1,211 matches
-
ieșire pe săptămână, profitând și de faptul că duminica prăvăliile și crâșmele evreilor erau deschise. Iarna Măcinatul la moara din Ditrău era un privilegiu al celor care aveau cai. Ceilalți săteni, care erau majoritatea, măcinau grâul, secara și porumbul În Toplița și nu Întotdeauna se putea merge cu sania trasă de boi ori vaci. Mulți luau sacul, cam de douăzeci de kilograme, În spate și, din două-n două săptămâni, măcinau la morile cu apă de pe Valea Topliței. Dusul, statul la
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
și porumbul În Toplița și nu Întotdeauna se putea merge cu sania trasă de boi ori vaci. Mulți luau sacul, cam de douăzeci de kilograme, În spate și, din două-n două săptămâni, măcinau la morile cu apă de pe Valea Topliței. Dusul, statul la rând și Întorsul luau Întotdeauna o zi Întreagă. Vitele până nu erau potcovite pentru iarnă nu le puteai scoate din grajd, fiindcă Își rupeau gâtul alunecând. Din această pricină, una dintre marile griji era să mergi din
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
se facă pentru când vor ieși la horă. Și apoi gulerul numaidecât trebuia bătut cu mărgele iar șnurul de legat la gât trebuia să aibă cănaci. Șerparul și papucii (ghetele) și-i tomnea (dădea comandă) din timp la cizmarul din Toplița, că pe urmă erau foarte aglomerați. Sumanul Îl făcea croitorul din Toplița, iar pentru cușmă veneau mieii brumării care erau sacrificați din timp. Ițarii erau făcuți, pentru fiecare câte două perechi, din pânza țesută În patru ițe cu urzeală de
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
trebuia bătut cu mărgele iar șnurul de legat la gât trebuia să aibă cănaci. Șerparul și papucii (ghetele) și-i tomnea (dădea comandă) din timp la cizmarul din Toplița, că pe urmă erau foarte aglomerați. Sumanul Îl făcea croitorul din Toplița, iar pentru cușmă veneau mieii brumării care erau sacrificați din timp. Ițarii erau făcuți, pentru fiecare câte două perechi, din pânza țesută În patru ițe cu urzeală de bumbac și băteală de horoampă. Altfel, cum va ieși el la horă
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
Tricolorul românesc Îl purtau copiii când se Încingeau cu el de-a șoldul la serbările școlare, Îl țineau nevestele În lada cu zestre. La Gura Secului trecătorul este Întâmpinat de Monumentul eroilor care odihnesc aici, căzuți În luptele pentru eliberarea Topliței din zilele de 23 și 24 august 1916. Au căzut la datorie nu mai puțin de 771 eroi ale căror oseminte sunt depuse aici și oameni din toate comunele Învecinate vin aici cu mic cu mare să le cinstească memoria
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
Până după miezul nopții, când bărbații și femeile se Întorceau de la Slujba de Înviere cu coșul plin cu bucate sfințite, nimeni nu avea voie să se atingă de mâncare. Acum, spre apropierea zorilor, când se Întorcea lumea de la biserica din Toplița, se așezau cu toții la masa de Paști, după un post lung ținut cu sfințenie. Dimineața, copiii cu câte o trăistuță de-a șoldul, umblau din casă În casă și salutau gospodarii cu Hristos a Înviat!. După ce primeau oul roșu Îl
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
acești oameni ai muntelui, mai ales vara. Ispasul nu era numai Înălțarea ci era și Ziua Eroilor. După Primul Război Mondial, cu mic cu mare mergeau la Gura Secului să-și cinstească eroii. Platformele trase de mocănițe, atât cele din Toplița cât și cele din Gălăuțaș, transportau Încă din zori oameni care doreau să cinstească memoria eroilor. Ei știau că aceștia i-au scăpat de unguri, plătind cu viața lor și că memoria lor trebuie cinstită cum se cuvine. Bărbații Încinși
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
a lungul, varvigeanca, lăzasca peste botă, rața, țărănește, roata stelelor și altele. Mai dăinuie Învârtita, roata, hora, ștraierele și alte câteva. Valsurile și tangoul, cu timpul au luat locul jocurilor tradiționale. Ștraierele se jucau numai În Subcetate, Sărmaș, Gălăuțaș și Toplița. Proveniența lor se pare că este austriacă., din părțile Tirolului, pe unde feciorii ardeleni Își făceau serviciul militar la Împăratul. Lunea, cam pe la amiază, nunta se termina și tinerii Însurăței Își Începeau viața ca soț și soție, de multe ori
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
nu se mai practică și este foarte greu să găsești printre femeile bătrâne din sat frânturi din aceste versuri, care exprimau multă tristețe. Ele circulau pe o arie mai largă, de obicei În cele patru comune: Subcetate, Sărmaș, Gălăuțaș și Toplița. Scoală, Mitre dragă, scoală, Că s-o făcut ziuă iară, Și să vezi cum te-am gătit, Nu te-am gătit de trăit Dar te-am găti de jelit. sau Așa-i omu dacă moare Că nimic nu-l mai
