1,407 matches
-
În cărți și-n filme părul auriu? Ea era convinsă că o adevărată sirenă ar trebui să fie brunetă ca Julia. O adevărată sirenă ar trebui să fie stranie, incitantă - să nu semene deloc cu o actriță sau o fată trăsnet. — Julia, mă bucur c-ai picioare și nu coadă, spuse ea, plimbîndu-și degetul mare În cambrura piciorului ei. Chiar așa, iubito? Și eu. — Cu toate că sînt sigură că sînii tăi ar arăta superb Într-un sutien din scoici. ZÎmbi. Își amintise
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
-
figurina din ceară pe care Len o făcuse Înainte, cu linii curbe și proeminente, păr vălurit și față inexpresivă. Clătină din cap și dădu să zîmbească. Len părea dezgustat. — Nici nu știi ce pierzi, Îți jur pe Dumnezeu. Fata-i trăsnet. Are un tip, dar e În armată. Era obișnuită s-o facă regulat, și-acum o pișcă. Pe cuvîntul meu că, dacă soră-sa n-ar fi atît de drăguță, m-aș ține eu după ea... O ținu tot așa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
-
duse la fotoliu și se așeză, deschizînd primii doi nasturi de sus, și-și desfăcu apoi gulerul și cravata. După un scurt moment de tăcere, el Își drese glasul și spuse: Deci. Ce vrei să faci În seara asta, fată trăsnet? — Nu știu, dădu ea din umăr. Nu-mi pasă. Ce vrei tu. Dorea să stea aici cu el. — Ți-e foame? — Nu prea. Am putea ieși. — Dacă vrei. — Aș vrea să avem ceva de băut. — Dar ai băut deja! — Niște
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
-
ca la curse. — Știu cine-o să cîștige, spuse ea brusc. Se prefăcu jignit. — Dă-i unui om sărman o șansă! El o cercetă Într-un alt mod, apoi Întinse mîna și zise, cu o voce lingușitoare: — Vino aici, fată trăsnet. Ea refuză scuturînd capul, zîmbi, și nu vru să se ducă la el. Așa că el se ridică și Întinse mîna să-i prindă degetele, și o aduse lîngă el, trăgîndu-o de braț, așa cum marinarul trage de-o frînghie, cu o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
-
Ea ezită, dar o clipă numai, apoi se gîndi Ce-i rău În asta? și-i spuse. El dădu din cap aprobator, cercetîndu-i fața. — Vivien, zise În cele din urmă. Da, vi se potrivește. — Chiar așa? — E nume de fată trăsnet, nu-i așa? N-a existat o Lady Vivien sau ceva de genul ăsta? Pe vremea regelui Arthur? CÎnd eram puști, știam toate poveștile alea, acum le-am uitat. Oricum, spuse el și se Înclină să-i strîngă mîna, pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
-
mîna peste bărbie. — Trebuie să fac o baie, zise el, trebuie să mă bărbieresc. Pe lîngă cherestegii de-acolo, arăt ca nenorocitul de Charlie Chaplin. Dar, oricum... Ezită, apoi zîmbi. Oricum, m-am blocat Într-o Încăpere c-o fată trăsnet, cea mai grozavă fată din cîte am văzut. Nu mă face să deschid ușa. Te implor. Uite... Iritarea Îi trecuse deja. Se apropie și-i luă mîna, ducîndu-i degetele la buze. Gestul era Întru cîtva răsuflat, dar avea o notă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
-
creștet și îi răspunse: - Las câ o sâ-ț revinâ vederea...ai sâ vez iar draga me, câ doarî n-o sâ rămâi oarbâ, fetița me dragâ! - Hai, mai dormi olecuțâ.. În compartiment se făcu liniște.Vorbele lui căzură ca un trăsnet peste călători. Râsul fetelor care îl deranjară, impietri și lăsă loc unui rictus amar. Toate privirile îl cuprinseră ca niște tentacule. Oamenii parcă așteptau ceva... și el înțelese că trebuie să-și lase jos, măcar pentru câteva minute, povară gândurilor
Proz? by Elena Marin Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83384_a_84709]
-
ea teatral, trăgând de tivul rochiei. Uită-te la mine! Arăt ca ieșită dintr-un spectacol de pe Broadway cu grăsani. Fixativul. Viitorul meu Potențial Soț va crede că sunt un spiriduș! Rochia era superbă, sută la sută mortală. —Julie, arăți trăsnet. Rochia aia e atât de scurtă că e aproape invizibilă. E antonimul lui conservator, am încercat s-o liniștesc. —Sunt în pragul disperării și tu-mi vorbești de antonime! De ce nu mă lăsați singură? plânse ea nefericită. Julie se închise
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1879_a_3204]
-
se întâmplă, din câte-mi dau seama, din cinci în cinci minute, tot orașul parcă înnebunește. Fetele astea, care în mod normal n-ar pune gura pe mâncare gătită, dintr-odată-și dau seama că, totuși, mâncatul e din nou o chestie trăsnet. La cele mai multe degustări sunt prezente fete din lumea mondenă slabe ca niște scânduri, care sunt hotărâte să fie văzute la eveniment, dar nu gustă nimic. Apoi îi spun bucătarului cât de mult le-au plăcut meniul și noile mâncăruri, după
