4,574 matches
-
magnetizarea M este diferit de zero doar în faza feromagnetică. În faza feromagnetică există o ordine mai mare, aceasta fiind faza cu o simetrie mai mică. Exemple de tranziții de fază : 1) trecerile dintr-o stare de agregare în alta (topirea, solidificarea, lichefierea, condensarea, sublimarea, desublimarea); 2) trecerile dintr-o formă cristalină în alta (schimbarea bruscă a simetriei cristalelor care se produce fie prin variația temperaturii, a presiunii, fie prin cea a câmpurilor electrice și magnetice care influențează aceste transformări)de
TRANZIŢII DE FAZĂ by Liliana Tatiana Nicolae () [Corola-publishinghouse/Science/91669_a_93217]
-
presiunii vaporilor saturanți în funcție de temperatură. Din ecuația Clapeyron - Clausius se pot trage următoarele concluzii : - la trecerea din starea lichidă în cea de vapor , când volumul se mărește are loc o absorbție de căldură, adică Același lucru se petrece și la topirea corpurilor Există și unele excepții: astfel în cazul topirii gheții și curba are panta negativă ; la creștera presiunii temperatura de topire scade. Așa cum arată experiența , curba de tranziție gaz - lichid se determină întotdeauna într-un punct de coordonate ( Tcr , Pcr
TRANZIŢII DE FAZĂ by Liliana Tatiana Nicolae () [Corola-publishinghouse/Science/91669_a_93217]
-
se pot trage următoarele concluzii : - la trecerea din starea lichidă în cea de vapor , când volumul se mărește are loc o absorbție de căldură, adică Același lucru se petrece și la topirea corpurilor Există și unele excepții: astfel în cazul topirii gheții și curba are panta negativă ; la creștera presiunii temperatura de topire scade. Așa cum arată experiența , curba de tranziție gaz - lichid se determină întotdeauna într-un punct de coordonate ( Tcr , Pcr). Nu același lucru se întâmplă cu linia de tranziție
TRANZIŢII DE FAZĂ by Liliana Tatiana Nicolae () [Corola-publishinghouse/Science/91669_a_93217]
-
de vapor , când volumul se mărește are loc o absorbție de căldură, adică Același lucru se petrece și la topirea corpurilor Există și unele excepții: astfel în cazul topirii gheții și curba are panta negativă ; la creștera presiunii temperatura de topire scade. Așa cum arată experiența , curba de tranziție gaz - lichid se determină întotdeauna într-un punct de coordonate ( Tcr , Pcr). Nu același lucru se întâmplă cu linia de tranziție solid -lichid care împarte planul termodinamic în două regiuni. În cazul existenței
TRANZIŢII DE FAZĂ by Liliana Tatiana Nicolae () [Corola-publishinghouse/Science/91669_a_93217]
-
gradul de libertate minim v=0, se poate obține pentru f=2. În sistemele monocomponente pot exista simultan deci cel mult două faze, și acestea numai la o anumită temperatură. Ca urmare, în cazul compușilor și metalelor pure, procese ca topirea, solidificarea și transformarea polimorfică se desfășoară la temperatură constantă. În cazul acestor sisteme o singură fază poate exista într-un interval de temperatură deoarece pentru f=1, v=1. Curba de răcire pentru un astfel de sistem este arătată în
TRANZIŢII DE FAZĂ by Liliana Tatiana Nicolae () [Corola-publishinghouse/Science/91669_a_93217]
-
a particulelor - Ordinea locală se repetă în tot volumul solidului - Au ordine locală , adică prezintă zone cu o dispunere ordonată a prticulelor - Prezintă anizotropia proprietăților fizice - Prezintă o izotropie spațială a proprietăților fizice - În stare pură , au punct fix de topire - Temperaturile de topire nu sunt bine precizate , trecerea din starea solidă în starea lichidă realizându-se prin înmuierea treptată a solidului amorf. - D.p.d.v.termodinamic au o stare stabilă de echilibru caracterizată printr-un minim absolut al energiei libere de configurație
TRANZIŢII DE FAZĂ by Liliana Tatiana Nicolae () [Corola-publishinghouse/Science/91669_a_93217]
-
