1,162 matches
-
de trecere între supra- și sub-terestru rămâne, în planul vieții pământești, biserica, de fapt "casa" instanței legiuitoare în numele dogmei, a ecclesiei. Transferând semnificațiile muntelui din mitologiile păgâne asupra construcției și asupra arhitecturii suple a turlelor, religia creștină adună în acest topos atât simbolul maternității (biserica−trupul Mariei), cât și pe cel al masculinității (purificarea prin ruga înălțată către cer și prin sensul descendent al gestului îngenunchierii). Desenul amplu al crucii (vertical și orizontal) și închinarea în fața "suveranului-mag" (simbolism filtrat de Vechiul Testament
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
Const. T. Stoika), Balada umbrei (Eugeniu Sperantia), Umbrei mele (Matei Rusu). Frumoase, chiar dacă barocul lor se izbește de extraordinarele, concentratele definiții lirice date „nestrăbătutelor așezări” ale oglinzii de către Mallarmé și Rilke, sunt poemele din ciclul consacrat de Mihail Cruceanu acestui topos metaforico-simbolic. Poemele oglinzilor antrenează într-un joc repetitiv, dar cu o expresie mereu înnoită în tensiunea ei, contrastul dintre fragilitatea gătelii și a tumultului omenesc („invizibila cenușă” din tristețile lui Mallarmé), reluate de „luciul înghețat” pentru a fi restituite unei
VIEAŢA NOUA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290552_a_291881]
-
și îndemnul unirii în numele frățietății de neam” (Stelian Gruia). Într-o rețea de teme și motive izomorfe, mama figurează o măicuță a Basarabiei, terorizată de istorie; o nouă măicuță descinsă din Miorița, care își caută fiii amenințați cu dispariția. Străvechiul topos al maternității este cultivat pe fecundul sol al tradiției românești, care devine nota specială a apropierii calde, învăluitoare. V. este și un înzestrat poet al copilăriei ca stare plenară, ca al doilea univers, creat de copil, adevărat homo ludens. Grație
VIERU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290559_a_291888]
-
antiutopie, distopie, cacotopie, utopie inversă, utopie regresivă, non-utopie etc. Dintre aceștia, se utilizează cel mai frecvent, în relație de sinonimie, utopie negativă, utopie satirică, antiutopie, contrautopie și distopie. Distopie este un cuvînt format în același mod precum utopie, de la substantivul topos, prin adăugarea particulei grecești dys-, particulă cu conotații negative, precum "alterat", "dificil", "rău", deci distopie = "loc rău". Pornind de la premisa că există o gîndire utopică, o forma mentis, o constantă atemporală a gîndirii umane, se poate constata că gîndirea utopică
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
corectă gramatical), dar forța de constrîngere argumentativă este în întregime o chestiune de limbă. Astfel, a înțelege ce semnifică enunțul "E frumos" nu înseamnă referirea la o stare cosmică, ci la intențiile locutorului: "Să mergem la plajă". V. argumentare, conector, topos. CHARAUDEAU - MAINGUENEAU 2002. RN P PARAFRAZĂ. În mod obișnuit, se numește parafrază dezvoltarea explicativă a unei unități dintr-un discurs sau a unui discurs. Noțiunea denumită astfel a apărut pe terenul retoricii și cunoaște o utilizare frecventă în lingvistică, definițiile
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
recurge, răspunzînd unei anumite intenții de comunicare. Se subliniază astfel necesitatea aparteneței celor două enunțuri la un context asimilator. În această accepție, orice reformulare, introduce un decalaj între argument și concluzie, ceea ce va conferi ansamblului orientarea argumentativă. Prin aplicarea semanticii toposului, s-a lansat ipoteza că reformularea constă în dubla actualizare a unui topos sau a unui cîmp topic în discurs. Principiul generator al acestei teorii este acela că, pentru a se putea ajunge la concluzia că X și Y actualizează
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
