4,979 matches
-
Unanimitatea înseamnă că cine nu seamănă cu tine, trebuie ras, Evul mediu, putera lui 1, arsul pe rug. Există un singur lider, cu o singură doctrină, cu un singur adevăr care domină țara. Dl Traian Băsescu este rezultatul acestei retorici totalitare", a mai susținut analistul politic Răzvan Teodorescu.
Bogdan Teodorescu: Marele rău făcut de Băsescu României este "modelul urii" by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/35094_a_36419]
-
paginile acestei cărți; această scăpare n-a dăunat, se pare, nici calității literare a textelor lor, care au - în foarte multe cazuri - forța autenticității, și nici interesului nedezmințit al cititorilor, care voiau să știe ce s-a întâmplat în noaptea totalitară” (p. 249). Dincolo, însă, de convențiile genului, spuneam, la rădăcina acestor alegații stă un crez și mai ferm: ca orice inventar de situații-limită, această literatură (mai veche sau mai nouă) dezvoltă o componentă pedagogică. Dacă nu e numaidecât o finalitate
Locuri fără memorie by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3575_a_4900]
-
magice și tușe fantastice. Radiografia satului din roman nu trece de o formulă în care știința istoriei era tratată la loc de cinste între avariile unei lumi vicioase, ce plonja în apocalipse previzibile. Prozatorul este interesat de analogiile dintre haosul totalitar și cel postrevoluționar, insistând asupra defrișării spirituale. Între singurătatea forțată demografic și căderile în viciu și boală se resemna și eroul din romanul Așezarea (1989). Șerban Ghika, un filosof trecând prin experiența unui Hans Castorp autohton, deosebea, tardiv, condiția derizoriului
Textualism vintage by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/3604_a_4929]
-
aceasta o definire...), dar unul aparte, ceea ce - prin sugestii subtextuale - ar însemna căderea scriitorului sub un destin care a sudat paradoxal semnificațiile, nu mai puțin paradoxale, biografice și literare. Sîntem trimiși în acest fel la ideea că, într-un regim totalitar, dezlănțuite, operând prin violență strict controlată și cu maximum de rigiditate în aplicare, fără abatere, puterile ideologicului nu doar distorsionează, dar, la limită, imprimă individului o altă identitate. Politic, acest demers s-a numit edificarea "omului nou", obsesie deopotrivă a
Petru Dumitriu,după naufragiu by Mircea Braga () [Corola-journal/Memoirs/9009_a_10334]
-
resort al interiorității creatoare nu poate fi anihilat în întregul său, atunci măcar poate fi, într-o oarecare (dar semnificativă!) măsură, deturnat, dirijat, îndreptat către o altă direcție decît cea a liniei firești. Demersul respectiv, vizibil sprijinit de orice regim totalitar ca aducător de beneficii, a creat cadrul necesar tolerării "ereziilor", înscrise însă între anumite limite, și a plasat cuvîntul "talent" într-o semantică neclară prin acoperirea sa cu umbrele unei etici confecționate după tipar politic. În prelungirea fabulei de uz
Petru Dumitriu,după naufragiu by Mircea Braga () [Corola-journal/Memoirs/9009_a_10334]
-
în România de azi? De citit Neapărat de citit, în revista 22 (nr. 19, 14-20 mai), dialogul purtat de Adrian Mihalache cu Vladimir Tismăneanu. Intitulată Istoria diabolică, această discuție pornește de la ideile lui Leszek Kolakowski despre încarnarea Diavolului în sistemele totalitare, comunismul și fascismul, din secolul trecut. Cei doi eseiști dialoghează pasionant despre ispita totalitară, despre felul cum ajung oamenii obișnuiți „să se îndrăcească”. Referințele bibliografice, literare și filosofice, cu care interlocutorii își susțin ideile, sunt serioase și plasează dialogul într-
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/3617_a_4942]
-