locală se repetă în tot volumul solidului - Au ordine locală , adică prezintă zone cu o dispunere ordonată a prticulelor - Prezintă anizotropia proprietăților fizice - Prezintă o izotropie spațială a proprietăților fizice - În stare pură , au punct fix de topire - Temperaturile de topire nu sunt bine precizate , trecerea din starea solidă în starea lichidă realizându-se prin înmuierea treptată a solidului amorf. - D.p.d.v.termodinamic au o stare stabilă de echilibru caracterizată printr-un minim absolut al energiei libere de configurație - Este considerată o
TRANZIŢII DE FAZĂ by Liliana Tatiana Nicolae () [Corola-publishinghouse/Science/91669_a_93217]
-
și uneori o fază gazoasă. Faza lichidă este cel mai frecvent o topitură de silicați , dar apar și compuși carbonați , sulfurici sau oxidici. Faza solidă e constituită din cristale aflate în suspensie, care aparțin unor specii minerale cu punct de topire ridicat. Faza gazoasă e reprezentată de compușii volatili ca : H2O, HF, HCl , SO2, N2, O2, CO , CO2, etc. De regulă acești constituenți volatili se găsesc dizolvați în faza lichidă și numai în anumite situații (de exemplu modificarea bruscă a temperaturii
TRANZIŢII DE FAZĂ by Liliana Tatiana Nicolae () [Corola-publishinghouse/Science/91669_a_93217]
-
pot ajunge la suprafață și se numesc lave. Diferența între lave și magme constă în aceea că lavele pierd faza gazoasă, având astfel o compoziție diferită de cea a magmelor . Formarea corpurilor de magmă se poate realiza în 3 moduri: - Topirea parțială sau totală a fazelor solide ale litosferei ; - Diferențierea sau fragmentarea unei magme inițiale în două sau mai multe magme diferite ; - Amestecul unor magme inițiale cu formarea unor magme hibride. Se admit două tipuri genetice de magme: - Magme primare, obținute
TRANZIŢII DE FAZĂ by Liliana Tatiana Nicolae () [Corola-publishinghouse/Science/91669_a_93217]
-
însemnată în alcătuirea rocii ele determină definirea unor specii petrografice. De exemplu unele dunite conțin până la 40%din volum ilmenit 6.În acest caz specia petrografică este numită dunit cu ilmenit. De regulă mineralele accesorii sunt minerale cu temperatură de topire ridicată, fiind primele minerale care cristalizează din magmă. Cele mai frecvente minerale accesorii sunt: zirconul, granatul, abelsonitul, monticeritul, apatitul, monazitul, magnetitul, ilmenitul, cromitul, spinelul, perowskitul, pirita, calcopirita, pirotina și altele. Unele minerale din grupele oxizi și sulfuri pot cristaliza în
TRANZIŢII DE FAZĂ by Liliana Tatiana Nicolae () [Corola-publishinghouse/Science/91669_a_93217]
-
izotopilo . Geotermometria se ocupă cu studiul factorilor fizico- chimici care condiționează cristalizarea mineralelor și a rocilor. Acești factori sunt: temperatura , presiunea , concentrația mediului de cristalizare a mineralului. Metodele geotermometrice se clasifică în :Metode bazate pe legea echilibrului fazelor; - punctul de topire; - punctul de transformare; - soluții solide. - metode geochimice de apreciere a temperaturii de cristalizare: - geotermometrul feldspatic;geotermometrul sistemului muscovit - paragonit;metoda bazată pe relația dintre potențialul termoelectric al mineralului și temperatura lui de formare; - metode bazate pe măsurarea magnetismului remanent natural
TRANZIŢII DE FAZĂ by Liliana Tatiana Nicolae () [Corola-publishinghouse/Science/91669_a_93217]
-
se produc fără schimbarea stării de agregare. Aceste transformări pot fi: aă monotrope ( transformări ireversibile); - de exemplu: carbonatul de calciu 3 CaCO , apare în natură sub două forme polimorfe, după reacția: Metodele de analiză termică diferențială pot detecta fenomene ca topirea, cristalizarea, fierberea și de asemenea pot pune în evidență transformările polimorfe . Analiza termică diferențială este o metodă care permite obținerea unor informații legate de variația entalpiei libere a unei substanțe în cursul transformărilor induse prin analiza termică. Ea constă în
TRANZIŢII DE FAZĂ by Liliana Tatiana Nicolae () [Corola-publishinghouse/Science/91669_a_93217]
-