două enunțuri la un context asimilator. În această accepție, orice reformulare, introduce un decalaj între argument și concluzie, ceea ce va conferi ansamblului orientarea argumentativă. Prin aplicarea semanticii toposului, s-a lansat ipoteza că reformularea constă în dubla actualizare a unui topos sau a unui cîmp topic în discurs. Principiul generator al acestei teorii este acela că, pentru a se putea ajunge la concluzia că X și Y actualizează același cîmp topic în discurs, este necesară generalizarea enunțurilor prin metapredicate. Acestea, la
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
în special în interacțiune, unde aspectele ei sînt legate de o organizare secvențială ce ține seama de asumarea enunțării de către locutor, de reacția alocutarului, dar și de inițiativa pe care o are unul sau celălalt în efectuarea reformulării. V. parafrază, topos. BENVENISTE 1966; JAKOBSON 1973; GÜLICH 1983; DUCROT 1984; FUCHS 1995; ADAM 1997; NORÉN 1999; VION 2000; DSL 2001; CHARAUDEAU - MAINGUENEAU 2002; ADAM 2004; BUSSMAN 2008. CS REFORMULATOR. Prin termenul reformulator se denumește un marcator discursiv care are funcția de a
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
descrierilor lingvistice, bazate pe regularități, plasărilor, care nu sînt nici ideologice și nici sociologice, dar permit problematizarea descrierii discursului, fiindcă sînt în măsură să clarifice selecțiile enunțiative și să asigure controlul producțiilor verbale. V. mediologie, tipologie. CHARAUDEAU - MAINGUENEAU 2002. RN TOPOS. Termenul grecesc topos (pl. topoi) corespunde expresiei latinești locus (communis) (fr. lieu (commun), rom. loc (comun) ca element al unei topici sau euristici). O topică (fr. topique) este un sistem empiric de organizare și sistematizare a informației în scopuri practice
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
pe regularități, plasărilor, care nu sînt nici ideologice și nici sociologice, dar permit problematizarea descrierii discursului, fiindcă sînt în măsură să clarifice selecțiile enunțiative și să asigure controlul producțiilor verbale. V. mediologie, tipologie. CHARAUDEAU - MAINGUENEAU 2002. RN TOPOS. Termenul grecesc topos (pl. topoi) corespunde expresiei latinești locus (communis) (fr. lieu (commun), rom. loc (comun) ca element al unei topici sau euristici). O topică (fr. topique) este un sistem empiric de organizare și sistematizare a informației în scopuri practice multiple (narative, descriptive
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
într-o comunitate relativ omogenă din punctul de vedere al reprezentărilor și al normelor. După P. Charaudeau și D. Maingueneau, topicile exprimă o ontologie populară oscilînd între cognitiv și lingvistic și avînd grade diferite de generalitate. În logică și filosofie, toposul reprezintă o schemă discursivă caracteristică unui tip de argument. Astfel, din punct de vedere logic, toposul este o schemă care formalizează și generează argumentații concrete (ex. toposul a fortiori: "dacă profesorii nu știu totul, cu atît mai puțin vor ști
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
Charaudeau și D. Maingueneau, topicile exprimă o ontologie populară oscilînd între cognitiv și lingvistic și avînd grade diferite de generalitate. În logică și filosofie, toposul reprezintă o schemă discursivă caracteristică unui tip de argument. Astfel, din punct de vedere logic, toposul este o schemă care formalizează și generează argumentații concrete (ex. toposul a fortiori: "dacă profesorii nu știu totul, cu atît mai puțin vor ști elevii"; toposul contrariilor: "dacă A este B, atunci non-A este non-B"). Teoria aristotelică asupra toposurilor
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
cognitiv și lingvistic și avînd grade diferite de generalitate. În logică și filosofie, toposul reprezintă o schemă discursivă caracteristică unui tip de argument. Astfel, din punct de vedere logic, toposul este o schemă care formalizează și generează argumentații concrete (ex. toposul a fortiori: "dacă profesorii nu știu totul, cu atît mai puțin vor ști elevii"; toposul contrariilor: "dacă A este B, atunci non-A este non-B"). Teoria aristotelică asupra toposurilor sau locurilor impune toposul drept categorie care facilitează delimitarea relațiilor dintre
