Română, Centrul Cultural al MAI, Biserica Anglicana etc), și în țară (Sala de concerte a Bibliotecii Municipale și Casa de Cultură din Onești, Cercul Militar din Brașov). Abordând atât repertoriul clasic cât și pe cel contemporan, dirijează în stagiunea 2008-2009
Cristian Lupeș () [Corola-website/Science/327182_a_328511]
-
Bibliotecii Municipale și Casa de Cultură din Onești, Cercul Militar din Brașov). Abordând atât repertoriul clasic cât și pe cel contemporan, dirijează în stagiunea 2008-2009 ansamblul de muzică contemporană “Archaeus” în concerte la Atheneul Român și la Centrul de artă “Tinerimea Română», UNMB, etc. În 2010, după un stagiu ca dirijor asistent al Bamberger Symphoniker Bayerische Staatsphilharmonie cu dirijorii Jonathan Nott și Herbert Blomstedt, a fost în programul de stagiu ca asistent dirijor al maestrului Marek Janovski într-un proiect gigant
Cristian Lupeș () [Corola-website/Science/327182_a_328511]
-
mondial. În 1943 este demobilizat într-un spital militar din Basarabia, iar în 1944, după refacere și recuperare, revine la Chișinău, în Basarabia, unde îl prinde reocuparea Basarabiei de către armatele Uniunii Sovietice. Începînd cu anul 1945 este redactor al publicațiilor „Tinerimea Moldovei”, „Octombrie”, „Basarabia”. În deceniul dogmatic, 1950 - 1960, îi apar o serie dintre cărțile sale, așa cum sunt „Urcuș”, „Dealul Viei,” „Spre liman” și „Crugul lunilor.” Mult mai târziu, după o carieră stralucită de traducător, aproape de moartea sa, îi apare antologia
Alexandru Cosmescu (jurnalist) () [Corola-website/Science/330210_a_331539]
-
Epoca, Ecoul, Viața Literară, Cetatea lui Bucur, Dacologica, Neamul Românesc, Universul literar, Noul Orfeu, TABOR, Slova Creștină, Glas Comun, Luceafărul românesc, Reflex, Helis, StarPress,Haemus , Vatra Veche, Antares, Analize și Fapte, Glasul Națiunii, Limba română, Florile Dalbe, Revista Română, Alunelul, Tinerimea Moldovei, Tineretul Moldovei, Gazeta Tineretului, Gazeta liberă, Viața Basarabiei, Basarabia Literară, Baaadul literar, ExPonto, Argeș, Totuși Iubirea, Flacăra lui Adrian Păunescu, Caietele Columna, Acolada, Dunărea de jos, Familia, Orizont literar contemporan, Gînd românesc, Literaria, Climate literare, Pietrele Doamnei, Portal Măiastra
Traian Vasilcău () [Corola-website/Science/329101_a_330430]
-
influenți ai Mișcării separatiste din Moldova A studiat pictura la Paris, la Academia Julian, iar în perioada 1905 - 1906 Poitevin-Skeletti a pictat țărmurile Mării Nordului de pe malurile din Dieppe și Le Tréport. În 1908, Skeletti a debutat la București, expunând la Tinerimea artistică o serie de peisaje realizate în Franța, în special la Paris, Port-Neuf, pe Sena sau Cheile Luvrului. De România îl leagă și apartenența la Cenaclul Idealist, un cenaclu literar-artistic cu caracter simbolist, fondat în anul 1915 de Alexandru Severin
Alexandru Poitevin-Skeletti () [Corola-website/Science/329214_a_330543]
-
și reviste publicate de Nicu D. Miloșescu, sau pentru alte cărți tipărite la Editura Minerva din București. Din 1895 a desenat și la revista umoristică din Târgu-Jiu, "Ardeiul", căreia i-a fost redactor. A mai desenat și pentru revistele "Amicul Tinerimii", "Șezatoarea săteanului", "Lumina satelor", "Amicul copiilor" ale lui Bogdan Petriceicu Hașdeu și Z. Arbore. Ca artist plastic s-a remarcat prin introducerea în premieră de motive folclorice gorjenești în ilustrația de carte și reviste, astfel intrând în grafica românească vignetele
Witold Rola Piekarski () [Corola-website/Science/329235_a_330564]
-
Salonul Oficial din 1927, Oscar Walter Cisek scria în aceeași revistă: În schimb, N. N. Tonitza, în articolul Salonul Oficial Pictura III Sala Elegiei, apărut în Universul Literar se referă astfel la aceeași pictură: În cronica la expoziția din 1938 a Tinerimii artistice, Paul Miracovici scria în „Universul Literar”: În cronica la „Expoziția Romeo Storck”, deschisă în 1940 în Casa Satmary din Str. Biserica Enei 16, Paul Miracovici scria în „Universul Literar”: Se păstrează un bust expresiv al lui V.I. Stalin pe