aranjate astfel în rețea ajung la energia liberă minimă corespunzătoare structurii cristaline și eliberează excesul de energie liberă pe care l-au avut în stare amorfă. Acesta este cazul sticlelor care, cu timpul, sau prin tratament termic (încălzire pânâ la topire), pot căpăta structură cristalină. Procesul se numește devitrificare. Tot în timp, prin îmbătrânire, pot cristaliza unele formații coloidale, cum sunt de exemplu gelurile de minerale ca limonitul, piroluzitul, etc , numite și glaskopf- uri. Cristalizarea este fenomenul de trecere a materiei
TRANZIŢII DE FAZĂ by Liliana Tatiana Nicolae () [Corola-publishinghouse/Science/91669_a_93217]
-
a unei sticle, care la temperatură uzuală este un corp solid amorf, se constată că, pe măsură ce crește temperatura, sticla se înmoaie transformându-se într-o pastă din ce în ce mai puțin vâscoasă, până ce devine complet lichidă. Nu se poate stabili un punct de topire. Procesul este continuu. La răcirea treptată a topiturii, fenomenul decurge în sens invers, până la solidificarea completă a sticlei care își păstrează omogenitatea confuză, pe care o avea și în starea lichidă. Procesul este tot continuu, și nici aici nu se
TRANZIŢII DE FAZĂ by Liliana Tatiana Nicolae () [Corola-publishinghouse/Science/91669_a_93217]
-
stațiunea Amara. Dacă se pune într-un balon o cantitate de hiposulfit și prin dopul balonului este introdus un termometru , iar balonul este încălzit, se constată că la temperatura de 41 0 C substanța se topește. Temperatura rămâne constantă până la topirea completă după care continuă să crească, lăsând topitura să se răcească liniștit, se constată că aceasta ajunge la temperatura camerei fără să cristalizeze. În această stare, de lichid, hiposulfitul poate rămâne un timp indefinit. Dacă însă în topitura subrăcită se
TRANZIŢII DE FAZĂ by Liliana Tatiana Nicolae () [Corola-publishinghouse/Science/91669_a_93217]
-
la un minim odată cu coborârea temperaturii de subrăcire (figura 12 de mai jos) t 0 C Puterea de germinare spontană T em p er at u ra 0 C 65 Din examinarea acestei curbe se constată că la punctul de topire și chiar sub punctul de topire pe un mic interval de temperatură , se produc numai un număr redus de germeni. Dacă subrăcirea este mai mare, numărul de germeni crește mult până ajunge la un maxim. La subrăciri cu temperaturi și
TRANZIŢII DE FAZĂ by Liliana Tatiana Nicolae () [Corola-publishinghouse/Science/91669_a_93217]
-
de subrăcire (figura 12 de mai jos) t 0 C Puterea de germinare spontană T em p er at u ra 0 C 65 Din examinarea acestei curbe se constată că la punctul de topire și chiar sub punctul de topire pe un mic interval de temperatură , se produc numai un număr redus de germeni. Dacă subrăcirea este mai mare, numărul de germeni crește mult până ajunge la un maxim. La subrăciri cu temperaturi și mai coborâte, numărul de centre scade
TRANZIŢII DE FAZĂ by Liliana Tatiana Nicolae () [Corola-publishinghouse/Science/91669_a_93217]
-
puternic subrăcite sunt sticlele și caramelul, care au un caracter solid amorf. Cu greu și doar în anumite condițiuni se poate produce cristalizarea lor, care este numită devitrificare, respectiv zaharisire. Dacă însă aceste corpuri sunt încălzite până aproape de temperatura de topire, atunci cristalizarea lor se poate produce cu mai multă ușurință. Există și multe substanțe care nu suferă subrăciri puternice. De exemplu , în general , metalele , care suferă subrăciri slabe, trecând, prin răcirea topiturii, chiar de la început în stare cristalină. Cristalizarea din
TRANZIŢII DE FAZĂ by Liliana Tatiana Nicolae () [Corola-publishinghouse/Science/91669_a_93217]
-
anumită presiune constantă, când vaporii trec direct în starea solidă cristalină . Apa și cele mai multe substanțe care au presiunea corespunzătoare punctului triplu mai mică de om atmosferă ( 760 mm Hg). Punctul lor de fierbere este diferit și mult superior punctului de topire. Sunt însă și substanțe ca iodul, sulful, naftalenul, etc, a căror presiune de vapori la punctul triplu este mai mare decât presiunea atmosferică normală. Aceste substanțe nu pot fi topite la presiunea atmosferică normală deoarece sublimează. Astfel bioxidul de carbon