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
o schemă discursivă caracteristică unui tip de argument. Astfel, din punct de vedere logic, toposul este o schemă care formalizează și generează argumentații concrete (ex. toposul a fortiori: "dacă profesorii nu știu totul, cu atît mai puțin vor ști elevii"; toposul contrariilor: "dacă A este B, atunci non-A este non-B"). Teoria aristotelică asupra toposurilor sau locurilor impune toposul drept categorie care facilitează delimitarea relațiilor dintre idei. Toposul mai este legat și de tehnicile mnemonice antice (toposul ca loc al memoriei
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
toposul este o schemă care formalizează și generează argumentații concrete (ex. toposul a fortiori: "dacă profesorii nu știu totul, cu atît mai puțin vor ști elevii"; toposul contrariilor: "dacă A este B, atunci non-A este non-B"). Teoria aristotelică asupra toposurilor sau locurilor impune toposul drept categorie care facilitează delimitarea relațiilor dintre idei. Toposul mai este legat și de tehnicile mnemonice antice (toposul ca loc al memoriei sau ca tehnică a locurilor memorate), bazate pe vizualizare, ce garantau memorarea prin asocieri
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
care formalizează și generează argumentații concrete (ex. toposul a fortiori: "dacă profesorii nu știu totul, cu atît mai puțin vor ști elevii"; toposul contrariilor: "dacă A este B, atunci non-A este non-B"). Teoria aristotelică asupra toposurilor sau locurilor impune toposul drept categorie care facilitează delimitarea relațiilor dintre idei. Toposul mai este legat și de tehnicile mnemonice antice (toposul ca loc al memoriei sau ca tehnică a locurilor memorate), bazate pe vizualizare, ce garantau memorarea prin asocieri cu diverse spații reale
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
fortiori: "dacă profesorii nu știu totul, cu atît mai puțin vor ști elevii"; toposul contrariilor: "dacă A este B, atunci non-A este non-B"). Teoria aristotelică asupra toposurilor sau locurilor impune toposul drept categorie care facilitează delimitarea relațiilor dintre idei. Toposul mai este legat și de tehnicile mnemonice antice (toposul ca loc al memoriei sau ca tehnică a locurilor memorate), bazate pe vizualizare, ce garantau memorarea prin asocieri cu diverse spații reale sau imaginare. În matematică, teoria toposului provine din geometria
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
puțin vor ști elevii"; toposul contrariilor: "dacă A este B, atunci non-A este non-B"). Teoria aristotelică asupra toposurilor sau locurilor impune toposul drept categorie care facilitează delimitarea relațiilor dintre idei. Toposul mai este legat și de tehnicile mnemonice antice (toposul ca loc al memoriei sau ca tehnică a locurilor memorate), bazate pe vizualizare, ce garantau memorarea prin asocieri cu diverse spații reale sau imaginare. În matematică, teoria toposului provine din geometria algebrică (delimitînd topologia algebrică); numită și teoria categoriilor, este
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
relațiilor dintre idei. Toposul mai este legat și de tehnicile mnemonice antice (toposul ca loc al memoriei sau ca tehnică a locurilor memorate), bazate pe vizualizare, ce garantau memorarea prin asocieri cu diverse spații reale sau imaginare. În matematică, teoria toposului provine din geometria algebrică (delimitînd topologia algebrică); numită și teoria categoriilor, este aplicabilă și logicii. În semantică, un concept asemănător celui de "topos" este stereotipul. În analiza literară, conceptul a fost reintrodus de E. R. Curtius pentru a desemna un