Romeo Storck () [Corola-website/Science/329343_a_330672]
-
Gala Galaction, profesorul său preferat, față de care manifestă un veritabil cult. Lucrările despre maestru au o valoare exclusiv documentară. Referitor la activitatea publicistică trebuie să menționăm că și-a început-o încă din anii studenției, 1935 - 1936, la săptămânalul “Tribuna tinerimii” din Chișinău, editat de un grup de studenți teologi. Tot în această perioadă, avându-l ca profesor la facultate pe părintele Gala Galaction, acesta din urmă, intuind calitățile și însușirile sufletești deosebite ale studentului teolog Cunescu, nu numai ca i-
Gheorghe Cunescu () [Corola-website/Science/328587_a_329916]
-
p. 11. Expoziția unui pictor român [Nicu Enea] la Zagreb. "Dimineață", 18 mai 1934. Cronică. Salonul Oficial. [Referire la Nicu Enea]. "Artă și Omul", 3, nr. 19-22, ian-apr 1935, p. 338. Lazăr - Nyl, N. I. La “Dalles”: [expoziția Asociației de artă] “Tinerimea artistică”. (Cronică plastică). "Neamul românesc", 16 măr 1935, p.2. Referire la Nicu Enea, participant la expoziție. Tăbăcaru, G[rigore]"'. N. Enea: pictorul Bacăului. "Bacăul", 16 măr 1936. Salonul oficial. Pictură. Sculptură. Pavilionul Artelor - Șoseaua Kiseleff. Aprilie - mai 1937. București
Nicu Enea () [Corola-website/Science/328590_a_329919]
-
pictorului N. Enea [de la sala “Universul” din București]. "Universul", 12 măr 1947. Prin București. Ce-am văzut? [Expoziția Nicu Enea de la sala ziarului “Universul”]. "Femeia și Căminul", nr. 115, 16 măr 1947, p. 2. Glasber, Maximilian. Expoziția [Asociației de artă] “Tinerimea Artistică”. (Cronică plastică). "Era nouă", 4, nr. 748, 11 apr 1947. Referire la Nicu Enea. Ultimile expoziții. [Expoziție inaugurală dedicată Jugoslaviei, la galeria “Arcadia” din București.. "Semnalul", 11 dec 1947, p.2. Referire la Nicu Enea. Sporici, V[asile]. Secțiunea
Nicu Enea () [Corola-website/Science/328590_a_329919]
-
-o împreună cu colegul și prietenul său, Iuliu Maior, în 1919), Luceafărul (Sibiu), Revista politică și literară (Blaj), Convorbiri literare (București), Societatea de mâine (Cluj), Boabe de grâu (Oradea), Cele Trei Crișuri (Oradea), Blajul (Blaj), Semănătorul, Patria (Cluj), Adevărul (București), Amicul tinerimii (București), Cuvântul, (București), Convorbiri literare, Cosânzeana, Dacia, (București), Drapelul (Lugoj), Foaia poporului român; Românul, (Arad); Ardealul (București), Poporul Român (Budapesta), Spre Lumină (Iași), Libertatea (Orăștie) etc.
Alexandru Lupeanu Melin () [Corola-website/Science/328607_a_329936]
-
Limbii Române „Nichita Stănescu”. Fiul lui Nichita Bantoș și al Agafiei (născută Bâlici). Absolvent al Universității de Stat din Moldova, Facultatea de filologie (1973). Colaborator și conducător al unor subdiviziuni redacționale la: Radioteleviziunea Moldovenească (1973-1981), Editura Cartea Moldovenească (1981-1982), ziarul „Tinerimea Moldovei” (1982-1986), revista „Moldova” (1986-1990). În 1991, împreună cu Nicolae Mătcaș și Ion Dumeniuk, fondează revista de știință și cultură „Limba Română”, prima publicație din istoria Basarabiei ce poartă în titulatură numele corect al limbii noastre. În calitate de redactor-șef adjunct (1991-1993
Alexandru Bantoș () [Corola-website/Science/330951_a_332280]
-
cu tricolor au fost depuse în 1899, 1924 și 1943. Cea din 1899 a fost depusă la 31 decembrie de studenții Coriolan Steer, Georhge Novacovici și Ioan Scurtu și pe flamura cu tricolor are inscripția „"Dormi în pace! Noi veghem! Tinerimea română lui Avram Iancu"”, gest pentru care au fost anchetați, judecați și exmatriculați. Inițial, mormântul era de pământ, conform obiceiului, Crucea de la căpătâi a fost donată de preotul Ioan Tisu (al doilea), care pregătise crucea pentru propriul său mormânt. Mormântul
Panteonul Moților () [Corola-website/Science/335412_a_336741]
-