14-20 mai), dialogul purtat de Adrian Mihalache cu Vladimir Tismăneanu. Intitulată Istoria diabolică, această discuție pornește de la ideile lui Leszek Kolakowski despre încarnarea Diavolului în sistemele totalitare, comunismul și fascismul, din secolul trecut. Cei doi eseiști dialoghează pasionant despre ispita totalitară, despre felul cum ajung oamenii obișnuiți „să se îndrăcească”. Referințele bibliografice, literare și filosofice, cu care interlocutorii își susțin ideile, sunt serioase și plasează dialogul într-o zonă de o remarcabilă deschidere intelectuală. Iată, de pildă, ce crede Vladimir Tismăneanu
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/3617_a_4942]
-
Și-n orice poezie, cât de slabă, / Să- nchid un tainic strop de Dumnezeu”). Se pare că anchetatorii n-aveau știință despre prozele voiculesciene impregnate de magism, dintre care cel puțin Lobocoagularea prefrontală putea deveni probă acuzatoare prin satirizarea sistemului totalitar comunist, mascată sub învelișul alegoric. Uzând de formula distopiei imaginează în această proză ușor schematică un univers monstruos și absurd în care s-a înfăptuit „râvnită minune a lumii”, pacea socială, întronată printr-o simplă operație psiho-spirituală de extirpare a
Calvarul lui Vasile Voiculescu by Nicolae Oprea () [Corola-journal/Journalistic/3626_a_4951]
-
lui Perpessicius, poetei Victoria Ana Tăușan (n. 1937) și istoricului literar Marin Bucur (1929-1994), pentru care Virgil Ierunca a manifestat o prețuire specială, atât pentru opera lor, cât și pentru atitudinea pe care au avut-o față de regimul abuziv și totalitar de la București. Articolele și intervențiile radiofonice ale lui Virgil Ierunca și ale Monicăi Lovinescu privitoare la cărțile Victoriei Ana Tăușan și ale lui Marin Bucur sunt elaborate, temeinice și surprind, cu acuitate, rostul și valoarea lor în evoluția poeziei și
Noi contribuții la bibliografia lui Virgil Ierunca by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/5503_a_6828]
-
acesta structura unei narațiuni polifonice. În schimb, în „Odioasa crimă din Carpathia” (Editura Cartea Românească, 1995), scriitoarea abordează formula romanului „de mistere”, preluând elemente din recuzita istorisirilor detective, dar propunându-și, mai ales, să arunce o privire în culisele societății totalitare, dezvăluind fața ascunsă a acesteia. Acțiunea cărții se desfășoară într-o imaginară democrație populară, Carpathia, care seamănă însă ca o picătură de apă cu România din anii regimului Dej, tot așa după cum în multe dintre personajele romanului pot fi recunoscuți
Mioara Cremene la aniversară by Octavian Soviany () [Corola-journal/Journalistic/3166_a_4491]
-
în aparență total nepotrivite pentru rolul de criminal. Autoarea sugerând astfel că în lumea bolnavă din punct de vedere moral a Carpathiei instinctele criminale foșgăie pretutindeni și că în mai toate personajele romanului se ascunde un asasin virtual. Iar societatea totalitară nu este - în viziunea ei - decât un amestec de libido nestrunit și bestialitate abjectă. Atât de diferite la prima vedere, cele două romane ale autoarei au totuși un element în comun: ambele sunt narațiuni ideologice, narațiuni cu teză, prin intermediul cărora
Mioara Cremene la aniversară by Octavian Soviany () [Corola-journal/Journalistic/3166_a_4491]
-
bestialitate abjectă. Atât de diferite la prima vedere, cele două romane ale autoarei au totuși un element în comun: ambele sunt narațiuni ideologice, narațiuni cu teză, prin intermediul cărora scriitoarea încearcă să ilustreze o anumită viziune moral-filosofică asupra societăților de tip totalitar, dar și asupra naturii umane. Astfel încât modelul lor trebuie căutat poate mai degrabă în povestirile filosofice ale secolului al XVIII-lea (Voltaire, Diderot, chiar și marchizul de Sade), secol față de care scriitoarea manifestă certe afinități. Semnificativ pentru eseistica Mioarei Cremene
Mioara Cremene la aniversară by Octavian Soviany () [Corola-journal/Journalistic/3166_a_4491]
-
un document de ochii lumii pentru a păstra aparențele. Mutarea biroului șefului Guvernului României într-o unitate militară (sediul central MApN) oferă dimensiunea reală a finalului unui regim de 10 ani considerat pe bună dreptate marcat de apucături autoritariste și totalitare, sub comanda lui Traian Băsescu”, a scris Radu Tudor pe Blogul său