TRANZIŢII DE FAZĂ by Liliana Tatiana Nicolae () [Corola-publishinghouse/Science/91669_a_93217]
-
dT T V V , unde H este entalpia de sublimare pozitivă, diferența de volum molar () v s V V este pozitivă. Evident rezultă că și derivata dP dT este tot pozitivă. Între entalpiile molare de sublimare, de vaporizare și de topire este relația : Prin variația condițiilor de temperatură, presiune și concentrație din soluții se pot separa faze solide cristalizate. Cantitatea maximă dintr-o substanță pe care o poate dizolva un lichid la o anumită temperatură și pre3siune se numește solubilitate , și
TRANZIŢII DE FAZĂ by Liliana Tatiana Nicolae () [Corola-publishinghouse/Science/91669_a_93217]
-
cazul silicei care se solidifică în formă amorfă sticloasă și care prin adăugare de substanțe ce măresc fluiditatea topiturii, cristalizează la răcire. Cristalizarea ei trebuie, în mod teoretic, să înceapă la concentrația de saturație a soluției sau la temperatura de topire a substanței. În fapt începe ceva mai târziu, după o oarecare suprarăcire sau supra saturare. Ca să ferim soluția de contactul cu germenii din atmosferă, care de asemenea pot provoca cristalizarea, trebuie să acoperim vasul în care se află, iar înainte de
TRANZIŢII DE FAZĂ by Liliana Tatiana Nicolae () [Corola-publishinghouse/Science/91669_a_93217]
-
modifică mediul intern al celulei, făcându-l incompatibil cu desfășurarea proceselor vitale. Morfologic se constată creșterea eozinofiliei citoplasmei, vacuolizarea, granularea sau chiar hialinizarea acesteia. Concomitent nucleul, începe să se dezintegreze, inițial prin fragmentarea cromatinei-karyorexa, apoi lizarea acesteia-cromatoliza și în final topirea membranei nucleare-karyoliza (Fig 1.1Ă. Fig. 1.1. Modificările nucleare în instalarea morții celulare. A - celulă normală; B - picnoză; C - hipercromatoză periferica; D - karyorexă; Ekaryoliză ; F- cromatoliza. Dacă nucleul, în drum spre dezagregare, urmează în general această cale, citoplasma folosește
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
este caracteristică țesuturilor bogate în lichide, în care zonele mortificate suferă o imbibiție hidrica mai mult sau mai putin accentuată. Exemplul cel mai caracteristic ni-l oferă sistemul nervos central. În ataxia enzootica a mieilor, o hipocuproză, se observa adesea topirea substanței nervoase din emisferele cerebrale sub forma unei magme gelatinoase, așa-numitul ramolisment cenușiu. Dacă intervine și invazia cu sânge a zonelor distruse se constată ramolismentul roșu. În unele cazuri ramoliția tisulara este predominant histologica, exteriorizarea macroscopica fiind foarte ștearsă
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
la 48-50 ore ocupând jumătate din cavitatea orbitala, iar după 50-60 ore retractarea este aproape completă. În paralel se produce și colorarea din ce în ce mai negricioasa a globilor oculari. IOAN PAUL36 După 72-80 ore de la moarte se produce topirea sau colicvația tuturor componentelor globului ocular. Și cronologia modificărilor globilor oculari constituie un indiciu prețios pentru stabilirea datei morții animalelor. Hipostaza și petele hipostatice. Încetarea activității cardiace este urmată de oprirea sângelui în diferite organe și țesuturi. După moarte, sub
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
pot fi net delimitate de țesutul înconjurător, în necrobaciloza sau marginea lor se pierde în țesutul limitrof, în campilobacterioza mieilor. Caracterul necrozei poate fi uscat, în holeră aviară sau manifestă o tendință evidență spre fluidifiere în necrobaciloza. Histologic, se relevă topirea țesuturilor locale cu persistentă unui detritus necrotic mai mult sau mai putin înfiltrat cu plasma, fibrina, IOAN PAUL118 hematii la mamifere, eritrocite la păsări și leucocite. Tentă generală a teritoriului necrotic este bazofila la mamifere și oxifilă la păsări. În jurul
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]