KorAP: Find »[drukola/base=tipă & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...37 38 39 ...65 >

1,621 matches

Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929

avem nevoie de ei... Doamna Miga îl privi iute, dar Scarlat nu-și continuă gândul. Dascălu se așeză. ― N-am găsit tablourile. ― Văd că ai adus ceva. ― Nu-s alea. Așa zice Ionescu. M-a trimis ca să ne sfătuim. Cică tipa cu evantai și Vânătorul au dispărut. Poate că le-a luat altul înaintea noastră. Nucu Scarlat se crispă. Aproape nu mai simțea durere. ― Cum adică au dispărut? ― Nu-s după grilaj. ― Imposibil! Nu pot să cred... Adică totul a fost

Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
E vesel! Al naibii de vesel! Cârnul clătină din cap lămurit. ― Am înțeles! Ești țicnit rău! Se uită la ceas: S-a făcut de 2. ― Te grăbești? ― Bineînțeles. Avem de scotocit toată biblioteca. Inginerul încruntă sprâncenele. ― De ce? ― Păi nu ți-am spus? Tipa zice că ar fi o încăpere secretă. Apăsăm pe buton și... Reproduse fluierând zgomotul unei uși glisante care se deschide. Ionescu îl apucă de mânecă. ― V-a telefonat? ― Țțț! Prin corespondență. Eu am găsit biletul băgat sub ușă. ― Ascultă! Ești

Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
vă spun. ― Înseamnă că a rămas la amicul dumitale. Știu, știu, nu ești turnător! ― Înțelegeți? Cârnul zâmbi încîntat: Aici e toată șmecheria! Nu pot să vă dau adresa, ar fi prea de tot! De altfel, nu făceați nimic cu filmul. Tipa s-a distrat fotografiind niște tablouri și niște tipi aflați în muzeu. Dacă ar fi fotografiat numai grilajul și broasca ar fi dat de bănuit, dar așa n-a luat-o nimeni în seamă. Probabil mai fotografiau și alții. Eu

Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
Corola-publishinghouse/Imaginative/2274_a_3599

la Maggie ca și cum nu ar fi crezut-o. — Știi, nu sunt obișnuit să lucrez așa. —Așa cum? Împreună cu o altă persoană. Când fac un film, mă ocup singur de toate. Interviuri, filmări, montaj. Nu sunt obișnuit să am lângă mine o tipă din Irlanda care își bagă coada. Nu sunt „o tipă din Irlanda“, mulțumesc foarte mult. Genul ăsta de tâmpenii misogine s-ar putea să meargă în Israel, dar nu cu mine. OK? Uri se mai uită o dată la Maggie. —OK

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2274_a_3599]
sunt obișnuit să lucrez așa. —Așa cum? Împreună cu o altă persoană. Când fac un film, mă ocup singur de toate. Interviuri, filmări, montaj. Nu sunt obișnuit să am lângă mine o tipă din Irlanda care își bagă coada. Nu sunt „o tipă din Irlanda“, mulțumesc foarte mult. Genul ăsta de tâmpenii misogine s-ar putea să meargă în Israel, dar nu cu mine. OK? Uri se mai uită o dată la Maggie. —OK, OK. Întâmplarea face că nici eu nu sunt obișnuită cu

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2274_a_3599]
că merge pur și simplu mai bine în felul ăsta. Fără ajutoare, fără consilieri... Nu, vreau să spun cum de faci asta? Cum de ești așa de bună la asta? Bănuia că încearcă să dreagă remarca de mai înainte cu „tipa“. —Te referi la mediere? — Da. Era pe punctul să-i spună adevărul, să-i destăinuie că trecuse ceva vreme de când fusese implicată în negocieri internaționale, că ultima dispută pe care o moderase fusese cea în privința dreptului de vizitare în weekend

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2274_a_3599]
Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636

Întinzându-se să-și ia poșeta, fata se frecă grațios de mâneca hainei scumpe de tweed a profesorului. Talc se înfioră la atingerea ei. Acesta era genul de fată care ar fi trebuit să frecventeze universitatea și nu una ca tipa aia îngrozitoare, Minkoff, brutală și dezmățată. Fusese aproape violată de unul dintre îngrijitori, chiar în fața biroului său. Domnul Talc se cutremura numai gândindu-se la domnișoara Minkoff. În clasă îl insultase, îl provocase și îl umilise la tot pasul, ba

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
Corola-publishinghouse/Imaginative/2077_a_3402

să te fac fericit. — Of, la naiba! zise Vasco, holbându-se la ecranul micuț. Îți vine să crezi asta? A rezistat ceva individul. Când o femeie arată așa, ai zice că ... — Las-o baltă, spuse Dolly, în cască. Uite că tipa se îmbracă. Chiar așa, zise el. Și e grăbită. Ar fi trebuit să-i acorde jumătate de oră. Iar dacă a plătit-o, eu nu am văzut. — Nici eu. Dar și el se îmbracă. Se întâmplă ceva, spuse Dolly. Tipa