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1879_a_3204]
-
o ușă laterală din terasă prin care putem să aruncăm o privire. E prea periculos să intrăm. Am pășit peste sfărîmăturile de țigle și pahare de vin. Intensitatea căldurii produsese o fisură În zigzag În zidul de piatră, cicatricea unui trăsnet care osîndise conacul pe rug. Hennessy m-a condus către o ușă de sticlă prinsă nesigur În toc, după ce fusese scoasă din balamale de pompieri. Sufla vîntul pe terasă și un nor de cenușă albă ca de oase măcinate se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1875_a_3200]
-
simt ca naiba în ea! Păi vino mai devreme la mine și ne aranjăm amândouă! A, nu ți-am spus: am pus cerneală în oja aia roșie pe care mi-am cumpărat-o cu tine zilele trecute și-a ieșit trăsnet, un grena închis spre mov, mișto de nu-ți vine să crezi! Ne facem unghiile, ne dăm cu albastru pe pleoape, dermatograf... Ne aranjăm pă rul cu fierul electric... — Ce păr să-mi aranjez, nu vezi ce moacă am cu
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
zâmbet ciudat de stânjeneală oarecum artificială. Am să-ți spun cel mai bine pe șleau: am talent la desen. Mai ales la portrete. Mă crezi? Aproape nimeni nu știe că eu desenez. Continui să-l privesc mută, ca lovită de trăsnet. — Aș vrea să te cred, îi răspund, cu glas răgușit. Dar mai întâi trebuie să-ți văd câteva desene, și pe urmă mai vorbim. — Am să-ți arăt, îmi răspunde el, aproape cu înflăcărare. Firește! Data viitoare când ne întâlnim
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
și aprinse nervoasă o țigară mentolată. Căzuse în propria sa plasă. își jurase de mult că nu va zbura niciodată. Avea rău de înălțime. De asta nici nu plecase vreodată în concedii în străinătate cu domnul Ionescu. Poate plouă cu trăsnete, își spunea. Poate mi se face rău. Poate cade avionul și mor. Deschise geamul și privi afară. Cerul se limpezise și chiar părea că dă semne de înseninare. Era liniște afară. Liniștea aducă toare de ger. Poate că totuși nu
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
Georgiana se îngrășase mult. Pistruii de odinioară i se transformaseră în niște mici pete inestetice pe obraji, iar frumosul ei păr cârlionțat era tuns scurt, băiețește, înăsprind-o. — M-am gândit să ne vedem aici pentru că fac ăștia niște sarmale trăsnet! îi spuse ea în șoaptă Clarei, zâmbind complice, pe când se așezau la o masă metalică, albă, pătrățoasă și șchioapă. I-am întrebat de câteva ori care-i secretul, dar n-au vrut în ruptul capului să-mi spună. Ce zici
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
Și pe dată, am văzut scăpărând, în mâna lui, tăiș alb de cuțit, al cărui fulger ne-a împietrit de grozăvia celor ce urma să se întâmple Deci Daniel Mărăcinescu odată a înălțat el cuțitul, apoi l-a trecut ca trăsnetul printre cei doi și spre a lor mare mirare și năucire, despărțindu-i subit, Enea Căpută trezindu-se stăpân pe capetele baierelor, iar Pamfil Duran văzându-se cu toată traista dorurilor lui, în brațele sale Însă, Pamfil Duran, de îndată ce a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
-o, și-a făcut un birou sub acoperiș. Nu ca să-și ia de lucru acasă, dar se apucase de scris, nu ne-a arătat niciodată ce scria. Acasă Își lua numai câte o secretară, le schimba des și toate arătau trăsnet, asta a fost una dintre puținele nerușinări pe care și le-a Îngăduit Florin. Asta și Maseratti-ul galben, Înscris pe fundație! N-a fost singura poveste de succes din Celebrul animal În anul ce a urmat. Sorin a avut parte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1895_a_3220]
-
și arătător și ghidează atent și delicat micuța gură către el. Liniștit, pruncul începe să sugă cu poftă. De afară, prin zid, pătrund detunăturile seci ale bombelor ce se întretaie cu bubuiturile surde ale tunurilor. Undeva, în apropiere, lovește un trăsnet asurzitor. Toate privirile fixează tavanul din care cad fire subțiri de praf amestecat cu mortar. Ritmul exploziilor se accelerează cu fiecare minut, zguduind din temelii refugiul nesigur. Sfârșitul pare din ce în ce mai aproape, amânat doar cu câteva secunde. Sub tălpile lor pământul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