Radu Tudor despre mutarea lui Ponta: Unde este noul birou al premierului by Cristina Alexandrescu () [Corola-journal/Journalistic/31033_a_32358]
-
cu vipuri de mîna a doua, cu papagali țanțoși, pendulînd între imbecilitate și ridicol", susține Andrei Pleșu în cel mai recent editorial al său din Adevărul. Mai mult, filosoful chiar apreciază că prioritățile PMP nu diferă de cele ale partidului totalitar din perioadă de dinainte de 1989. Evident, domnul de care vorbeam la început, cel care le cerea colegilor săi să prefere curajul, spiritului de obediență și interesele țării, interesului de partid, nu a avut prea mare succes. I s-a răspuns
Palmă dură pentru PMP, de la Andrei Pleșu: Este la fel ca PSD by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/29605_a_30930]
-
altminteri decît prin buna lor credință. Sistemul comunist, „pavoazat în capră democratică”, a persistat, persistă încă în atîtea și atîtea chipuri. Cu adevărat pășim „pe un pămînt șubred, mai sărac, în țărîna căruia se ascunde cu dibăcie scheletul aceluiași stat totalitar”. Cornel Nistorescu: un nume care merită interes și considerație. Cornel Nistorescu, „Români, vi se pregătește ceva!”. Epistole politice, reportaje, interviuri, editoriale din „Expres” (1990-1995), Ed. Compania, 2013, 552 p.
Un gazetar „de subțire“ by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/2879_a_4204]
-
conceptuale, ci am să vă povestesc ceva, În ideea de a vă incita, apoi... Înainte de toate, Însă trebuie să vă spun că cei din generația mea am trecut și am trăit În două lumi: una Înaite de `89, de tip totalitar, stăpânire În care milițienii, securiștii etc., Într-un cuvânt ai de sulică frânaru, din regimul comunist, Își făceau de cap și, a doua, cea de după `89, despre care, deocamdată... Așa că, toate din cele ce sunt și stăpânesc, astăzi, sub soare
Despre firescul în nefiresc şi invers. In: Editura Destine Literare by Nicolae Bălaşa () [Corola-journal/Journalistic/99_a_389]
-
și de noi toți. Ea numește un spațiu de exersare luminos obstinată a uneltelor scrisului, fără alte ambiții în afara șlefuirii spiritului prin cultură și a formării personalității de autentic om al scrisului: literar, filosofic, științific, artistic. Or, în contextul regimului totalitar pe care l-am străbătut mai bine de două decenii, un asemenea atelier de creație a avut de întâmpinat destule obstacole, opoziții, ostilități, începând cu cenzura mereu în stare de vigilență chiar și anii fragilei liberalizări ideologice, - și nu mai
„ECHINOX”- 45 by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/2917_a_4242]
-
un mesaj cu ocazia împlinirii a 24 de ani de la momentul Revoluției din decembrie 1989. Antonescu spune că, la împlinirea a 24 de ani de la Revoluției, este momentul să "ne amintim cu pietate și recunoștință de martirii luptei împotriva regimului totalitar comunist". Suntem ceea ce suntem acum și pentru că unii dintre noi au avut curajul să spere, să creadă în schimbare și să acționeze, cu prețul sacrificiului suprem, pentru recâștigarea demnității și valorilor naționale. În acele zile, conștiința națională și dorința de
Crin Antonescu, de ce sunt românii ceea ce sunt by Andrei Moisoiu (Google) () [Corola-journal/Journalistic/33388_a_34713]
-
prelucrate prin relația intimă cu voință. Înțelegem că urmele sunt periculoase prin ideea de libertate transmisă simbolic, arătând o slăbiciune a sistemului. Scriitorul insistă prin personajul Gurii Lovin pe felul în care a fost posibil, aici și aiurea, caricaturizarea sistemului totalitar: prin miracole, prin farse, prin tentativele de explicare a paranormalului cu ochelari ideologici. Toate dau mai departe seama de absurdul unei lumi ce se scufundă încet și sigur. Totodată, urmele au aceeași semnificație cu umbră. O realitate secundă ce concentrează