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2077_a_3402]
tipa se îmbracă. Chiar așa, zise el. Și e grăbită. Ar fi trebuit să-i acorde jumătate de oră. Iar dacă a plătit-o, eu nu am văzut. — Nici eu. Dar și el se îmbracă. Se întâmplă ceva, spuse Dolly. Tipa merge spre ușă. Vasco umblă la acord, încercând să schimbe pe o altă cameră video. Dar nu vedea decât purici. Nu văd nimic, la dracu. — Femeia pleacă. El e încă acolo. Nu, așteaptă ... pleacă și el. — Da? — Da. Și a

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2077_a_3402]
femei frumoase pe metru pătrat decât văzuse în toată viața lui. E adevărat, toate trecuseră pe la chirurgia plastică, însă erau și al naibii de sexy. Drept în față văzu un individ insipid, plimbându-se cu o puicuță înaltă, pe tocuri cui, iar tipa era doborâtoare: păr negru, piele fină și un corp zvelt și fierbinte. Probabil că hahalera plătise pentru ea, dar chiar și așa era evident că nu o aprecia. Își ținea sticla de vin ca și cum ar fi fost un copil și

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2077_a_3402]
număr. Cum îl chema? Diehl. Vasco auzise câte ceva despre el. Pornise o companie cu banii soției, iar acum, probabil, ea era cocoșul în familia lor. Ceva de genul acesta. O puicuță bogată, familie veche, din est, o grămadă de bani. Tipele astea puteau să facă și pe bărbații, la nevoie. — Restaurant, spuse Dolly. Intră la Terrazo. Il Terrazo Antico era un restaurant cu două etaje și terase cu geam. Decorul era ca într-un bordel modern, cu auriu peste tot. Coloane

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2077_a_3402]
importante decât dragii ei copii. Era un părinte neglijent, un custode pe care nu se putea pune bază, o femeie egoistă, care își căuta propria plăcere, lăsându-și copiii să stea toată ziua cu slujnica ei vorbitoare de spaniolă. Și tipa arăta bine, la douăzeci și opt de ani, își spuse Sindler. Iar asta nu era în favoarea ei. Barry Sindler putea să vadă tema centrală conturându-se destul de frumos. Iar Whitey Wilson părea puțin neliniștit. Probabil că intuia unde-o să-ncerce să

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2077_a_3402]
ai luat o decizie atât de idioată? îl întrebase unchiul lui. Ține-ți-l în pantaloni, fă-o singur! Brad nu avusese nici un răspuns, la vremea respectivă. Sub privirea încruntată a unchiului său, acțiunile lui i se păruseră destul de stupide. Tipa nici măcar nu arăta prea bine. Dar acum se părea că Brad avea un răspuns la acea întrebare a unchiului său. Nu se putuse abține. Era o moștenire genetică ce îi controla comportamentul. Johnson continuă să explice, intrând în detalii. După

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2077_a_3402]
casa Kendall. Vrei să-i ridicăm noi? — Doctorul cum e? întrebă Vasco. — Treaz. — Sigur? — Bun și pentru o muncă guvernamentală, spuse Dolly. Bea cafea dintr-un termos. — Ai verificat termosul? — Da. Sigur. Deci, îi săltăm sau te așteptăm? Dacă este tipa, Alex, lăsați-o în pace. Dar dacă-l vedeți pe puști, puneți mâna pe el. — Am înțeles, zise Dolly. Capitolul 81 — Bob, spuse Alex, ținând telefonul la ureche. Auzi un geamăt, la celălalt capăt al legăturii. — Ce oră este? — E

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2077_a_3402]
era somnambulă. Vasco trebuia să dispară. Se strecură pe lângă ea și traversă grădina pe jumătate alergând, dorindu-și doar să plece de acolo. În grădina următoare îl văzu pe copil stând cu un bărbat, iar în fața lor o văzu pe tipa aia, Alex, care ținea în mână o carabină retezată cu douăsprezece cartușe, pe care lăsa impresia că știe s-o folosească ... o mână pe pat, cealaltă pe trăgaci. Dacă îți mai văd vreodată fața, te spulber, nemernicule, zise ea. Vasco

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2077_a_3402]
Corola-publishinghouse/Imaginative/1977_a_3302

cină. Nu avea nevoie să vină să mă spioneze cu un ceas mai devreme. Eram turbat de furie. L-aș fi strîns de gît. Ce făcea acolo? Doar avea Întîlnire cu cei de la editura Seuil! — Tragi cu ochiul după vreo tipă, dragul meu? mă Întrebase Prévert, pe care-l ascultam distrat, cu ochii fixați pe chipul fantomatic al tatei, ca un Hamlet modern care confunda terasa cafenelei Flore cu aceea a castelului Elsinore. Însă Hamlet imploră fantoma tatălui să-i vorbească