asurzitoare, apoi încă una ce dă senzația eruperii unui vulcan. Un tunet înspăimântător se ridică spre bolta cerului ca apoi să se prăbușească peste toți cei din defileu, plesnindu-i cu unda sa de șoc. Copacii trosnesc, rupți ca de trăsnet. Valuri de benzină incendiată inundă drumul, carbonizând pe nenorociții prinși în această mare de foc. Mitralierele toacă mărunt întreg sectorul, desăvârșind măcelul. În sfârșit, la fel de brusc precum începuse, atacul se sfârșește. Din ascunzătorile lor, partizanii ies la iveală. Coboară cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
începe să plângă ca un copil, cu sufletul pustiit și inima distrusă, peste trupul fără viață al fetei. Nu se poate Doamne! Cu ce ți-am greșit Doamne? De ce mi-ai luat-o? Mai bine mă luai pe mine! Câteva trăsnete trec peste acoperiș, ca să explodeze cu zgomot mare în preajma clădirii. Artileria germană! Unul dintre copii începe să plângă cu putere, urmat imediat de celălalt. Un trosnet asurzitor se aude undeva sus. O crăpătură lungă își face apariția în varul alb
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
aceste trei țipete peste furtună, țipătul care cade sfâșiind cerul, țipătul ce-și ia zborul răscolind marea, și țipătul țipetelor ce se ciocnesc, e cântecul unui cap tăiat iar pumnii mei sunt pietre pe care le linge focul. Surâs de trăsnet, mâini de ocean negru, eu sunt victima voastră absurdă, alunec pe mătasea crudă, ah, ochiul meu nu mai e la cârmă, a-nnebunit, alergând pe coastă, el știe, însă, că e absurd, dar fulgerul îl scandalizează , poate să strige, poate
René Daumal by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/8664_a_9989]
-
aglomerare de verbe ce dau impresia de dinamism și spargere a echilibrului naturii: "Fierbeau văzduhurile și cerurile clocoteau sub descărcările zguduitoare ale tunetelor, și pământul înfricoșat se cutremura nemernic, până în cele mai din adânc ale temeliilor sale, sub ropotul de trăsnete care cădeau asurzitoare prin întuneric, ca niște imense boambe de flăcări, și spulberau, ca și cum ai sufla întrun strop de țărână, frunțile de stânci îndrăznețe ale celor mai sumeți dintre munții săi...” ( C. Hogaș- În munții Neamțului) Frumusețea morală poate atinge
NOŢIUNI DE TEORIE LITERARĂ by LUCICA RAȚĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1771_a_92267]
-
desigur nu se va fi încordat numai spre a ocaziona curat și simplu o schimbare la față a băncii ministeriale. Mai cu seamă astăzi, când s-au risipit norii din cari se spunea că au să cază asupră-ne toate trăsnetele dacă nu vom admite soluțiunea pe categorii, astăzi, când ne-am lămurit că diplomația europeană nu e atât de nesăbuită pe cât spunea d. Brătianu, proiectul de soluțiune al guvernului nu va putea fi în fond altul decât proiectul majorității. Aminteri
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
cu totul alt Dumnezeu. Care? Nu se putea ca mama să nu fi știut că fulgerele și tunetele din timpul unei revărsări a cerului aveau o cauză precisă, totuși, înspăimîntată, se închina când geamurile casei noastre erau zgâlțâite de suflul trăsnetelor apropiate. În același timp știa că există o lume invizibilă de ființe care ne puteau îmbolnăvi. Se scula dimineața de tot, în plină iarnă, și deschidea toate geamurile odăii în care dormeam și la întrebarea furioasă a tatei: "ce te-
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
țipăt înalt și putui aprecia cu satisfacție eficiența metodei. Era vie, rezistase declarațiilor mele patetice de dragoste, sărutărilor și mîn-gîierilor mele, neliniștii pașilor mei... Dar cum? Apa e elementul în care s-a produs șocul primordial al nașterii vieții, un trăsnet și lanțul de amino-acizi a început să palpite... Niciodată n-o să-ți iert asta. M-ai violat în timp ce eram leșinată!" Și se ridică împleticindu-se, în timp ce apa îi curgea șiroaie din creștet până în tălpi. "De unde știi, îi zisei, că te-
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
mai încăpea câtuși de puțină îndoială în această privință, Evgheni Pavlovici se gândi la început să scape cumva și pentru nimic în lume să nu-i acorde vreo atenție celei care îl jignea. Dar cuvintele Nastasiei Filippovna îl loviră ca trăsnetul; auzind de moartea unchiului său, se făcu alb la față ca varul și se întoarse spre cea care-i adusese vestea. În această clipă, Lizaveta Prokofievna se ridică repede de la locul ei, îi luă pe toți ceilalți și plecă cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]