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
bazate pe vizualizare, ce garantau memorarea prin asocieri cu diverse spații reale sau imaginare. În matematică, teoria toposului provine din geometria algebrică (delimitînd topologia algebrică); numită și teoria categoriilor, este aplicabilă și logicii. În semantică, un concept asemănător celui de "topos" este stereotipul. În analiza literară, conceptul a fost reintrodus de E. R. Curtius pentru a desemna un dat substanțial (temă, materie, argument) permanent, un fel de reprezentare arhetipală a subconștientului colectiv, în sensul teoriei lui C. G. Jung. În cadrul teoriei
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
DISCURSIV UTOPIE. Termenul utopie, legat de opera lui Thomas Morus, apărută în anul 1516, este, la origine, un substantiv propriu, parte a titlului unei cărți și numele unei insule imaginare. El este o creație a lui Morus, care adaugă substantivului topos (loc) prefixul grecesc ou-, o particulă cu sens general negativ, prin urmare, outopia desemna "locul care nu există". Probabil, așa cum s-a mai remarcat, Th. Morus a mizat și pe pronunția engleză a numelui insulei perfecte, pronunție care implica un
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
i s c u r s u l u i, verosimilul privește organizarea sintagmatică a discursului, care decurge din secvențele stereotipe și așteptate de destinatar, cu privire la acțiunile, scopurile și mijloacele prezente în conținutul discursului. V. argument, argumentare, doxă, retorică, stereotip, topos. ARISTOTEL P.; GREIMAS - COURTES 1993; AQUIEN - MOLINIE 1996; CHARAUDEAU - MAINGUENEAU 2002. NM VOCABULAR. Potrivit unor concepții, cuvîntul vocabular este un sinonim al lui lexic, avînd semnificația "totalitate a cuvintelor unui stadiu al limbii naturale". Există însă și accepțiuni specifice pentru
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
Rodica, Sintaxa limbii române actuale. Unități, raporturi și funcții, Institutul European, Iași, 2005. Nida, Eugene Albert, Language and languages. Translating and interpreting; Linguistics, Stanford University Press, Stanford, 1975. Norén, Coco, Reformulation et conversation: de la sémantique du topos aux fonctions interactionnelles, Acta Universitatis Upsaliensis, Uppsala, 1999. O'Keeffe, Anne, Investigating Media Discourse, Routledge, Londra, 2006. Olariu, Florin-Teodor, Dimensiunea ludic-agonală a limbajului. Prolegomene la o abordare interacționistă a structurilor conversaționale, Editura Universirății "Alexandru Ioan Cuza", Iași, 2007. Oléron, Pierre
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
de o stranietate copleșitoare și de accentele unei viziuni acut decadente. Protagonistul e un rătăcitor prin lumi periferice, erodate de o forță autodestructivă ce abrutizează ființa printr-o exacerbare senzorială susținută în primul rând de maladivul sexual. Obsesia morții, ca topos predominant în ambele romane, apare în Bagaj... ca reprezentare directă a cruzimii și a violenței, aducând cu sine un infern organic coagulat din esențele tari ale unor personaje insolite, apropiat de bolgiile estetizate ale Crailor de Curtea Veche. Memoria copilăriei
Cărțile insomniei by Gabriela Glăvan () [Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]
-
dialectica drumului alb-verde / alb reprezentând drumul mamei, cel verde reprezentând drumul iubitei, în timp ce împreună împletite conștiința trecerii ireversibile a timpului); în ocheanul criticului întâlnim și tema ființei vegetale (poet al relației natură-cosmos); poetica elementelor (narcisismul, orfismul, polifonismul, muzicalitatea); relația sacru-religios, toposul morții (dialogul cu moartea), toposul luminii (zorile, apa divină), a Duminicii Mari. Ca și criticii basarabeni Mihai Cimpoi și Mihail Dolgan, care și-au îndreptat judecățile de valoare către relația poezie-copilărie, Th. Codreanu ne (re)introduce în zona tematică, aducând
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]