Moldova 1981 Popa Nicolae, "„Incomodul anonimat cu opere plastice”", ziarul „Literatura și Arta”. Nr. 28. Chișinău, Moldova 1984 Dabija Nicolae, "„A. Mudrea. Pensulă muiată în Lumină”", revista „Moldova”. Nr. 6. Chișinău, Moldova 1984 Urecheanu Anatol, "„Tradiție fluidă și certă”", revista „Tinerimea Moldovei”. Nr. 6. Chișinău, Moldova 1984 "„Copilărie”, „Cetate”": [reprod.] Andrei Mudrea, revista „Moldova”. Nr. 6. Chișinău, Moldova 1985 Colesnic Iurie, "„Memoria Memoriei”", revista „Tinerimea Moldovei”. Nr. 51. Chișinău, Moldova 1985 Lari Leonida, "„Asemeni unui rîu solar”", ziarul „Literatura și Arta
Andrei Mudrea () [Corola-website/Science/335399_a_336728]
-
în Lumină”", revista „Moldova”. Nr. 6. Chișinău, Moldova 1984 Urecheanu Anatol, "„Tradiție fluidă și certă”", revista „Tinerimea Moldovei”. Nr. 6. Chișinău, Moldova 1984 "„Copilărie”, „Cetate”": [reprod.] Andrei Mudrea, revista „Moldova”. Nr. 6. Chișinău, Moldova 1985 Colesnic Iurie, "„Memoria Memoriei”", revista „Tinerimea Moldovei”. Nr. 51. Chișinău, Moldova 1985 Lari Leonida, "„Asemeni unui rîu solar”", ziarul „Literatura și Arta”. 6 iunie. Chișinău, Moldova 1987 Cuciuc Sergiu, "„De la răscrucea căutărilor”", revista „Moldova”. Nr. 10. Chișinău, Moldova 1988 "„Eminescu”, „Strămoșii”, „Eclipsă”": [reprod.] Andrei Mudrea, revista
Andrei Mudrea () [Corola-website/Science/335399_a_336728]
-
căutărilor”", revista „Moldova”. Nr. 10. Chișinău, Moldova 1988 "„Eminescu”, „Strămoșii”, „Eclipsă”": [reprod.] Andrei Mudrea, revista „Moldova”. Nr. 10. Chișinău, Moldova 1988 "„Moment”, „Peisaj”, „Situație”": [reprod.] Andrei Mudrea, „Orizontul”. Nr. 1. Chișinău, Moldova 1989 Nechit Irina, "„E frig fără himere”", revista „Tinerimea Moldovei”, Chișinău, Moldova 1989 Gescu Clima, "„Ocrotirea sentimentelor sacre”", ziarul „Moldova Socialistă”, Chișinău, Moldova 1989 "„Pictură”": [reprod.] Andrei Mudrea, revista „Orizontul”. Nr. 8. Chișinău, Moldova 1989 Zbîrciog Vlad, "„Mudrea Andrei”, cartea „Vămi pentru valorile sufletului”". Chișinău, Moldova 1990 Bălteanu Lorina
Andrei Mudrea () [Corola-website/Science/335399_a_336728]
-
Clima, "„Ocrotirea sentimentelor sacre”", ziarul „Moldova Socialistă”, Chișinău, Moldova 1989 "„Pictură”": [reprod.] Andrei Mudrea, revista „Orizontul”. Nr. 8. Chișinău, Moldova 1989 Zbîrciog Vlad, "„Mudrea Andrei”, cartea „Vămi pentru valorile sufletului”". Chișinău, Moldova 1990 Bălteanu Lorina, "„Prăsadul lui Andrei Mudrea”", revista „Tinerimea Moldovei”. Chișinău, Moldova 1990 "„Zodie”, „Pătrundere...”": [reprod.] Andrei Mudrea, revista „Moldova”. Nr. 4. Chișinău, Moldova 1990 Nedelescu Vasile, "„Trăiesc sub obsesia albului...”", revista „Moldova. Nr. 4. Chișinău, Moldova 1991 Cotoman Ludmila, "„Laureați ai Saloanelor Moldovei”", ziarul „Literatura și Arta”. Nr.
Andrei Mudrea () [Corola-website/Science/335399_a_336728]
-
de evrei și a urmat cursurile școlii primare Kaiserliche-Konigliche Katholische Volksschule în perioada 1911 - 1915, după care a fost elev al liceului „Matei Basarab" în perioada 1920 - 1924. A debutat în anul 1921 cu schița intitulată "Hotărârea" în cadrul revistei "Glasul tinerimii". După terminarea liceului a plecat la Paris și și-a luat licența în drept și litere. A lucrat la redacția ziarului "Le Soir" și a fost corespondent la Paris al ziarului "Politica". A revenit în România în anul 1927, moment
Ionel Jianu () [Corola-website/Science/337473_a_338802]
-
a urmat școala în orașul Cahul, exceptând ultima clasă de liceu, pe care a absolvit-o în Bolgrad. Debutul literar, confirmat și de Uniunea Scriitorilor din România, a fost data de 24 ianuarie 1932 când, în primul număr al revistei "Tinerimea Moldovei", profesorul de limbă română Constantin Radu, care era și directorul liceului „Ion Voievod”, i-a publicat lui , în vârstă de 11 ani, prima poezie, având ca temă "Unirea Principatelor Românești". Atunci a semnat prima dată cu pseudonimul Robert Cahuleanu
Andrei Ciurunga () [Corola-website/Science/334067_a_335396]