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
că Întreprinderea lucrează pe profit. Într-o localitate care avea aproape două mii de suflete se crease o Întreprindere care ajungea să ocupe În jur de două mii de locuri de muncă. Faptul era promițător. Veneau aici muncitori din Subcetate, Sărmaș și Toplița. Gălăuțașul prospera. Se construiseră și nouă blocuri pentru muncitorii combinatului, circa o sută patruzeci și patru de apartamente erau ocupate de salariații acestui combinat. Era un pas spre urbanizare. Din sat se recrutează elevi pentru o școală de meserii, care
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
Dacia. Apucăturile acestor barbari nu era de natură să influențeze În bine populația daco-romană și nici pe dacii liberi. Prin secolul al VI-lea vin slavii puțin mai pașnici. Pe aceștia Îi asimilăm și cu ei facem și agricultură. În Toplița erau daci liberi, dar și aceștia se retrag În desișurile Munților Călimani și Gurghiului unde au rămas izolați În munți cu turmele lor. După ce au coborât pe albia Mureșului și pe șesul Ditrăului, Gheorgheni, Remetea, Lăzarea și În localitățile Învecinate
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
a Moldovei sau din Bucovina. Coborârea lor din munți a fost o realitate care a durat până la venirea ungurilor. Din satele ocupate masiv de secuii din Ținutul Secuiesc au migrat spre această insulă a românismului, În satele: Subcetate, Gălăuțaș, Sărmaș, Toplița. Aici vine o populație minoritară maghiară de abia la Începutul secolului al XX lea. Este Însă adevărat că populația românească acum sărăcită și căzută În stare de iobăgie e supusă grofilor unguri. Dacă gălăuțenii erau puțini În secolele anterioare, nu
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
anagrama Groenlanda obținem Ciuc-Giurgeu, etalon de verde, Mureșul unde întunecate, biserici de ambele rituri Remetea, km 175, Gălăuțaș trenul pe cea mai lungă tribună ondulată din lume, cu rîu însoțitor, deșirată, mulțimea de făcute a oamenilor n-a umflat-o, Toplița segmente mai pe sus, mai peste apă, pe dîmb, la gară, biserici în trepte intermediare, urbanism de ridicări topografice în bine și în rău, laturi forestiere, fînețe, apă, tren, separate ca timpul în straturi arheologice, ce să mai fie pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
ca el! adică prezența de spirit a naturii, mobil al oricărei admirații, în condiții de traseu funcțional ficțional, Subcetate pe deal biserica, încă două, acareturile mirene, kilometri de rambleu de pantă cu Mureșul pasiv în lucrătura soarelui de zăpadă, zarea Toplița, intrarea literatură, soarele pe hîrtie, Stînceni somn, ce știi mai bine! haruri sub oboroc. Zăpadă, adevărat, nu este niciodată tocmai albă, din sentiment! corpusul autonom cît o clădire de biserică, după ce îi găseai formula plastică i-ai fi dat glas
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
perete verde viu șarpe-balaur și de cealaltă parte văzduh în viu, biserica albă din coastă Gălăuțaș altă condiție, între trei copii la sanie cel care face cu mîna în drumul curățat cu plug de zăpadă, zeci de sate de brazi Toplița, suma în zăpadă să-i desprindă piesele izolate, estetica terminal utilitar, km 190 doldora de zăpezi pe banda de montaj, nea proaspătă lubrifiantul, Stînceni fîșie de soare razant, spoturile prin verzișul negru de brad, fețele luminate, politică înaltă habitatul deșertului
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
P.O. Ciobotani, puntea pe cabluri în apă, viața are și moarte, are sigur priveliște, încăperile de Mureș neatinse de suflet, scamele nori de brazi, vînt tot din amonte lărgit cu depresiunea Giurgeul, biserica albă trei turle, corp de blocuri Toplița, troițe la case, lemnul halele de prelucrare, cu retorici de rezervă: (1) barbaria urbanizare capitală, Bucureștiul în frunte, plin de praful oamenilor și de cîmpii înădușiți în el; (2) botezul, prea stinsa apă a profanului, mereu pregătită și la el
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
sonorul vizual la minim în noapte și în liniștea cea mai mare zgomotul trenului, să treci în altă stare laicatul Iași, faliment, trebuie dărîmată clădirea fabricii de țigarete. XX. ZEAMĂ DE SEC DE PUI Iași Tîrgu Neamț Poiana Largului Borsec Toplița Deda Tîrgu Mureș Deda Toplița Miercurea-Ciuc Adjud Pașcani Triaj Iași Vineri, 28 iulie 2006, ora 8,05, în maxi-taxi Iași Tîrgu Mureș: cu tine, cu Liliana, legănați pe străzile Iașului, un bilet l-am uitat, sacoșa răsturnată, pălăria neagră o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