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1977_a_3302]
Flore cu aceea a castelului Elsinore. Însă Hamlet imploră fantoma tatălui să-i vorbească. Eu eram În schimb mort de teamă ca nu cumva să vină tata să-mi adreseze cuvîntul. Iar Prévert Îi dădea zor cu povestea lui cu tipa! De parcă Îmi ardea mie atunci de așa ceva! Tată, pleacă, te rog, ne Întîlnim la hotel, după cum am stabilit. Doar n-o să beau whisky-ul ăla, nu-ți face griji. Fii măcar o dată de acord că viața mea nu seamănă cu

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1977_a_3302]
Corola-publishinghouse/Imaginative/2288_a_3613

deoparte. — Cum ți se pare? — Mi s-a părut puțin ciudată la Început, dar a sfârșit prin a mă cuceri. — Da, e drăguță, spuse Roger. Câștigă imediat simpatia tuturor. — E de Încredere? — Foarte. O cunosc de zece ani. E o tipă inimoasă și foarte talentată. Îmi place la nebunie tabloul ei. E atracția camerei, nu-i așa? Kitty aruncă o privire spre tabloul oribil și Încuviință din cap. Ieșea Într-adevăr În evidență, dar nu așa cum credea el. Roger făcu o

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2288_a_3613]
peste noapte Într-un mare scriitor. — Poate ar trebui să te căsătorești tu cu el, Sam. Deci ce-ți dorești tu, dragă? An Affair to Remember? — Casablanca, Sam, răspunse pe jumătate În glumă, simțind aproape instantaneu că replica era stupidă. — Tipelor le place Casablanca pentru că tot timpul se imaginează În rolul lui Ingrid Bergman. Ai o relație fierbinte cu un bărbat pasional și sensibil cum e Bogart, un simplu patron de bar, un nimeni, după care te urci În avion și

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2288_a_3613]
retrase Într-un colț, ca să fumeze o țigară. David se uită la ea ca un câine În călduri, apoi Își Îndreptă din nou atenția spre masă. — Dar sunt și foarte realist, zise el. Știu că singurul motiv pentru care o tipă frumoasă și cochetă ca aia ar renunța la tinerii armăsari din L.A. ca să se mărite cu mine ar fi banii. Și nu vreau să mă despart de jumătate din averea mea doar pentru privilegiul de-a avea un copil. Femeile

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2288_a_3613]
abia Își putea stăpâni râsul. Nu doar se comportau, dar și arătau extrem de amuzant. Ochii lui Desert Rose străluceau de bucuria de-a fi găsit un investitor, iar ochii lui David străluceau de plăcerea de-a le fi păcălit pe tipe că era „În showbusiness“, singurele afaceri care contau În L.A. Bineînțeles, nu era vorba de nici un film, Își dădu Kitty seama. Dar suna bine, probabil uneori chiar prindea șmecheria asta. — Aveți vreun plan pentru noaptea asta? Întrebă David, gata să

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2288_a_3613]
să doarmă pe plajă. Dar dacă nu exista nici o plajă? Nu era decât un necunoscut pentru ea... putea să o violeze. Totuși, de ce ar fi violat un bărbat atât de charismatic o femeie, când avea la picioare o mulțime de tipe frumoase? În plus, bărbații de cincizeci de ani nu violează femei Întâlnite prin galerii de artă. De fapt, se gândi Kitty, era mult mai mare riscul de-a tremura În rulotă și de a-l aștepta pe Charlie să apară

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2288_a_3613]
nu dă doi bani pe faptul că Îngerii lui Îl așteptaseră, că nu-i păsa nici cât negru sub unghie că Desert Rose Îl așteptase. Părea Încântat la culme de ideea de-a face cu film de artă cu fundurile tipelor din L.A. pentru galeria sa. Se făcuse aproape dimineață când Kitty și Desert Rose ajunseră În sfârșit la rulotă, Își luară rămas-bun de la grup și rămaseră singure. Kitty era pe jumătate uluită, pe jumătate furioasă din cauza felului În care Charlie

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2288_a_3613]
nu e aici?“. De data asta, vocea aceea mică dinăuntrul ei șopti: „Asta e. Trăiește cât poți acest moment, e tot ce ai la dispoziție“. Probabil că nu la fel simțea și el. Probabil că pentru el, Kitty era o tipă drăguță, o pasiune exotică, o aventură de-o noapte care-l făcuse suficient de curios, Încât să-și dorească un bis. Probabil că viața lui În L.A. era la fel ca viața ei din New York, plină de „cutii“, fără vreun

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2288_a_3613]
puternic), și o tânără cu un păr bogat, fluturând În vânt, cu fruntea mare și cu nasul drept (profil frumos) - erau adânciți În gândurile lor. „Oare știe cine sunt eu cu adevărat?“ se Întrebă femeia. „Sau nu vede decât o tipă exotică, bună pentru o seară de distracție?“ Îl privi. Conducea În tăcere, atent la drum, adâncit În gânduri. Dar când se Întoarse, brusc spre ea și-i zâmbi, farmecul lui o fură ca un val și toate Îndoielile i se

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2288_a_3613]