Pașii de dincolo by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/3349_a_4674]
-
Ion Buzași Emil Giurgiuca (1906-1992) a avut un destin comun multor poeți care au debutat în perioada interbelică, dar care, după Al Doilea Război Mondial, din cauza instaurării regimului totalitar, au cunoscut ani de marginalizare, de tăcere impusă. Așa încât apariția unei monografii despre poetul și îndrumătorul cultural Emil Giurgiuca este, înainte de toate, un act de dreptate literară. E adevărat că, în 2006, la centenarul nașterii sale, a apărut o monografie
Un studiu monografic despre Emil Giurgiuca by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/3373_a_4698]
-
înclinații nedorite, e mare. Și atunci vorba „spune-mi al cui ești ca să-ți spun cărei încrengături ideologice aparții” devine imbold de intervenție hotărîtă: dușmanul trebuie eradicat pînă la a treia generație, altminteri pericolul recidivelor persistă. Aceasta e logica gîndirii totalitare. Aberația alogenă a marxismului, cu cele două fiice pe care le-a născut în timp - internaționalele socialiste și revoluțiile bolșevice - a aplicat exact optica adversarului ancestral: burghezia trebuia neutralizată nu doar de facto, prin exterminarea exponenților, dar și in spe
Adversarul ancestral by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3372_a_4697]
-
constant, în ultimii ani, ini- țiativele de recuperare a operei scriitorilor interziși sau ocultați în timpul perioadei comuniste. O consider un imperativ al istoriei noastre literare, dar și o necesară reparație morală. Ba chiar și o lecție de spirit civic: regimurile totalitare pot anihila ființa fizică a scriitorului, îi pot interzice manifestările publice, dar nu pot împiedica spiritul să creeze și, în timp, să-și ia revanșa în fața brutei. E o lecție democratică pe care sper că generațiile mai tinere o vor
Radu Brateș: poezie și suferință by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/3207_a_4532]
-
în grupul parlamentar al PNL, într-o ședință nepublică a acestuia. 6. Nu mă așteptam ca președintele Senatului României, absolvent al Facultății de Istorie a Universității din București, președintele unui partid cu zeci de mii de membri martirizați de regimul totalitar comunist, să refuze să dea curs apelului meu din 9 decembrie 2013 pentru adoptarea de către membrii Parlamentului României a condamnării morale - în spiritul iertării creștine și al reconcilierii naționale -, a crimelor totalitarismului comunist, în baza unui raport incontestabil, elaborat de
Demisie la vârf în PNL: Un senator a părăsit partidul () [Corola-journal/Journalistic/32196_a_33521]
-
politice, Diogene renunță la elogiul libertății supreme și face apel la semenii deveniți indispensabili. O continuare a pasajului din Phaidon despre moartea lui Socrate propune Ștefan Zicher când îl transferă pe Oreste în Atena lui Platon, imaginată ca un regim totalitar asemănător celui din România comunistă, și verifică astfel cum acționează destinul în epoca istorică a rațiunii (Oreste în străinătate, Aglaia). Mitul, istoria și actualitatea se contopesc în mod inedit, jocul interferențelor livrești cu texte antice și moderne complică întrețeserea planurilor
Dramaturgii români și Antichitatea by Alexandra Ciocârlie () [Corola-journal/Journalistic/3035_a_4360]
-
în urmă pe amîndoi, căci imaginile web nu numai că își absorb privitorii pînă la fascinație, dar pe deasupra plăsmuirile lui sînt mai intense decît realitatea. În fine, dominația monitoarelor ridică problema libertății spiritului. În Fahrenheit 451, Bradbury descrie o societate totalitară care distruge toate cărțile spre a le înlocui cu ecrane. Imaginile împuținează cuvintele, spiritul pierzîndu-și baza de existență. De la tabloidizarea care distruge azi presa (iar tabloidizarea nu ar fi fost posibilă fără încadrarea literelor într-un ecran cineatic) se va
Flirtul web by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3244_a_4569]