noapte și în liniștea cea mai mare zgomotul trenului, să treci în altă stare laicatul Iași, faliment, trebuie dărîmată clădirea fabricii de țigarete. XX. ZEAMĂ DE SEC DE PUI Iași Tîrgu Neamț Poiana Largului Borsec Toplița Deda Tîrgu Mureș Deda Toplița Miercurea-Ciuc Adjud Pașcani Triaj Iași Vineri, 28 iulie 2006, ora 8,05, în maxi-taxi Iași Tîrgu Mureș: cu tine, cu Liliana, legănați pe străzile Iașului, un bilet l-am uitat, sacoșa răsturnată, pălăria neagră o aveai și la spectacol, se
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
tu cu natura! drept în față noțiunea nu are sens, prejudecățile acoperă din depărtări, pălărie neagră stilizată, prin urmare de damă, mergem pe sisteme semiotice, știm ce va fi, drumul prost, Mănăstirea Sfîntul Ilie, cantitatea de informații te va înduioșa, Toplița trage pînă la urmă la gară, sensul temporal al șaselea simț, indiferentă legea mirosului de munte, o senzație, dosuri pe culoar și în ușă, cît să cadă pe spate! cercurile sociale în persoană, și așa sînt feminine, plutesc pe interval
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
scriitorului închis în mit, trăit cotidian, tot așa și legea noastră, vorba comună supracodificare, cînd îți iei și tu chitara cu tine o iau toți, cînd nu, n-o ia nimeni! o s-avem cîntece religioase, pe maghiară, ora 13,02 Toplița, Gălăuțaș, bănuiai closetul mizer, dar după aceea te-ai mai putut mișca, "fazan" pe animale, aici, în voi, consum fondul de căutare a imaginilor, dar personajele empirice ne nimeresc pentru poveste, sîntem de la Subcetate, coborîm la Sărmaș Runc, ne vine
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
animale, aici, în voi, consum fondul de căutare a imaginilor, dar personajele empirice ne nimeresc pentru poveste, sîntem de la Subcetate, coborîm la Sărmaș Runc, ne vine mai aproape, înspre Borsec două ore de mers pe jos, 10 lei kilogramul, la Toplița să scoatem buletinul și pentru mine, că era de tip vechi și mă amenda neschimbat, și pentru fată, să-l facă! un harbuz în mînă rotund, oligofrenă, nevasta nu știe românește, cum îți dai seama că e oligofrenă? și apoi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
trecut hribi, gălbiorii ieftini de tot, un leu! dar acum hribi nu prea sînt, de la cinci, cinci fără un sfert plecăm de acasă, două ore pînă pe munte, înspre Borsec, de la Jolotca, face cursă cu mașina să strîngă, trece de la Toplița pînă spre Gheorgheni prin mai multe sate, le duce în Bihor, de acolo la export, s-au dus două zile de lucru, în loc să cîștig 60 de lei ori 160 de lei! clănțănesc rîsul să le marchez ticăloșiile, gălbiorii de toamnă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
lei ori 160 de lei! clănțănesc rîsul să le marchez ticăloșiile, gălbiorii de toamnă mai uscați, cartofii de soiul nou, care nu mai este atacat nici de mană nici de gîndacii de Colorado! care a apucat sămînță mai mult dinspre Toplița, e bună să care pepenele rotund, cu tot cu el pe lîngă tren, brațele amîndouă, grupul năpăstuit nu e proba de pitoresc a haltei, în restul anului tai la lemne, sobe, teracotă, orice! prin generalizare și frumusețea, două zile de lucru, și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
cu tot cu el pe lîngă tren, brațele amîndouă, grupul năpăstuit nu e proba de pitoresc a haltei, în restul anului tai la lemne, sobe, teracotă, orice! prin generalizare și frumusețea, două zile de lucru, și azi și mîine, arondați la poliția Toplița, nu le pasă! că îți mai dă și amendă, dar îți trîntește ghișeul în nas! chitanțe, tot, am plătit, de făcut poza măcar mîine și apoi încă o săptămînă, să le ridicăm! dinți rari și înnegriți, am dat mîna cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
masculină, chipul femeii duce la bărbat, dar cu pălăria! pînă la urmă, la întoarcere, am ținut eu pălăria pe cap, așa mergeam prin Miercurea Ciuc, între două trenuri, înainte să urcăm v-ați cumpărat tot felul de prostii de mîncare, pe la Toplița erau terminate. XXI. MUNȚI ROHMANI Iași Lețcani Dorohoi Zvoriștea Siret Rădăuți Suceava Vatra Dornei Ilva Mică Cluj-Napoca Huedin Oradea Salonta Ciumeghiu Holod Ștei Arieșeni Cîmpeni Abrud Alba Iulia Cluj-Napoca Suceava Iași Marți, 15 august 2006, după ora 6,20, în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]